IMBATRANIREA

ACTIVA SI
PROTECTIA
SOCIALA A FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Proiect co-finantat din Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020
Axa prioritară 4: „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”
VARSTNICILOR Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a
oricărei forme de discriminare
Prioritatea de investitii 9.ii: Integrarea socio-economică a comunităților
DIN marginalizate, cum ar fi romii
Obiectivul specific 4.1: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există
COMUNITATILE populație aparținând minorității rome, prin implementarea de măsuri
integrate
Titlul proiectului: „Doar impreuna putem reusi - Masuri integrate pentru
combaterea marginalizarii rurale”
MARGINALIZATE Contract nr.: POCU/18/4/1/101914
Beneficiar: Comuna Cerăt, Județul Dolj
Parteneri: P1 – Școala Gimnazială Cerăt, P2 – 4Mare Elisium SRL-D, P3 –
Institutul de Economie Națională
Imbatranirea activa
Îmbătrânirea activă înseamnă înaintarea în vârstă în condiţii
optime de sănătate, un rol activ în societate şi împlinirea pe
plan profesional, dar şi autonomie în viaţa de zi cu zi şi
implicare în activităţi civice. Indiferent de vârstă, putem avea
un rol important în societate şi ne putem bucura de un bun
nivel de trai, chiar şi la vârste înaintate.
Îmbătrânirea populaţiei este determinată de trei
fenomene separate, respectiv creşterea speranţei de
viaţă, scăderea ratelor de fertilitate şi emigraţia.
Evolutia speranței de viată in România
Evoluţia ratei totale de fertilitate în România
 Riscuri asociate îmbatranirii
• boală, utilizare
mai
• dizabilitate, intensă a
• vulnerabilitate serviciilor
• dependenţă sociale
Comunitatile marginalizate
Sunt acele comunitati care nu se pot integra intr-o
societate datorita nevoilor speciale pe care le au.
Marginalizarea apare in momentul in care, un
individ care in prealabil si-a insusit normele, valorile
si obligatiile corespunzatoare societatii in care
traieste, le incalca pe acestea pentru atingerea
scopurilor si obiectivelor personale.
Marginalizarea duce la excluziune sociala
Persoane varstnice care trăiesc în comunități
marginalizate
Comunitatile rurale sarace

Comunitatile urbane
marginalizate

Comunitatile rome sarace si

marginalizate
 Persoanele varstnice din comunitatile rurale
marginalizate
În România, majoritatea oamenilor expuși riscului de sărăcie sau de
excluziune socială locuiesc în zonele rurale.
Criteriile principale pentru identificarea și examinarea sărăciei, mai ales
sărăcia multidimensională și marginalizarea sunt:
(a) capitalul uman (de regulă educația, sănătatea și numărul de
membri sau de copii ai familiei);
(b) ocuparea forței de muncă (de regulă raportat la numărul de
șomeri, munca la negru, munca în agricultura de subzistență); și
(c) condițiile de locuire (mai ales referitor la nesiguranța locativă,
calitatea locuințelor și racordarea la rețelele de utilități publice).
Comunitati
marginalizate
judetul Dolj
Varstnici in comunităţile urbane marginalizate
 Problemele varstnicilor in mediul urban:
Nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau unor persoane
Nu are locuinta si nici nu isi poate asigura una in urma veniturilor
Nu are venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente
Nu se poate gospodari singur sau necesita ingrijire speciala
Se afla in imposibilitate de a-si asigura nevoile socio-medicale
Traieste in saracie, singuratate, izolare
Sunt vulnerabili la imbolnaviri fizice si/sau psihice
Confruntarea cu senilitatea, dementa, Alzheimer
Pot dezvolta dependenta de alcool sau alte substante toxice
Pot fi victime ale abuzului, violentei,
 Persoanele varstnice in comunitatile
marginalizate rome
 90% din membrii comunităţilor de romi sunt afectaţi de sărăcie şi excluziune
socială
 Deprivarea/privaţiunea materială este însoţită de condiţii de locuit precare.
 O mare parte din locuinţele romilor sunt construite din paiantă şi chirpici,
nefiind conectate la utilităţi (apă, canalizare şi gaze)
 Romii sunt obligaţi să-i ajute întotdeauna pe membrii familiei lor şi apoi pe
membrii grupului
 Sărăcia în rândul vârstnicilor reprezintă o problemă din ce în ce mai mare
pentru comunităţile defavorizate şi pentru populaţia aflată în risc de sărăcie
 Speranţa de viaţă care este cu 10-15 ani mai mică faţă de cea a populaţiei
majoritar româneşti
 Accesul mai muld decat limitat la serviciile sociale
Ponderea
populatiei in
varsta de peste
65 de ani si
peste
 România consideră că principalele elemente ale
îmbătrânirii active sunt:

