Platoul Mehedinţi

Indrumator: Constantinescu Alina Student: Hurdela Ionel

Anul IV Silvicultura
Localizare
 Aria naturală se află în partea nordică a județului Mehedinți (pe teritoriile
administrative ale comunelor Bala, Balta, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița,
Isverna, Izvoru Bârzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului
Baia de Aramă) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș.

 Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupă muntoasă a Munților
Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și
Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă
municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș.

 Poziția: România
 Județul Gorj: 5%
 Județul Mehedinți: 95%
 Cel mai apropiat oraș: Drobeta Turnu-Severin
 Coordonate : 44°55′23″N 22°38′29″E44°55′23″N 22°38′29″E
 Suprafața : 106.500 ha
 Bioregiune: Continentală
 Înființare: 2005
Descriere

Geoparcul Platoul Mehedinți a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.
2.151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată
pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 106,500 hectare

Câmp cu lapiezuri la Ponoarele, Mehedinți

Aria protejată reprezintă o zonă deluroasă (cu un statut mai special datorită
gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din
șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice
rare (Podul lui Dumnezeu), doline, lapiezuri (Câmpul de Lapiezuri), văi, cheiuri,
lacuri (Lacul Zătonul Mare, Lacul Zătonul Mic), peșteri (Peștera Ponoarele); cu
păduri, pajiști și fânețe.
Flora
Flora parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudini i.

Arbori :

Fag ( Fagus Gorunul(Quercus petraea)

sylvatica)
Flora

Visin turcesc (Prunus mahaleb) Paducel (Crataegus monogyna)

 Fauna

Fauna parcului este una

diversificată și reprezentată de mai
multe specii de mamifere, păsări,
pești, amfibieni și reptile, unele
protejate prin lege și aflate pe lista
roșie a IUCN sau enumerate în
anexa I-a a Directivei Consiliului
European 92/43/CE din 21 mai
1992 (privind conservarea
habitatelor naturale și a speciilor
de faună și floră sălbatică.
Mamifere

 Lup (Canis lupus) Cerb (Cervus elaphus)

 da ube n tonii)
e a pă (Myotis Vulpe (Vu
lpes crucig
Liliacul d era)

Pisica sălba s m a rtes)

tică (Felis s Marte
ilvestris) Jderul (
Păsări
Uliu-păsărar (Accipiter nisus) Privighetoare(Luscinia megarhynchos)
Cucul (Cuculus canorus) Pupăza
(Upupa epops)

Pitulicea (Sylvia nisoria) Ciocanitoare (Melanerpes carolinus)

Reptile

Viperă cu corn (Vipera ammodytes) Sarpele de alun

(Coronella austriaca)
Tritonul cu creastă (Triturus cristatus ) Broască (Testudo
hernmanni)
Pești

Moioaga(Barbus Dunarita(Sabanejewia aurata)

meridionalis)
Pedologie

Răspândirea cea mai largă în sit o au solurile de trecere între

solurile brun-acide şi cele brune argilo-iluviale.Solurile
brun-acide apar de regulă pe povârnişurile nordice formate
din roci sărace în carbonati,sub pădurea de fag.
 Hidrologie
Reţeaua hidrografică este
impartia în două tipuri de
râuri:alohtone,cu obârşia în
Munţii Mehedinţi, fiind
reprezentate de râuri lungi că
Topolnita,Bahna şi Coşuştea şi
autohtone, cu obârşia la
contactul dintre Podişul
Mehedinţi şi
munti,reprezentate de râuri
scurte.Dintre
acestea,Topolnita şi Coşuştea
sunt râuri cu drenaj subteran.
Lacurile din sit sunt de
dimensiuni reduse şi
puţine,formate în doline în
mare parte temporare,aşa cum
sunt Zătonul şi Balta.Apele
freatice sunt cantonate în
depozite de versant,scoarţe de
alterare sau în roci
sedimentare ,variind în
adâncime în funcţie de regimul
precipitaţiilor.
 Clima
Situl aparţine zonei climatice de podiş şi de dealuri în care se resimte influenţă climatului
submediteraneean,atât sudic cât şi vestic.Temperatura medie anuală depăşeşte 11°C în sud şi 9,5°C în
nord.Se remarcă verile călduroase în care sunt prezente în medie câte 20 de zile tropicale cu
temperatura care depăşeşte 35°C.Precipitaţiile sunt în jur de 800mm/an şi se caracterizează prin două
maxime ( mai-iunie şi octombrie-noiembrie) şi minime (august-septembrie).Există mai multe
topoclimate în funcţie de expunere,calcare ,culoare şi bazinete depresionare.
Mulţumesc pentru
timpul acordat !
 Bibliografie

www.wikipedia.ro
www.apmmh.anmp.ro
www.ingha.ro
 Cuprins

1.Localizare
2.Descriere
3.Flora
4.Fauna
4.1.Mamifere
4.2.Păsări
4.3.Reptile
4.4.Pești
5.Pedologie
6.Hidrologie
7.Clima
8.Bibliografie