COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE

DR. Sorin Liviu PLETEA

CANDIDAT: MAISTRU INSTRUCTOR,

CĂPUZARU (STĂNESCU) M. CARMEN MIHAELA

2012
Motto
„Singura şansă a unui copil sărac să-şi depăşească condiţia este ştiinţa de carte.”
Octavian PALER

,, Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic”

Arthur SCHOPENHAUER
 CUPRINSUL LUCRĂRII
INTRODUCERE  
CAPITOLUL I – STRATEGII SPECIFICE DE FORMARE A COMPORTAMENTELOR  DE INGRIJIRE A   
PACIENTULUI CU LEUCEMIE
 
I.1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a săngelui
1.1.1.Sângele – lichidul vital  p.09
1.1.2. Elementele celulare ale săngelui                               p. 11

1.2. Nursingul pacientului cu leucemie  
             1.2.1. Definiţie şi noţiuni generale  p. 17
             1.2.2. Clasificarea leucemiei  p. 18
             1.2.3. Etiologia  p. 18
             1.2.4. Mecanism fiziopatogenetic  p. 19
             1.2.5. Profilaxie şi educaţie sanitară p. 21
             1.2.6. Manifestări de dependenţă  p. 22
             1.2.7. Investigaţii  p. 25
             1.2.8. Observaţii hematologice  p. 29
             1.2.9. Expectativa vigilentă p. 30
             1.2.10. Tratament  p. 31
             1.2.11. Îngrijiri paliative  p. 34
             1.2.12. Tratament ambulatoriu  p. 35
             1.2.13. Complicaţiile şi efectele secundare ale tratamentului  p. 39
I.3. Îngrijiri acordate pacienţilor cu afecţiuni hematologice p. 40
CUPRINSUL LUCRĂRII
   

CAPITOLUL II – METODOLOGIE ŞI PROIECTARE DIDACTICĂ  
 

2.1. Aspecte privind proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice la nursing p. 43
2.2. Proiectarea demersului didactic p. 45
2.3.Proiectarea unităţii de învăţare,,Nursingul pacienţilor cu afecţiuni hematologice” p. 47

2.4. Specificul predării nursingului în sălile de demonstraţie p. 63
        2.4.1. Proiecte didactice ale lecţiei cu tema unităţii de învăţare  p. 64
                „Îngrijirea pacienţilor cu leucemie”
        2.4.2. Lucrări practice la sala de demonstraţie p. 73
   
CAPITOLUL III - CERCETARE PERSONALĂ - STUDIU DE CAZ  

3.1. Leucemie limfoidă cronică  p. 77

CONCLUZII p.100
BIBLIOGRAFIE  p.105

 ANEXE  p.107
 INTRODUCERE
Prin aceasta lucrare îmi propun să descopăr noi metode de educaţie
sanitară pentru a reduce progresiv procentul îmbolnăvirilor, cunoscând
simptomatologia şi îngrijirile acordate pacienţilor cu leucemie.

Cunoscând o persoană cu diagnosticul de Leucemie, realizezi că nimic nu

pot fi mai puternic decât dorinţa, de a trăi. Se spune că suntem tot atât de tineri ca
şi credinţa noastră. Crezul meu este acela al profesiei, de a dărui sfaturi şi întelegere
celor sănătoşi, îngrijiri celor suferinzi, de a-i ajuta pe aceştia din urmă să
depăşească momentele dificile ale bolii pentru a se putea reintegra în familie şi
societate. Cei ce au îmbrăţişat această profesie sunt chemaţi să aline suferinţele, să
ofere sprijin, să ajute indivizii să se ocupe de propria sănătate, să transforme "a fi
bolnav" în "a fi sănătos".

Tema abordată, permite elaborarea unor documente de proiectare

didactică în care să se regăsească activităţi practice care să asigure o învăţare
eficientă.
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A SÂNGELUI
Sângele :
este un ţesut special sub formă lichidă,
este un lichid vital
este format din plasmă şi elemente figurate.
Organele formatoare
Leucemia
 Boala a fost descrisă pentru prima dată
de oamenii de ştiinţă britanici şi germani în 1845.

Leucemiile sunt hemopatii

maligne caracterizate prin
hiperplazia ţesuturilor
hematopoietice şi
metaplazia lor.