1) viață mai lungă și mai sănătoasă;

2) creșterea nivelului de ocupare a forţei de muncă la
vârste mai înaintate;
3) creşterea participării sociale şi politice a grupurilor de
persoane vârstnice;
4) scăderea dependenţei persoanelor vârstnice;
5) îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire de lungă durată.
O viaţă mai sănătoasă într-o societate în curs de
îmbătrânire
O viaţă mai sănătoasă într-o societate în curs de
îmbătrânire
• prevalenţă redusă a bolilor infecţioase şi de un procent în creştere al bolilor
cardiovasculare, cancer şi afecţiuni care apar din cauze externe, inclusiv
violenţă şi vătămări.
• numărul în creştere de persoane obeze şi supraponderale sporeşte
presiunea asupra costurilor aferente serviciilor de sănătate şi îngrijire
pentru persoanele afectate, mai ales când obezitatea este asociată cu alte
boli inclusiv diabetul de tip 2
• consumul de tutun, abuzul de alcool şi factorii de risc aferenţi stilului de
viaţă.
• cele mai comune boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare,
cancer, boli respiratorii şi diabetul reprezintă împreună 86% din cauzele de
deces din România.
 Populaţia de etnie romă din România
prezintă un profil epidemiologic diferit
• are o speranţă de viaţă mult mai scăzută
• aceștia se confruntă şi cu o incidență crescută a bolilor infecţioase şi
cronice
• starea deteriorată de sănătate se numără condiţiile inoportune de trai,
care contribuie la boli infecţioase, boli digestive şi respiratorii, în
special la copii
• alimentație nesănătoasă, activitate fizică scăzută și fumat, atât în ceea ce
îi privește pe bărbați, cât și pe femei.
• utilizarea ineficientă a serviciilor de sănătate disponibile: aproximativ
42% dintre persoanele de etnie romă nu apelează la acestea atunci când
chiar au nevoie de ele
 Solutii:
• prevenirea, diagnosticarea timpurie şi tratamentul bolilor cronice
• furnizarea de produse adecvate îngrijirii medicale pentru populația
vârstnică.
• campaniilor de prevenire şi reducere a consumului de tutun şi alcool
• promovării alimentaţiei sănătoase şi practicării sportului
• Detectarea timpurie şi gestionarea bolilor cardiovasculare, diabetului
şi depresiei
• dezvoltării specializărilor de geriatrie şi medicină de familie, astfel
încât să fie capabil să gestioneze mai bine problematica bolilor
cronice şi celor care afectează funcţiile cognitive, în principal în secţii
de ambulatoriu.
 Munca la vârste înaintate
Populaţia vârstnică reprezintă o resursă insuficient folosită a economiei României.
O scădere progresivă semnificativă a numărului de persoane cu contract de muncă începe
încă de la vârsta de 50-54 de ani. În acest interval de vârstă, 20% dintre femei și 17% dintre
bărbați sunt deja pensionați, majoritatea având pensii de invaliditate.
Un număr mai mare de pensionari care lucrează ar ajuta şi la dezvoltarea unor norme
societale de viaţă mai activă la vârste mai înaintate.
Practica încetării de drept a raportului de muncă/serviciu la data îndeplinirii condiţiilor de
pensionare pentru limită de vârstă trebuie nuanţată: vârstă, care să includă monitorizarea
segmentului de vârstă a lucrătorilor și a celor care sunt concediați; investiții în programe de
promovare a sănătăţii pentru lucrători; adaptarea locului de muncă pentru lucrătorii în
vârstă; oferirea de oportunităţi pentru actualizarea şi dezvoltarea abilităţilor; asigurarea
rotaţiei angajaţilor pentru a sprijini învăţarea şi adaptabilitatea acestora; oferirea mai
multor oportunităţi de lucru cu normă redusă pentru lucrătorii în vârstă.
Structura socio-economică a populației
cu vârste între 50 și 64 de ani
Învățarea trebuie promovată în rândul persoanelor
vârstnice, astfel încât acestea să poată observa valoarea
învăţării continue, inclusiv pentru viața de zi cu zi și să
devină motivate să ia parte la activități de învățare. Acest
tip de intervenţie trebuie să fie concentrată pe aspecte
legate de angajare, cum ar fi recalificarea (pentru
persoanele în vârstă), precum şi pe aspecte legate de
viaţa de zi cu zi, cum ar fi sănătatea, îngrijirea
vârstnicilor, planificare financiară și juridică pentru
pensionare și pentru gestionarea moștenirilor și
beneficiile tehnologiei pentru creșterea conectării sociale.
 Participare socială și o bătrânețe demnă
: activitățile
în care oamenii se angajează prin intermediul
rețelelor lor sociale formale și informale. S-a observat că există o
legătură între implicarea civică, atât prin reţele sociale formale, cât şi informale și
îmbunătățirile aduse printr-o varietate de măsuri de creştere a nivelului de bunăstare,
inclusiv a nivelului de fericire, a satisfacţiei cu privire la viaţă, a stimei de sine, a
sentimentului de control, a sănătăţii fizice, precum şi a duratei de viaţă.

