Aplicarea prevederilor Legii nr.

169/2017 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
 CONTEXT

Penitenciarele din România se află şi în prezent în imposibilitatea de a

respecta standardele impuse de către Curtea Europeană a Drepturilor
Omului şi de către Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a
Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante pentru
fiecare deţinut.

La data de 12.06.2018, sistemul penitenciar avea în custodie 22.514

persoane private de libertate, iar capacitatea de cazare a sistemul
penitenciar era de 18.551 locuri, raportat la spațiul individual de 4 m2.
Prin urmare, indicele de ocupare a capacității de cazarea atingea
valoarea de 121,36%.
Dinamica efectivelor de deținuți și a deficitului de locuri de cazare, raportat
la un spațiu minim individual de 4 mp, la nivelul sistemului penitenciar
este prezentată în graficul următor:
În iulie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o
hotărâre în cauza Iacov Stanciu în care a reținut că, în pofida
eforturilor autorităților române de a îmbunătăți situația condițiilor de
detenție, există o problemă structurală în acest domeniu.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului face referire la

asigurarea unui spaţiu minim individual în camerele de deţinere de 4
m2 pentru fiecare deţinut. Cu toate acestea, în cauza Mursic
împotriva Croaţiei, Curtea a apreciat că asigurarea unui spaţiu
individual de 3 m2, compensat prin măsuri administrative, în
sensul petrecerii unui timp cât mai generos în afara camerei de
deţinere, nu constituie un tratament inuman sau degradant.
Prin hotărârea pilot din data de 25 aprilie 2017 pronunțată în cauza
Rezmiveș și alții împotriva României, Curtea a solicitat statului
român, ca în termen de șase luni de la data rămânerii definitive a
hotărârii, să furnizeze un calendar exact pentru punerea în aplicare
a măsurilor generale adecvate apte să soluționeze problema
supraaglomerării carcerale și a condițiilor inadecvate de detenție,
în conformitate cu principiile Convenției astfel cum sunt enunțate
în hotărârea pilot.

Curtea a decis, totodată, amânarea cauzelor similare care nu au fost

încă comunicate Guvernului Românei până la adoptarea măsurilor
necesare pe plan național.
Situaţia condamnărilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
înregistrate la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin intermediul
comunicărilor transmise de Ministerul Finanţelor Publice, până la sfârșitul
anului 2017, se prezintă astfel:

anterior anului 2011 - 33 hotărâri, însumând 239.830 Euro şi 10.000 franci

elveţieni;
în anul 2011 - 18 hotărâri şi decizii, însumând 270.485 Euro;
în anul 2012 - 10 hotărâri şi decizii, însumând 119.950 Euro;
în anul 2013 - 32 hotărâri şi decizii, însumând 221.819 Euro;
în anul 2014 - 29 hotărâri şi decizii, însumând 196.400 Euro;
în anul 2015 - 75 hotărâri şi decizii, însumând 459.275 Euro;
în anul 2016 - 313 hotărâri şi decizii, însumând 1.624.670 Euro;
în anul 2017 - 378 hotărâri şi decizii, însumând 2.296.451 Euro.
În şedinţa din data de 17 ianuarie 2018, Guvernul României a aprobat, prin
Memorandum, Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluţionarea
supraaglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie, în executarea
hotărârii-pilot Rezmives şi alţii împotriva României, pronunţată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului la 25 aprilie 2017, în vederea înaintării acestuia
Consiliului Europei.

Planul Memorandumului aprobat de către Guvernul României în data de 17

ianuarie 2018 este structurat pe perioada 2018-2024, astfel:
Etapa I: 2018 – locuri noi de cazare - 316, locuri modernizate - 500;
Etapa II: 2020 – locuri noi de cazare - 44;
Etapa III: 2021 – locuri noi de cazare - 508, locuri modernizate - 85;
Etapa IV: 2022 – locuri noi de cazare - 3997, locuri modernizate - 666;
Etapa V: 2023 – locuri noi de cazare - 2730;
Etapa VI: 2024 – locuri noi de cazare - 500.