Incidenţa: 1-2 cazuri la

100.000 locuitori
CLASIFICAREA LEUCEMIEI

››leucemie limfoblastică acută (ALL): este frecventă la copii, dar

poate apărea şi la adulţi
››leucemie mieloidă acută (AML): poate afecta atât adulţii cât şi
copiii
››leucemie limfoidă cronică (CLL): este cea mai frecventă formă
de leucemie a adultului, afectând în special bătrânii;
››leucemie mieloidă cronică (CML): această formă apare în special
la adulţi.
PROFILAXIE

Nu se ştie cum s-ar putea preveni apariţia

leucemiei. Mulţi dintre cei care au această afecţiune nu
au factori de risc. Unii oameni expuşi la doze mari de
radiaţii, expuşi la benzen, boli genetice sau ale
sângelui, fumătorii sau cei ce fac chimioterapie
prezintă riscul de a face leucemie.
 Leucemia Acută

 Circumstanţe de apariţie
- Copii şi tinerii
- debut insidios

 Manifestări de dependenţă
- Sindromul anemic: paloare, astenie, dispnee
- Sindromul infecţios: febră, frison, curbatură
- Sindromul hemoragic: gingivoragii, epistaxis, metroragii
- Ulceraţii ale cavităţii bucale.
- Manifestări pseudoneoplazice : scăderea apetitului, a
greutăţii corporale, transpiraţii, prurit.
- Echimoze spontane
 Leucemia Cronică

 Se caracterizează prin prezenţa anomaliei cromozomiale

cunoscute sub denumirea cromozomului Philadelphia.
Descoperirea lui în anul 1960 a fost prima demonstraţie a
legăturii dintre o anomalie cromozomială şi o forma de
cancer.
cancer
 Manifestările apar în pusee acute, cu o evoluţie spre exitus
în 10 ani.
 Leucemia Mieloidă

Cronică
Tulburare malignă a celulelor stem hematopoietice
 Caracterizată printr-o translocaţie reciprocă t(9;22), ceea ce duce la
apariţia genei de fuziune BCR-ABL
 Rezultatul este o tirozin - kinază constituţional activată

substratul p210
Activitate mitotică p210
22q11.2 bcr p210

bcr-abl p210
p210
p210
substratul Y
p210
p210 p210
PY
ATP
P
PP

abl
9q34

9 22
 IMPORTANŢA MONITORIZĂRII CORECTE

MONITORIZAREA CORECTĂ

DIAGNOSTICUL CORECT

DEPISTAREA PRECOCE A REZISTENŢEI

SCHIMBAREA TIMPURIE A TRATAMENTULUI

REZULTATE OPTIME
IMPORTANŢA MONITORIZĂRII CORECTE
o colaborare multidisciplinară

PACIENT
 Transplant versus terapii ţintite
Transplant Medicatie
AVANTAJE AVANTAJE
-singurul tratament cu potenţial -tratament oral, uşor de
curativ administrat
-în anumite condiţii poate fi mai -profil de siguranţă acceptabil
puţin costisitor decât terapia orală
-majoritatea pacienţilor au o
DEZAVANTAJE calitate bună a vieţii

-lipsa donatorilor DEZAVANTAJE

-mortalitate şi morbiditate
crescute
-afectarea reproducerii
-apariţia rezistenţei
-terapia se administrează pe viaţă
-costuri ridicate
Transplantul medular de celule stem
hematopoietice- progrese
2000

