Vitamina A (Retinol, vitamina liposolubilă de creştere)

Sub numele de vitamina A sunt cunoscute două vitamine, retinol (A1) şi 3-

dehidroretinol (A2).

16 17 19 20
CH3 CH3 H3C CH3 CH3 CH3
H3C CH3 CH2OH
1 6 7
CH2OH
2 9 11 13 15
8 10 12 14
3 5
CH3 CH3
4 18
Retinol (Vitamina A1) 3-dehidroretinol (Vitamina A2)
 Vit. A se formează în special la nivelul mucoasei
intestinale, prin transformarea provitaminelor A (,
 şi -carotenii) – prin oxidare la C15. Randamentul
cel mai bun este obţinut din -caroten, care având
la ambele capete cicluri de -iononă va conduce
la două molecule de vitamina A.
18' 4'
17 16 3'
7 9 11 13 15 14' 12' 10' 8' 5'
2 1 1' 2'
6 8 10 12 14 15' 13' 11' 9' 6'
7'
3 17' 16'
5 18
4
 ionona  ionona
 caroten
 Ingerarea îndelungată de alimente bogate
în caroten duce la depozitarea acestora în
ţesuturi, apărând xantodermia –
îngălbenirea pielii, în special a palmelor şi
tălpilor. Hipercarotenemia nu atrage şi
hipervitaminoză A.

 Vitamina A - în produsele de origine

animală în cantitate mai mare decăt în
cele vegetale: ficatul unor peşti, gălbenuş
de ou, lapte.
 Rol

 Vit.A (retinol -CH2OH) este indispensabilă vieţii şi

creşterii, are acţiune protectoare asupra epiteliilor,
asupra mucoaselor, împiedicând pătrunderea
microorganismelor, are rol în funcţionarea
aparatului genital şi de reproducere.
 Vit. A, sub forma de acid retinoic (-COOH),
acţionează în calitate de hormon. Acidul retinoic
poate înlocui retinolul în creşterea şi diferenţierea
epiteliilor, fiind considerat chiar mai activ, dar nu
poate substitui retinolul sau retinalul în procesul
vederii.
 Vitamina A (retinal) sub forma 11-cis-retinal (-CHO)
este implicata în procesul vederii.
 Ciclul vizual

 Vitamina A este o componenta a

pigmentilor vizuali din celulele cu conuri
si bastonase.

 Rodopsina, pigment vizual din celulele

cu bastonase ale retinei este alcatuita
din 11-cis-retinal legat specific de o
proteina numita opsina.
 Cand, rodopsina este expusa la lumina,
au loc o serie de izomerizari reversibile cis
trans, ce sunt convertite in impulsuri
nervoase transmise de nervul optic la
creier.

O
h.n

O
11-cis-Retinal All-trans-Retinal
 La întuneric, au loc reacţiile de refacere a
rodopsinei, care necesita transformarea all-trans-
retinalului în 11-cis-retinal şi legarea lui spontana de
opsină.
Rodopsina L umina

L umirodopsina
Opsina

M etarodopsina

11-cis-retinal (-CH O)
NA DH^ H^ A ll-trans-retinal (-CH O)
A lcool-dehidrogenaza
NA D^
11-cis-retinol (-OH ) A ll-trans-retinol (-OH )

Sann
ge Tesuturi
Izomerizare
 Deficienţa de vitamină A la copii determina o
scadere a ratei de crestere (oprirea creşterii
oaselor, erupţii dentare întârziate)

 Oprirea diviziunii celulare şi atrofia celulelor deja

formate, întârzierea severă a creşterii inclusiv a
sistemului nervos.

 Epiteliile, apar keratinizate, ceea ce conduce la

tulburări ale glandelor exocrine, lacrimale, piele,
tractusul digestiv, respirator, urogenital.

 Carenţa poate fi însoţită de infecţii spontane.

 Carenţa vitaminică se manifestă în principal
la nivelul ochilor: scăderea capacităţii de
adaptare de la lumină la întuneric, oboseală
la citit.

 Dacă avitaminoza este de lungă durată

- leziuni ale epiteliului conjunctiv –
xeroftalmie manifestată prin uscarea
epiteliilor (xeroză), atrofia glandelor lacrimale
(cu scăderea lacrimilor şi deci umectarea
insuficientă) şi lipsa de lizozim (factor de
protecţie antimicrobiană), keratomalacie
(perforarea purulentă a ochiului) proces
care duce la orbire.
 Hipervitaminoza A

 Dozele excesive de vitamină A - fenomene

de intoxicaţie acută, manifestată prin
ameţeli, cefalee, somnolenţă sau intoxicare
cronică (anorexie, tegumente usacte, buze
uscate).

 Megadozele de vitamină A produc

reabsorbţia oaselor, stimularea secreţiei de
parathormon (PTH)
 Provitaminele D sunt derivaţi sterolici

CH3
CH3
R CH CH CH CH CH
R
CH3 CH3
18
12 17 Ergosterol, provitamina D2
11 13 16
19 C 14 D 15 (ergocalciferol)
1 9
2 10
3
A B 8 CH3
CH3
5 7
4 6 R CH CH2 CH2 CH2 CH
HO
CH3
7-dehidrocolesterol, provitamina D3,
(colecalciferol)
  Precursorii nu prezintă activitate vitaminică.
Activitatea vitaminică se dobândeşte prin
activare, proces care cuprinde două etape:
activarea primară şi activare secundară.

