Incluziunea

sociala si FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Proiect co-finantat din Programul Operaţional Capital Uman 2014 –
2020
Axa prioritară 4: „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”

grupurile
Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea
sărăciei și a oricărei forme de discriminare
Prioritatea de investitii 9.ii: Integrarea socio-economică a
comunităților marginalizate, cum ar fi romii
Obiectivul specific 4.1: Reducerea numărului de persoane aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate
în care există populație aparținând minorității rome, prin

marginalizate implementarea de măsuri integrate

Titlul proiectului: „Doar impreuna putem reusi - Masuri integrate
pentru combaterea marginalizarii rurale”
Contract nr.: POCU/18/4/1/101914
Beneficiar: Comuna Cerăt, Județul Dolj
Parteneri: P1 – Școala Gimnazială Cerăt, P2 – 4Mare Elisium SRL-
D, P3 – Institutul de Economie Națională
Joacă un rol fundamental în viaţa omului.
Incluziunea înseamnă a personaliza activităţile în funcţie
de nevoile fiecărui individ în parte, astfel încât oricine,
indiferent de deficienţă, să poată fi tratat ca un membru al
comunităţii din care face parte, iar diversele forme de
sprijin de care are nevoie să fie furnizate în cadrul
serviciilor sociale , educaţionale, medicale sau al altor
servicii puse la dispoziţia tuturor membrilor societăţii.
Altfel spus, INCLUZIUNEA este un concept mai larg care se
referă la integrarea persoanei marginalizate atât în sistemul
educaţional, cât şi în cel comunitar, în ansamblul său.
 PRINCIPIILE INCLUZIUNII
 Principiul drepturilor egale pentru o
dezvoltare conform potenţialului propriu.
 Principiul unicităţii caracteristicilor,
intereselor, abilităţilor, motivaţiei şi
nevoilor de învăţare.
 Principiul diversităţii, al respectării
abaterii de la standerdele normale.
 Principiul accesului şi participării tuturor
conform abilităţilor şi nivelului de
dezvoltare
 CINE SUNT „EXCLUŞII SOCIALI”?
Excluşii sunt indivizii şi/sau grupurile de indivizi care sunt deprivaţi de la
participarea deplina la viaţa economică, socială, culturală şi politică a
societăţii, unde aceştia locuiesc.