Europa Romania

200 – 400 SCT  0 SCT

2011

Europa Romania

200 – 400 SCT  155 SCT
 METODOLOGIE ŞI PROIECTARE
DIDACTICĂ

Predarea nursingului în Şcoala Postliceală Sanitară

presupune reflectarea modului în care omul de ştiinţă
investighează natura, aşa cum detectivul adună probe şi le
corelează unele cu altele, pentru a găsi explicaţia unui caz
interesant. Raţionamentele spontane ale elevilor pentru a lega
indiciile ştiinţifice pot să difere semnificativ de cele predate în
şcoală.
 Proiectarea unităţii de învăţare
Precizează elementele procesului didactic într-o succesiune logică, în
vederea atingerii obiectivelor / competenţelor vizate.
 Strategia didactică
Este un termen unificator, integrator, care reuneşte
sarcinile de învăţare cu situaţiile de învăţare, reprezentând un
sistem complex şi coerent de mijloace, metode, materiale şi alte
resurse educaţionale care vizează atingerea unor obiective.
Ea este concepută ca un scenariu didactic complex, în
care sunt implicaţi actorii predării - învăţării, condiţiile realizării,
obiectivele şi metodele vizate.
Obiectivele operaţionale
 Strategia didactică are următoarele caracteristici:
- implică pe cel care învaţă în situaţii specifice de învăţare;
-raţionalizează şi adecvează conţinutul instruirii la
particularităţile psihoindividuale ;
- creează premise pentru manifestarea optimă a interacţiunilor
dintre celelalte componente ale procesului de instruire ;
- presupune combinarea contextuală, originală, unică, uneori, a
elementelor procesului instructiv-educativ.
Pedagogii susţin că "variabila cu cea mai puternică forţă
de influenţare asupra adoptării unei anume strategii de instruire
este relaţia didactică dintre scop-conţinut-metode-mijloace.
Aceasta constituie axul generativ al întregului demers
pragmatical conduitei metodologice a majorităţii profesorilor"
(I. Neacşu, 1990).
 Relaţia dintre obiective, conţinuturi şi strategii conferă
specificitatea unui program de instruire. În termenii unei asociaţii
cantitative, rezultatelor şcolare li se poate asocia o funcţie care să
exprime dependenţa acestora de modul de aplicare şi dirijare de către
maistrul instructor a interacţiunilor dintre strategia didactică (Si) şi
obiectivele didactice (Oj), respective:
Rij = Si X Oj 
Relaţia aceasta evidenţiază faptul că:
- unul şi acelaşi obiectiv poate fi realizat prin mai multe strategii
didactice disponibile şi alternative;
- una şi aceeaşi strategie poate fi aplicată pentru realizarea unor
obiective diferite;
- este puţin probabil ca rezultatele şcolare obţinute prin combinaţii
diferite ale obiectivelor şi strategiilor să fie similare.
 EVALUAREA
Orice proces instructiv - educativ se finalizează prin
evaluare, ca o cunoaştere şi recunoaştere a rezultatelor
procesului de achiziţionare de cunoştinţe. Evaluarea
reprezintă un feedback permanent între agenţii procesului
educativ, menit să confirme acumularea de către elevi a
cunoştinţelor sau abilităţilor.
Ea este un proces de cunoaştere a elevilor sub
diferite aspecte: cunoştinţe acumulate, deprinderi
căpătate, comportamente şi atitudini, capacităţi
dezvoltate; un mijloc de evitare a piedicilor din calea
comunicării maistru instructor – elev şi de eficientizare
continuă a procesului instructiv educativ.
CERCETARE STATISTICĂ
CERCETARE STATISTICĂ
 CERCETARE PERSONALĂ
Pacientul B.L., în vârstă de 61 ani cunoscut cu leucemie limfoidă
cronică se internează pentru investigaţii şi tratament. La internare prezintă
cefalee, ameţeli, dispnee de efort şi de decubit , anxietate, dureri osoase,
transpiraţii, febră 38 – 38,6°C.
Investigaţiile efectuate evidenţiază:  măduva hipercelulară infiltrat
difuz cu limfocite mici 86% şi maturaţie pe serii, prezintă seriile roşie şi
granulocitară fără modificări. Seria megakarocită bine reprezentată cu forme
hiperlobulate, cord global mărit, tahipleurită axilară stângă.
Pe durata spitalizării pacientul urmează tratament cu :
Dexametazona 1 fiolă / 2 x /zi, Ampicilină 4/zi, Arnetin fiole 4, Algocalmin
fiole, HHC 100 mg, Ser fiziologic 500 ml, Solutie Ringer 500 ml, Vitamina B6
fiole, Diazepam 1 fiolă seara, Penicilina G 1ml la 8 ore, Aerius, Cytosar 25 mg,
Hydrea 2 cp/zi, Diflucan 50 mg 1 tb/zi, Metronidazol 500 mg 1cp, Apă
bicarbonatată, Badijonaj bucal cu Stamicin.
 Pacientului i s-au acordat următoarele îngrijiri :
- combaterea hipertermiei
- menţinerea tegumentelor curate şi uscate
- asigurarea unui ritm respirator regulat
- diminuarea durerilor osoase
- asigurarea unei alimentaţii echilibrate calitativ şi cantitativ
- combaterea anxietăţii