Provitamine D activarea primar\ vitamine D 1-a activare secundar\

(U.V.`n piele) (ficat)

a 2 -a activare secundar\
25-OH-D 1,25-(OH)2-D

Derivatul monohidroxilat (25-OH-D3) este de 4-5 ori mai activ

decât vitamina D3, în prevenirea rahitismului, iar 1,25-(OH)2-D3 este
de 20-30 ori mai eficient decât D3 în transportul intestinal de Ca++ şi
respectiv, în prevenirea rahitismului.
  Vitamina D3 este privită astăzi mai mult ca un
hormon decât ca o vitamină.
 1,25-(OH)2-D3 sau calcitriolul (C) reglează
metabolismul fosfo-calcic prin acţiunile exercitate
asupra ţesuturilor ţintă: intestin, os, rinichi

- intestin - calcitriolul (C) este transportat la locul de acţiune unde se

fixează pe proteine receptoare citoplasmatice şi apoi este translocat la
nucleu unde induce sinteza unei proteine transportoare de calciu (Calcium
Binding Protein – CBP) care favorizează absorbţia de Ca++ contra
gradientului de concentraţie, mecanism de acţiune similar acţiunii unui
hormon steroid.

-la nivelul tubilor renali 1,25-(OH)2-D3 stimulează sinteza CaBP

renale şi deci reabsorbţia, preîntâmpinând excreţia de Ca++.
- la nivelul osului - asigură fixarea Ca++ şi PO43- în spaţiile libere
dintre capetele moleculelor de colagen şi stimulează sinteza unei proteine
specifice care leagă Ca++, osteocalcina.
Metabolismul si actiunea
vitaminei D. Forma activa a
vitaminei D3, 1,25-(OH)2-D3,
actioneaza la nivel intestinal
si osos stimuland absorbtia
respectiv fixarea calciului, iar
la nivel renal impiedicand
eliminarea lui
• Hipovitaminoza D

Formarea defectoasă în piele a vitaminei D3, aportul alimentar

scăzut şi/sau defecte intestinale de absorbţie a vitaminei pot duce la
stări de hipovitaminoză D.
Hipovitaminozele D conduc la stări de boală care se manifestă
prin:
• defecte în mineralizarea osului.
• perturbări în metabolismul mineral (Ca++ şi PO43-) şi a secreţiei
de parathormon (PTH);

Clinic, hipovitaminoza D este caracterizata prin scăderea

rezistenţei mecanice a oaselor (înmuierea oaselor).

Hipovitaminoza D la copii se numeşte RAHITISM iar la adult

OSTEOMALACIE. La adult, rezerva de calciu fiind mai mare,
hipovitaminoza se instalează mai greu. Hipocalcemia dezvoltă la
adult OSTEOPOROZA (reducerea masei osoase pe unitate de
volum la un nivel situat sub cel necesar funcţiei normale).
 Hipervitaminoza D
- după ingestia a unor doze mari de
vitamină D pot apare intoxicaţii cu vit. D
caracterizate prin anorexie, vărsături,
diaree, astenie, pierderi în greutate,
hipercalcemie, hipercalciurie

- suprimarea administrării de vitamină D,

prin aplicarea unui regim sărac în Ca,
produce o mobilizare lentă a Ca din
ţesuturile moi şi revenirea la normal a
calcemiei.
  Numele de tocoferol provine de la funcţia biologică de a favoriza
fertilitatea (tokos – naştere; phesein – a purta).
CH3
HO 5 4
6 3 CH3 CH3 CH3
7 CH3
8 1 2
H3C O (CH2)3 CH (CH2)3 CH (CH2)3 CH CH3
CH3

- Tocoferol

Vitamina E este considerată cel mai eficace antioxidant liposolubil

natural.
 Hipovitaminoza E

 Efectele carenţei de vitamină E sau

hipovitaminozei E se manifestă gradat şi
progresiv în funcţie de perioada de deficit
vitaminic.

 Semnele deficienţei de vitamină E la om se

manifestă paralel cu perturbările absorbţiei
de grăsimi şi constau în: slăbiciune
musculară, fragilitate eritrocitară,
fenomene care dispar prin administrarea
vitaminei E.
 Hipervitaminoza E

 Administrarea îndelungată şi abuzivă de

vitamină E, la om, duce la involuţia
ovarelor, tulburări nervoase şi dureri ale
membrelor inferioare.
 Rol - in modificarea post
transcripţională a unor proteine in
principal a factorilor coagularii, unde in
calitate de coenzima participa la -
carboxilarea unor resturi glutamil
prezente in aceste proteine
Precursorii factorilor coagularii sunt sintetizati in forma inactiva, caracterizata de
prezenta unei grupari carboxil. Ei sufera procesul de activare sub actiunea
vitaminei K, proces care consta in introducerea unei grupari carboxil suplimentare.
Prezenta celor doua grupari carboxil (incarcate negativ) in pozitie adiacenta,
fixeaza cu usurinta ionii Ca2+, ducand la formarea complexului protrombina-calciu,
in sange. Acesta leaga fosfolipidele de pe suprafata plachetelor ,etapa esentiala in
procesul de coagulare
 Carenţa de vitamină K - când există tulburări
în absorbţia de lipide (deficit de bilă),
afecţiuni intestinale, alterarea florei
intestinale, afecţiuni hepatice, boli
infecţioase.
 Carenţa de vitamină K duce la scăderea
protrombinei, prelungirea timpului de
coagulare şi apariţia de fenomene
hemoragice spontane.
 În perioada imediat postnatală, nou născuţii
sunt predispuşi la hemoragii deoarece se
nasc fără rezerve de vitamină K, având
intestinul steril.