Sunteți pe pagina 1din 44

Secolul xx, era genocidelor

Victime si calai
Ideocratii si autocratii
Teroare si frica
Gulag, camere gazare, Big Brother, banalitatea raului,
Holocaust, genocid, Holodomor, clasicid, dekulakizare,
Mare Teroare,
9 decembrie 1948
 Conventia pentru prevenirea si pedepsirea
genocidelor – semnata de 142 state
 “intentia de a distruge, partial sau total, a
populatie definita ca rasa, nationalitate, religie
sau etnicitate” – au fost eliminate la
presiunile URSS specificatiile legate de
optiuni politice sau de apartenenta la o clasa
sociala (temeri pentru propriul caz, implicatii
diverse: ex. Indonezia, 1965, peste 500000
comunisti executati sau regimul Kmerilor
Rosii in Cambogia)
Concept. Istorie, extindere
 Rafael Lempkin, inventator al cuvantului in timpul
2RM – initial sinonim cu barbarismul, apoi evoluat,
inspre ura rasiala, religioasa sau sociala.
 Dec. 1944, Axis Rule in Occupied Europe, practica
exterminarii natiunilor sau grupurilor etnice, termen
ce deriva din grecul genos trib sau rasa, si latinul
cide (de la homicid, fratricid). Aici el a evitat
includerea grupurilor politice sau sociale, pentru a
evidentia unicitatea Holocaustului. Ulterior, in anii
50, a revenit la o definire mai flexibila
De la inventare la aplicare
 Lemkin – a insistat sa fie utilizat la Nurenberg,
desi fara prea mare succes, pentru ca judecatorii
au preferat condamnarea in temeiul legisaltiei
internationale preexistente.
 In plus, sovieticii interesati sa nu cumva sa fie
amintite contributiile lor din timpul colaborarii cu
nazistii – iar deleg. Sovietici fusesera implicat in
Marea Teroare, si doreau sa fie inclusa o conevntie
impotriva genocidului, considerandu-se
principalele victime ale nazismului
Urss – stalinismul ca fenomen
represiv
 Naimark, 2010, utilizand datele din
arhivele NKVD:
◦ 1,2 milioane executati (2/3 intre 36-38)
◦ 3-5 milioane morti in Ucraina – colectivizare
si foamete - dekulakizare
◦ 6 milioane deportati, din care peste 1,5 morti
◦ 16-17milioane internati in lagare de munca – 3
milioane pentru activitati contrarevolutionare
Intre calitati si cantitati
 Dusmani ideologici
 Dusmani din interior
 Luptam pentru pace
 Faze
 eliminarea inamici/Teroare aleatorie
 purificarea propriilor soldati/fideli,
teroarea birocratica,
 Eliminarea chirurgicala -teroarea
profilactica
urss
 1917-1921 – decimarea elitelor vechi,
identificarea si eliminarea opozantilor,
ghetoizare si deportare –gulag
 1925-1939 – teroarea birocratica cu trei
faze
◦ Interna
◦ Colectivizare
◦ Marea teroare
◦ Fascistii, ka un loc au omorat mai putini
comunisti
Marea teroare
decembrie 1934- iunie 1941
 Varful de sarcina 1937-8 – in armata> 3 din 5
maresali, 3 din 4 generali plini, toti 12 generali
locotenenti, 60 din cei 67 comandanti de corpuri
de armata, 130 din cei 199 comandanri de divizii,
toti cei 8 amirali – 35000, o treime din ofiteri....
 Aslte cifre...estimari arestari intre 2.6 si 7
milioane; 681000 executii, alti peste 600000 in
lagare
 Din mb de partid 850000 purificati, aproape
70000 pentru crime contrarevolutionare
 din 1966 mb Congres alesi in 34,peste 1100 , iar
din 139 mb CC 79 executati.