- asigurarea unui somn odihnitor, combaterea insomniei
- s-a impus repaus fizic;
- s-a asigurat confort în salon
- s-a recoltat sânge pentru analizele de laborator.
 Pacientul se externează în data de 22.06.2011 cu recomandările:
- evită expunerea la frig, curent, contactul cu persoanele cu infecţii
- evitarea efortului fizic
- asigurarea odihnei
- suprimarea fumatului
- regim hidric 3l/zi
- tratament cu: Vitamina B6 2 cp/zi, Acid folic 5mg 1 cp/zi, Milurit 100 mg 1
cp/zi, Hydrea 2 cp/zi
- revenirea la control medical.
 CONCLUZII
Sângele este un ţesut special.Leucemia este o afecţiune
malignă a sângelui. Se manifestă prin sintetizarea unui număr
mare, incontrolabil de globule albe de către măduvă sau organele
limfatice.Rolul limfocitelor este de a apăra organismul de infecţii.
Cauzele leucemiei nu sunt foarte bine cunoscute.
Leucemiile sunt mai frecvente la tineri.
În forma acută, care duce la moarte în câteva săptămâni,
celulele imature sunt anormale, se multiplică rapid şi nu-şi mai
pot îndeplini funcţiile.
Leucemiile acute nu devin leucemii cronice.
 Scopul tratamentului în leucemie este acela de a distruge
celulele canceroase şi a permite celulelor normale, să se formeze
în măduva osoasă. Deciziile privind tratamentul, se bazează pe
tipul de leucemie, stadiul bolii, vârsta pe care o are pacientul, dar
şi pe starea generală de sănătate.
Proiectele didactice ale lecţiilor care au ca temă
caracteristicile componentelor sanguine pot fi structurate divers.
Natura conţinutului acestor lecţii permite efectuarea de
proceduri cu scopul formării de priceperi şi deprinderi practice de
lucru la elevi. Utilizarea investigaţiei şi a experimentelor,
efectuarea de activităţi practice pe bază de fişe de lucru,
îmbinarea activităţilor individuale şi în echipă cu activitatea
frontală, sunt în măsură să asigure o învăţare eficientă, bazată pe
curiozitate şi pe transferul cunoştinţelor în situaţii reale,
concrete.
 BIBLIOGRAFIE
• Albulescu Ion, Albulescu Mirela - Predarea şi Învăţarea Disciplinelor Socio-Umane, Editura Polirom, Iaşi, 2000
• Georgeta Aurelia Baltă - Îngrijirea Bolnavului. Tehnici Speciale, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti
• Berceanu Şt. – Hematologie Clinică, Ed. Medicală,Bucureşti, 1977.
• Corneliu Borundel - Manual de medicină internă, Editura All 1998
• Cucoş Constantin - Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
• Chalvin Dominique - Enciclopedie des pedagogies de formation, Esf, Paris, 1996
• Druţă Maria Elena, Grunberg Cornelia - Didactica disciplinelor economice, Editura Ase, Bucureşti, 2003
• Lucreţia Titircă - Ghid de nursing, Editura “Viaţa medicală românească”, Bucureşti, 2001
• Lucreţia Titircă - Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Editura Viaţa medicală românească, Bucureşti, 1998
• Lucreţia Titircă - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa medicală românească, Bucureşti, 1998
• Gheţe M., Grosu F. – Activităţi practice de biologie, Ed.Polirom, Bucureşti, 2005
• Landrivon G., Delahaye F.– Cercetarea clinică de la idee la publicare, Ed. Dan, 2001.
• Lavrence M. Tierney, Stephen J. Mcphe, Maxine A. Papadakis - Diagnostic şi tratament în practica medicală, Editura Ştiinţelor medicale, Bucureşti 2001
• Pârvan L. – Abordarea didactică a disciplinelor opţionale, curriculum la decizia şcolii, Ed. Carminis, Piteşti, 2000.
• Curriculum naţional - Planuri cadru pentru învăţământul preuniversitar, Ed. Corint, Bucureşti, 1999.
• Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii, Ed. Aramis print, Bucureşti, 2002.
• Mut Popescu D. – Hematologie clinică, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.
• Popa G. – Actualităţi în hematologie, I.M.F. Iaşi, 1984.
• Ranga I., Teodorescu E. – Anatomia şi fiziologia omului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1969.
• Singer M. – Obiectivele generale ale predării disciplinelor ştiinţifice în învăţământul preuniversitar, Revista de pedagogie, nr.1 – 2, Bucureşti, 1993.
• Teodorescu E. – Patologie biochimică, Ed. Medicală, Bucureşti, 1974.
• Vîlcu Al. – Eritrocitul, Ed. Medicală, Bucureşti, 1977.
• http://www.sfatulmedicului.ro/Leucemii-si-limfoame/leucemia_794
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Leucemie
• http://www.romedic.ro/leucemia
• http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530
• http://www.analize-medicale.com/hematologie/numaratoare-leucocite.html
• http://www.netmedic.ro/analize-medicale-hematologie/numaratoare-leucocite
• http://www.healthreviewhot.com/www-netdoctor-co-uk/
• http://www.dppd.uvt.ro/programe/gradul-1/