Sunteți pe pagina 1din 40

Capitolul III.

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

TEMA 4.1. PERFECȚIONAREA SISTEMULUI DE


ASIGURARE A CALITĂȚII
1. Metode și tehnici statistice de îmbunățățire a calității
2. Perfecționarea activității de control și asigurare a calității.
Automatizarea controlului calității în industria de confecții

Bibliografia:
1. Управление качеством продукции. Справочник.- М., Издательство стандартов, 1985
2. Crainic Nicolae, Calitatea & fiabilitatea produselor
3. Гличев А.В. Основы управления качеством продукции. – М; Издательство стандартов, 1985 г.
4. Круглов М. И. Стандартизация и управление качеством.; М. 1991.
5. Olaru M. – Managementul calităţii, editia a II -a, Ed. Economică, Bucureşti, 1999
6. Пономарев С. В. Управление качеством продукции. Инструменты и методы менеджмента
качества. 2000
7. www.google.ro, www.mail.ru

1
Capitolul III. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

1. Metode folosite la rezolvarea problemelor de


calitate. Instrumente şi tehnici statistice de control
a calitaţii
Implementarea unui sistem de management al
calităţii (SMC) trebuie susţinută de metode, tehnici şi
instrumente adecvate care să-l facă eficient.
Pentru a răspunde tuturor cerinţelor impuse de
SMQ, de fapt pentru a-şi atinge obiectivele pentru care
a fost definit sistemul, metodele, tehnicile şi
instrumentele managementului calităţii urmăresc
rezolvarea problemelor ce le ridică calitatea în toate
fazele evoluţiei produsului sau serviciului de la
concepţie - proiectare până la urmărirea în
exploatare.

2
Capitolul III. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

Standardul ISO cere producătorului să stabilească


proceduri în vederea identificării tehnicilor statistice
adecvate necesare pentru a verifica acceptabilitatea
capabilităţii procesului de fabricaţie şi a
caracteristicilor produsului.
Deoarece folosirea tehnicilor statistice nu este
obligatorie, s-a demonstrat că aplicarea unor astfel de
tehnici este benefică pentru producător din multe
puncte de vedere.
Aceste tehnici sunt mijloace eficiente, necesitînd
costuri reduse, adecvate pentru analiza datelor,
evaluarea calităţii produsului şi a proceselor de
fabricaţie.

3
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

Clasificarea metodelor,
tehnicilor şi instrumentelor
managementului calităţii diagrama Pareto
Preocupările de clasificare
şi de definire într-o formă diagrama cauză-efect

coerentă a metodelor,
stratificarea
tehnicilor şi instrumentelor
calităţii datează din anii ’50. fişa de verificare
K. Ishikawa propunea, la
data respectivă, utilizarea histogramele

tehnicilor statistice pentru diagrama de corelaţie


ţinerea sub control a calităţii,
pe care le-a grupat în funcţie diagrama de control

de dificultatea aplicării lor în:

4
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
La ora actuală,
numărul şi diversitatea diagrama afinităţilor
metodelor, tehnicilor şi
instrumentelor de diagrama relaţiilor
managementul calităţii diagrama matriceală
este mult mai mare
datorită preocupărilor de fişa de verificare

implementare a diagrama-arbore
conceptului de calitate
totală. diagrama săgeată
Diverşi autori fac distincţie diagrama deciziilor
între:
“instrumentele primei analiza factorială a datelor
generaţii”;
“instrumentele celei de-a
doua generaţii”.
5
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

Primele 7 instrumente ale calităţii


CAUTARE SI ANALIZA

Grafice Histograme Diagrama Diagrama Fişe de Diagrama Rapoarte /


dispersiilor control Pareto Fişe de
cauză-efect
înregistrare

6
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

Tehnici statistice - se bazează pe principiul că


toate procesele au o variaţie majoră, sunt ideale
pentru controlul proceselor de fabricaţie în producţia
de serie mare.
Unele dintre cele mai folosite tehnici de controi al
proceselor de fabricaţie sunt:
• diagramele de dispersie,
• fişele de control,
• Analiza Pareto ,
• diagrama Cauză-Efect,
• diagrama de control.
Tehnicile statistice sunt foarte eficiente atunci,
când procesul de fabricaţie poate fi uşor reglat şi
poate fi menţinută cu uşurinţă o omogenitate
rezonabilă a condiţiilor de fabricaţie.
7
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
1. Fişa de înregistrare. Formular tipizat pentru înregistrarea
datelor în timpul controalelor sau verificării; facilitează analizele
produsului şi procesului de fabricaţie şi identifică acţiunile
corective adecvate.
După funcţiunile pe care le îndeplinesc, fişele de înregistrare sunt
de două tipuri:
- fişa pentru înregistrare propriu-zisă;
- fişa de inspecţie
Ambele tipuri de fişe se pot întocmi, în funcţie de scopul urmărit,
în mai multe variante.