Victimele lui Mussolini
 Mult mai putine…..in faza radicala, de
pana in 1926 violenta a dus si la executii
politice….dupa aceea, pana in 1943 doar
29 inamici politici executati, alti 17000
arestati, ostracizati
 De ce nu a fost violent
/consens…frica….radicalizarea din
vremea razboiului
Fascismul: ideologie, acţiune
colectivă, organizare. 1918-1945
Definit după valori cheie, acţiuni şi structuri organizaţionale: (Michael
Mann)
- naţionalism exprimat în angajarea totală şi profundă pentru
naţiunea organică şi integrală
- statism – obiectivele şi formele organizaţionale sunt
subsumate conducerii autoritare, implicit voinţei liderului
- transcendenţa – fascimul nu este nici de stânga, nici de
dreapta, este o a treia cale, pentru stat şi pentru naţiune, nu pentru
clasă.
-epurarea – toate fascismele au eliminat adversarii politici,
economici sau etnici. Diferenţa vine din proporţii, nu din calitatea
actelor respective
- paramilitarism – valoric şi organizaţional reprezintă una
dintre cheile noii integrări naţionale
Definitii si caracteristici
 Rezistenta la modernizare (Nolte)
 Comunitate politica carismatica (Gregor)
◦ Palingenetic ultranationalism (Griffin; palingenesis =
renastere)
◦ Viziune holist nationala asupra celei de a treia cai
(Eatwell)
 Abordarile marxiste – ultima linie de aparare a
capitalismului degenerat
Subiect istoric
 Era fascismului (Nolte 1963) – fanatism,
apel la mase, complexitate ideologica
 Influente marcate dincolo de cel aflat la
putere
 Radacini – lumini, romantism, fin du siecle
s. 19
 Aspecte multiple, cazuistica cu multiple
fatete, in care se incorporeaza culturi
nationale
istorigrafie
 Walter Laqueur (1979 & 1995), Juan J Linz
(1979,1980, & 2000), Stanley G Payne
(1980, 1997), Emilio Gentile (1975,
1993,2001), Roger Griffin (1993, 1998,
2002, 2007b), Robert O Paxton
(1998,2004), George L. Moose si Roger
Eatwell (1992, 1996, & 2003
 2014, Constantin Iordachi, Fascismul
european 1918-1945.Ideologie,
experimente totalitare şi religii politice,
ISPMN
Concept: ideologie, miscare politica,
regim
 Ideologie transnationala, set de miscari
interrelationate ca ideologie-regimuri-miscare
 Ideologie eclectica – stga si dreapta coexista intr-
o a treia cale, alternativa la socialismul
revolutionar si liberalism
◦ Conservatism, nationalism, socialism, discurs rasial de
sorginte darwinista, antisemitism
◦ Regresiv si utopic, romantic in rituri si manifestari,
totalitar la nivelul agregarilor sociale
◦ Noi forme de educatie si socializare, corporatism
◦ Nou om/nou lider
Miscare politica
 Caracter de masa – revolutionar, mobilizator,
tipic pentru situatia post 1rm
 Se dezvolta in sisteme politice instabile,
neconsolidate, in care se afirma prin
vitalitate, prin apelul la patosul revolutionar
 Vitalitatea regimului nu este o garantie
pentru consolidarea regimului – ceea ce
inseamna ca desi pretutindeni s-au dezvoltat
miscari nationale, doar in Italia si Germania
la putere
Istoriografie
 Densa, complexa, consistenta calitativ si cantitativ
◦ Fragmentara si selectiva
-aspiratie comparatista – fenomen european-global, in
care definirea obiectului de analizat, a ipotezei de
lucru si a metodei utilizate este urmata de enuntarea
unitatilor si obiectelor de analiza, respectiv de
dimensiunea diacronica si sincronica a acesteia.
- distinctie intre definirea (intelegere conceptuala) si
explicarea (teorie asurpa cauzelor si conditiilor de
emergenta a) fascismului. Intre ce este si ce va deveni.