Sărăcia fiind constituită din parametri materiali şi relativi -

reprezintă o precondiţie pentru apariţia excluziunii sociale.
Indivizii pot fi excluşi din mai multe motive:
din cauza caracteristicilor lor individuale (bătrîni, bolnavi, persoane cu
dizabilităţi, săraci, imigranţi, femei şi copii vulnerabili); sau
din cauza caracteristicilor sociale/culturale ale acestora (cum ar fi religia, rasa,
etnia, casta, limba, etc. ).
EXCLUZIUNEA
SOCIALĂ
= proces dinamic, complex şi
multidimensional care
implică refuzul sau lipsa unor
resurse, drepturi, bunuri şi
servicii şi incapacitatea de a
participa la relaţiile şi
activităţile la care majoritatea
persoanelor din societate are
acces
 EXCLUZIUNEA SOCIALĂ - DOMENII PRINCIPALE
DE ANALIZĂ:
Sărăcia şi inegalitatea,
Locuinţa şi condiţiile locative,
Piaţa muncii,
Educaţia,
Sănătatea,
Protecţia socială,
Justiţia şi securitatea,
Cultura, sportul şi petrecerea timpului liber,
Participarea la viaţa socială şi accesul la
informaţii,
COMUNITATILE MARGINALIZATE:
Sunt acele comunitati care nu se pot integra intr-o
societate datorita nevoilor speciale pe care le au.
Marginalizarea apare in momentul in care, un individ
care in prealabil si-a insusit normele, valorile si
obligatiile corespunzatoare societatii in care traieste, le
incalca pe acestea pentru atingerea scopurilor si
obiectivelor personale.
Marginalizarea duce la excluziune sociala
GRUPURI SĂRACE ȘI MARGINALIZATE
Sunt expuse riscului de sărăcie relativă, chiar dacă au primit
transferuri sociale: cele al căror venit disponibil anual este mai mic de
60 de procente din mediana venitului disponibil pe adult echivalent.
Trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, respectiv
persoanele care trăiesc în gospodării în care membrii cu vârsta între 18
și 59 de ani, au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă
din anul de referinţă.
Sunt expuse deprivării materiale severe, persoanele din gospodăriile
care se află în cel puţin patru din următoarele nouă situații:
• nu îşi permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau
facturile la utilităţi;
• nu îşi permit să îşi menţină locuinţa încălzită adecvat;
• nu pot să facă faţă cu resursele proprii cheltuielilor
neprevăzute;
• nu îşi permit să consume carne sau proteine o dată la două zile;
• nu îşi permit să plece în vacanţe anuale de câte o săptămână
departe de casă;
• nu au televizor color;
• nu au maşină de spălat;
• nu au autoturism;
• nu au telefon.
 ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE
COMBĂTUTE ÎN SOCIETATEA INCLUZIVĂ
Etichetarea – esenţializarea subiectivă a caracteristicilor persoanei,
de obicei negative;
Prejudecăţile - opinii, idei preconcepute, adesea nefavorabile;
Stereotipurile – justificări ale atitudinilor şi comportamentelor faţă
de ceilalţi;
Discriminarea – nedreptăţirea, punerea în acţiune a prejudecăţilor;
Marginalizarea – desconsiderarea, neglijarea mai mult sau mai
puţin voită;
Segregarea – formă gravă de discriminare, separare fizică.
În România, comunitățile marginalizate sunt, prin
definiție, zone în care capitalul uman redus este
combinat cu rata redusă de ocupare formală a forței
de muncă și cu condițiile de locuit inadecvate.

Comunităţile Comunităţile Comunitățile

rurale urbane rome
marginalizate marginalizate
Comunităţile rurale marginalizate
din populația rurală, 6,2 la sută locuiește în zone rurale
marginalizate
sectoare cu lipsuri severe, locuite de persoane cu un nivel
redus de educaţie
locuind în condiții precare, în case supraaglomerate, cu
acces redus sau inexistent la apă sau la electricitate
locuitori au un nivel redus de educație și de calificări
relevante pentru piața forței de muncă, o preponderență
crescută a familiilor monoparentale, un număr mare de
copii și un procent ridicat de infracțiuni minore.
 Comunităţile urbane marginalizate
• din populația urbană a României, 3,2% locuiește în zone
urbane marginalizate
• sunt zone cu foarte multe lipsuri, în care capitalul uman
redus (cu educație precară, sănătate precară și/sau un număr
mare de copii) se combină cu rate reduse de ocupare a forței
de muncă în sectorul formal și cu condițiile de locuit
inadecvate
• zone de ghetou, zone de mahala, locuinte sociale
modernizate, cladiri de locuinte sociale din centre istorice
Comunitatile rome marginalizate

dezvoltarea de măsuri complementare şi

personalizate
dezvoltarea capitalului uman (educație, dobândirea
de calificări și îngrijirea sănătății)
ocuparea forței de muncă
accesul la utilitățile de bază (apă, sisteme de
canalizare și electricitate) și la rețelele de
telecomunicații digitale de bandă largă.
 CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII DE REDUCERE A
SĂRĂCIEI ȘI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ
• Reducerea grupurilor marginalizate
• Creșterea ocupării forței de muncă în rândul populației sărace și
vulnerabile prin extinderea programelor de activare pe piața muncii
• Creșterea susținerii veniturilor pentru populația săracă și introducerea
stimulentelor pro-muncă pentru beneficiarii programelor.
• Dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivel comunitar
• Îmbunătățirea instrumentelor pentru identificarea școlilor
dezavantajate pentru a asigura faptul că toți copiii beneficiază de
oportunități egale.
Va multumim!