- implicarea civică prin intermediul oferiririi serviciilor sociale bazate pe

voluntariat oferă un beneficiu economic substanţial comunităţilor care
funcţionează cu un buget restrâns şi care au nevoi sociale crescute.
- Dificultăţile financiare, starea de sănătate precară, nivelul scăzut al educaţiei,
precum şi rezidenţa în zonele rurale reprezintă impedimente esenţiale în ceea ce
priveşte participarea socială în rândul adulţilor în vârstă
Situatia României în ceea ce privește participarea
socială in randul tarilor din UE
 Independenţă sporită în îngrijirea de lungă durată
Sistemul de îngrijire de lungă durată (ÎLD) din România, atât în ceea ce
priveşte furnizarea de servicii sociale în regim public, cât şi privat este în
proces de dezvoltare şi poate suporta îmbunătăţiri substantiale de formă şi
de fond.
• îngrijirea de lungă durată (peste 60 de zile) se asigură la domiciliu, în centre
rezidenţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul şi în
comunitate. Autoritățile administrației publice locale trebuie să identifice, în primul
rând, soluţii de asigurare a serviciilor de îngrijire la domiciliu.
• îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice dependente este prima măsură de sprijin
acordată acestora. Principiul menținerii persoanei vârstnice în mediul său de viaţă,
presupune faptul că centrul rezidențial este alternativă la îngrijire la domiciliu şi nu
invers.
 Independenţă sporită în îngrijirea de lungă durată

Căminele pot asigura unele servicii de îngrijire la domiciliu pentru

persoanele vârstnice: ajutor pentru menaj; consiliere juridică şi
administrativă; prevenire a marginalizării sociale şi de reintegrare
socială în raport cu capacitatea psihoafectivă; ajutor pentru menţinerea
sau readaptarea capacităţilor fizice ori intelectuale; asigurarea unor
programe de ergoterapie; sprijin pentru realizarea igienei corporale;
consultaţii şi tratamente la cabinetul medical, în instituţii medicale de
profil sau la patul persoanei, dacă aceasta este imobilizată; servicii de
îngrijire-infirmerie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu
dispozitive medicale; consultaţii şi îngrijiri stomatologice.
Cresterea participarii active a varstinicilor la viata
sociala si politica a comunitatii din care fac parte

Sa vorbim... Ce solutii gasim?

Promovarea la nivel de comunitate a unor servicii de
ingrijire sau de petrecere a timpului liber de catre
persoanele aflate la o varsta mai inaintata.

Sa vorbim... Ce solutii gasim?

 Promovarea participării sociale active şi demne a
persoanelor vârstnice

 Accentuarea imaginii sociale a populației vârstnice şi promovarea

participării şi a incluziunii sociale
 Îmbunătățirea accesibilizării infrastructurii spaţiilor publice
 Prevenirea abuzurilor asupra vârstnicilor și a excluziunii acestora
 Obținerea unui grad ridicat de independență și siguranță pentru
persoanele cu necesități de îngrijire de lungă durată
 Crearea sistemului unificat de îngrijire de lungă durată
 Asigurarea de resurse financiare, umane și materiale suficiente
pentru sistemul de ingrijire de lunga durata
 Întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției afecțiunilor cronice
 Măsurile trebuie concepute astfel încât să permită
persoanelor vârstnice să aleagă liber propriul stil de
viaţă şi să ducă o existenţă independentă:

• punerea la dispoziţie a unor locuinţe corespunzătoare

nevoilor acestora şi a stării lor de sănătate sau sprijin adecvat în
vederea amenajării locuinţei;
• asigurarea mijloacelor materiale necesare unui trai decent;
• sprijinirea persoanelor aflate în situaţii dificile;
• asigurarea de servicii sociale de îngrijire în funcţie de nevoile
individuale;
• îngrijirea sănătăţii şi servicii pe care starea acestora le impune.
Va multumim!