Intre cauzele si efectele sale
Robert Paxton
 “formă de comportament politic în care
obsesia pentru declinul comunităţii, umilirea
şi victimizarea, este compensată de cultul
unităţii, energiei şi purităţii angajat de un
partid/mişcare naţionalistă, de masă, care în
colaborare cu exponenţi ai vechilor elite,
abandonează libertăţile democratice şi prin
violenţă, purificare etnică sau politică, fără
restricţii legale sau morale, încearcă
reconstruirea internă şi externă a statului.”
Origini:
 Sinteza ideologică după Zeev Sternhell îşi află
originea în Franţa: precursori doctrinari dar nu
şi fondatori.
◦ Naţionalismul socialist al lui Maurice Barres
◦ Naţionalismul integral al lui Charles Mauras
◦ Sindicalismul revoluţionar al lui Georges Valois

◦ -fenomen specific perioadei interbelice – partidul


revoluţionar bazat pe masele intens socializate
politic
Crizele ce au favorizat afirmarea
fascismului – soluţii facile
 Războiul civil dintre armatele de cetăţeni
 Conflictul de clasă exacerbat de criză
 Crizele politice apărute ca urmare a
tranziţiilor rapide spre democraţie în
noile state-naţiuni.
 Conflictul civilizaţional cultural: decadenţă,
relativism, modernism, tradiţionalism
Italia
 Partid antisistem, anticapitalist şi
anticomunist. În 1919 eşec electoral
 Schimbare în 1920, squadrismul ce apare în
Toscana şi Valea Po – capătă o miliţie
populară susţinută de aristocraţia funciară
(conflict cu socialiştii şi sindicatele agricole),
combinaţie cu masa urbană iacobină.
 Program naţionalist – obţin în 1921: 35
deputaţi şi au peste 200000 membri.
Fazele transformarii
 Bracher, 1955, cazul Germaniei naziste –
pierderea puterii, vacuumul de putere,
obtinerea puterii
 In cazul Italiei – legatura intre institutii,
societatea politica si manifestarile
societatii civile in anii 20 – permit
redefinirea fazelor
◦ Criza integrarii politice –nord vs sud
◦ Dezintegrarea identitatilor sociale si politice
◦ Reintegrarea politica
Cauze structurale
 Risorgimento si modernizare nefinalizata,
neuniforma si localista
 Clivaje multiple: centru/periferie,
nord/sud; urban/rural; catolici/atei
muncitori/patroni; tarani/latifundiari
 Regimul politic permanent instabil –
sustinut de o clasa de mijloc, emergenta si
nu maturizata
 Elitele liberale si cls mijloc vazute ca
exponente ale vechii ordini – atacata de
Cauze conjuncturale – 1rm
 Victoria pierduta – problema Dalmatiei
 Mobilizare generala a intregii societati –o
noua experienta de socializare identitara,
de rol si misiune politica – uniunea sacra a
italienilor
 Reforma agrara si electorala – masificarea
politicii, ruralizarea votului – succesul
Partidului Popular Catolic in 1919,
ineficienta socialistilor
Transf. social-politice
 Multiplicarea conflictelor de interese,
activismul noilor grupuri, fluiditatea
aliniamentelor politice, slabirea
establishment-ului liberal
 Bogatia se muta din agricultura in
industrie
 Intrarea catolicilor in lupta politica
dincolo de pactul gentilomilor cu Gioliti
 Agresivitatea publica- repotentarea luptei
de clasa
Evenimential -procesual
 1918-toamna 1920. radicalizare, conflict,
polarizarea, fragmentare – cresterea
violentei si mobilizarea maselor –
ineficacitatea masuri guvernamentale
 1921-1922- accentuarea instabilitatii
politice, delegitimarea institutiilor,
moblizarea noilor grupuri si a neutrilor
pentru schimbare dar si pentru
securitatea unor grupuri si pentru
comunitatea nationala
Rolul sindicatelor
 Crestere exponentiala de la 550 000 la
peste 3 300 000 membri; multiplicare
politica
 Sciperomania – mania grevelor
 Starea de urgenta
 Mobilizare de clasa dar si reflectand
mutatiile din clivaje
Partidul National Fascist
 Marginal, dar cu potential imens –
nemultumiri structurale
 Tineretea – solutii radicale
 Nationalism si activism revolutionar
 Nou stil politic – noua ordine, vechi
identitati
 Unificare dincolo de identitati regionale
Obţinerea puterii ... PNF şi Il Duce
 Deşi minoritari în plan politic, bine
organizaţi, dar şi determinaţi să obţină
prin violenţă ţelurile politice.
 Dincolo de coreografia Marşului asupra
Romei, este evident că puterea a fost
oferită lui Mussolini de către rege,
negociată cu politicienii liberali şi obţinută
prin acţiuni squadriste (ocuparea de
edificii publice, etc) în lipsa reacţiei
armatei.
Marsul asupra Romei
 /anii roşii- 1919-1920; incapacitatea
instituţiilor politice de a resorbi efectele
crizei: teama de stânga
 Fasciştii aveau deja puterea în plan local, în
Nord şi Centru
 Regele cedează şi îl nominalizează pe
Mussolini ca premier în octombrie 1922 –
regim de excepţie realizat în cadrele unei
coaliţii în care PNF minoritar.
Construirea regimului fascist
 Construcţia unor instituţii paralele: Marele
Consiliu Fascist – corporatist; Miliţia
devenită aramta privată a regimului plătită
din bani publici
 Schimbarea regimului electoral în 1923,
Legea Acerbo – prima electorală pentru 25%
- funcţională în 1924
 Fascizarea sindicatelor, unităţilor economice
şi altor autorităţi de stat
 Iunie 1924 – asasinarea lui Matteoti / criza
politica\ finalmente la inceputul 1925
dictatura
Totalitarismul fascist
 Statul fascist/ natiunea,
comunitatea...monopol al partidului asupra
statului, societății, economiei,
sindicatelor....„mâine italian și fascist vor
însemna același lucru”.
 De la consensul manufacturat la cel real
”Crezi, Supune-te, Lupta”. Totul pentru stat,
nimic inafara lui, nimic impotriva lui
 Mussolini – liderul total – de abia după 1925,
cult construit de Turati – controlul treptat
asupra partidului, institutiilor etc. din 1929
Marele Consiliu dependent de vointa
liderului
De ce fascismul italian nu este un
totalitarism per se
 Liderul total contrabalansat de alte figuri simbolice si
substantiale – Papa, Regele
 Puterea liderilor regionali –ras – o nevoie permanenta
de control; in 1933 Mussolini detinea 7 din cele 14
posturi din cabinet –guveranre personala
 Separare mai clara intre partid si stat – statul suveran,
partidul supus – desi in practica, de cele mai multe ori
fascitizarea societatii a dus la un proces invers
 Corporatizarea – Confindustria; Munca Națională de
după program – de abia in 1939, camera
 Relația centru/periferie
Dictatura consensuala
 Cresterea suportului; de la 1,5 mil la 2.9
milioane mb. In 1939, plua alte 20 milioane
in subsidiarele politice si corporatiste (din
1935 orice functie din stat conditionata
politic)
 Suport masiv pentru modernizare dar si
pentru virtute istorica....
Germania de la Weimar la nazism
 Germania de la Weimar – republica
construita pe ruinele imperiului
 Sentimentul infrangerii si problema
inocentei
 Clivaje structurale –regional, religios,
socio-economic – suprapunerea
gruprurilor de interese (rural/urban;
sindicale/patronale; politice/ideologice
Sistemul politic
 Noul sistem politic reinventat dupa cel
vechi – structural dar si la nivelul
unitatilor –ce reflecta fragmentarea
socioculturala: cca 30 partide, dicare 12
reusesc sa obtina reprezentare (60000
voturi un mp)
 In 14 ani 20 de guverne, toate de
coalitie....
 Mediul catolic – Zentrum – crestin si
social, centralist, dupa 1928 autoritarism;
Sistemul politic 2
 Mediul socialist –SPD – p. guvernamental,
majoritar, dupa razboi deproletarizat,
fragmentat cultural si lipsit de suportul
activ al sindicatelor; partidul comunist –
nou – suport de masa pe fondul crizei – 3
milioane voturi – partid revolutionar, de
cadre in mediul proletar traditional
 Mediul liberal – Pp german (DVP) –partid
nou, 1918, burghezia inalta, conservator si
problema Stresemann
Sistemul politic 3
 Partidul Democratic – refondat 1918,
suport al noii republici, cu efect in anii 20
– din 30 reformat ca P german al Statului
 Mediul conservator – DNVP – P. National
Popular – exponent al cls. Conservatoare,
oponent sistemic, anti republican,
antidemocratic – antisemitic si revizionist.
Dupa 1928 pierde suport, mai putin in est
4, noi grupari politice
 NSDAP – P. National Socialist
Muncitoresc German – p. hiperinflatiei –
eterogen ideologic si social (antisemitism,
socialdarwinism, socialist, antiparlamentar,
liberal si marxist, profund nationalist).
Dupa 1921 lider Hitler, regional bavarez
pana in 1923. Din 1928 crestere – 810
000 voturi cu 80 000 mb. In sept 1930 -
6,4 mil voturi (18%).
Regimul politic
 Trei faze dezvoltare (suprapuse pe
economie) :
◦ 1. 1919-23 – infrangere, revolutie,
contrarevolutie, hiperinflatie, mobilizare
sociala – guvernare coalitie (SPD) cu suportul
stalpilor vechii societati (militari, birocrati,
industriasi. Constitutional, compromis
federalism centralism – dualism intre Reich si
Prusia.
◦ 2 1924-1929 – anii de aur, era Stresemann
consolidare economica si politica, stabilizare a
curentelor revolutionare, intarirea centrului si
Reg.pol 2
 3. 1929-1933 –vremea crizei, somaj,
recesiune, lipsa suport politic. Guverne
prezidentiale (art. 48), fara suport
parlamentar clar, instabilitate si lipsa
coerenta. Tendita autoritara, regim
prezidential, stare exceptie.
◦ Solutiile extremiste primesc suport electoral
consistent – conservator (revenire Reich),
revolutionar (antisistem), ideologic si etatist
◦ Antiparlamentarism si refuzul suportului
pentru coalitii
Criza si NSDAP
 Chemat la putere, pentru suportul sau, cu
speranta elitelor ca va putea fi controlat
intr-un sistem autoritar
 Odata ajunsi la putere nazistii au actionat
agresiv pentru extinderea suportului
electoral, si marginalizarea vechilor
partide
 28 febr. 1933 = Legea de Imputernicire –
monopol al puterii, cu suportul tacit al
elitelor
Holocaust
 Intre intentionalisti/eliminationisti
(Goldhagen Hitler's Willing Executioners) si
functionalisti (Christopher Browning et
alii)
 De la violenta latenta la cea legala si, mai
apoi, din 1938 radicalizata.
 Violenta graduala... De la numerus clausus
la amrginalizare legala (intre 33 si 38 circa
100000 arestati, comunisti si doar apoi
evrei)
De la boicot (aprilie 1933) la
noaptea de cristal
 15% din functii in 1933 – 53 000 pleaca
 Legile de la Nuremberg, Septembrie 1935
– moartea sociala si politica
 1937-1938 masuri de arianizare,
accentuate dupa anexarea Austriei
 7-9 noiembrie 1938, 11,200 sinagogi si
temple; 7,500 afaceri, 91 Jews omorati,
300 sinucideri, intre 26,000 si 35,000 evrei
in lagare
O parte au scapat….
 23,000 in 1937, peste 35,000 in 1938,
 63,000 din Austria. In 1939, 128,000
…din pacate alti aproape 6 milioane au
cunoscut

Holocaust-ul