Opera- Maşina LUNA


tor nr. Legendă:
7 8 9

A 1 OO●□ OOO
- defect de asamblare
2 ● - schimbări survenite în timp
- eroare de control
B 3 OO□ OO O
- altele
4 OOO●

Fig. 1 - Fişa pentru înregistrarea frecvenţei cauzelor defectelor


8
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

2. Grafice. Prelucrarea şi prezentarea datelor


sub o formă uşor interpretabilă, clară şi sugestivă
pentru înţelegerea şi analiza datelor colectate,
atragerea atenţiei asupra anumitor probleme.
Graficele sunt instrumente utilizate pentru:
• Facilitarea înţelegerii şi analizei datelor colectate;
• Investigarea relaţiilor dintre diferiţi factori;
• Indicarea unor tendinţe;
• Atragerea atenţiei asupra anumitor probleme;
• Organizarea datelor în vederea memorării acestora

Graficele pot fi:


- ilustrative – prezintă datele sub formă grafică;
- matematice – prezintă datele sub formă grafică cu
posibiltatea de interpolare sau extrapolare.
9
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

3. Diagrama de control. Sunt simple diagrame ale


caracteristicilor de calitate în timp, sunt alcătuite dintr-
o linie centrală corespunzând nivelului mediu dorit şi
două linii denumite limita superioară de control (LSC)
şi limita inferioară de control (LIC). Limitele de control
indică limitele normale ale variaţiilor.
Media Limita superioarã de control
x

Înregistrarea valorilor medii

Limita inferioarã de control

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Numãrul probei

10
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
4. Diagrama de dispersie. Diagrama de dispersie reprezintă unul
dintre cele mai simple mijloace de prezentare a măsurătorilor. Utilitatea
lor principală este de a arăta dacă există o corelaţie între două seturi
de date, atunci prin tehnici matematice se poate calcula coeficientul de
corelare a datelor. Într-o diagramă de dispersie, datele sunt prezentate
într-un sistem de coordonate reprezentate de cele două variabile.
Efectul general poate fi comparat cu imaginea unui ”nor”. Dacă
relaţia între diferite perechi de date ale variabilelor este puternică,
”norul” va fi mai strâns cu o împrăştiere redusă şi poate fi aproximat cu
o linie dreaptă şi vice-versa. Dacă din reprezentarea datelor rezultă o
linie dreaptă, rezultă că există o relaţie puternică între variabilele
respective.
Variabila tip A

* * *
* *
* * *
* * * *

Relatie strânsã
Variabila tip B

11
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
5. Histogramele
Histograma este o reprezentare grafică a frecvenţei de
apariţie, absolute sau relative, a valorilor individuale măsurate ce
descriu un fenomen sau o entitate analizată.
Histogramele se folosesc des în activităţile de menţinere
sub control a proceselor pentru a determina dacă:
- procesul este capabil de a realiza produse care se
încadrează în toleranţele prescrise;
- procesul este centrat în câmpul de toleranţã prescris.
Limita inferioarã de Limita superioarã de
tolerantã tolerantã

Repere
neconforme

Repere Clase sau intervale de


acceptabile grupare

12
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
6. Analiza Pareto: Ordonarea într-un tabel a incidenţei unei
probleme sau a factorilor ce contribuie la apariţia unei dificultăţi,
după sursă sau cauză. Este o metodă de decizie şi control care
permite utilizarea priorităţilor după diferite criterii, o varietate a
diagramei cu bare, utilizate pentru demonstrarea micşorării
semnificaţiei factorilor de calitate cercetaţi.

13
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Dacă cineva ar analiza cauzele greşelilor, s-ar
ciocni întâmlător cu legea lui Pareto. Acest economist
italian a descoperit, între cele două războaie mondiale,
o relaţie aproape universală între cost şi calitate.
Regula 20/80 înseamnă că 20 % din acţiunile
lucrătorilor provoacă 80 % de greşeli (erori
neacceptate). Problema constă în înlăturarea cauzelor
erorilor, care apar cel mai des. N-are rost să tai vârful
“buruienii”, deoarece va creşte din nou, ci s-o smulgi
din rădăcină.
De ex. în depozitul unei întreprinderi se află 20 %
de marfă diferită, ce alcătuiesc 80 % din coctul total al
produselor stocate. Multe cercetări despre insuficienţa
calităţii au demonstrat, că circa 80 % din testele
eşuate depind de 20 % de probleme.
14
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Deseori această situaţie nu este adusă la
cunoştinţă şi, în consecinţă, restul de 80 % de
probleme concentrează mai multă atenţie decât
merită.
Analiza Pareto poate fi folosită pentru confirmarea
unei eficacităţi mai mari pentru soluţionarea
problemelor calităţii. Majoritatea companiilor
întocmesc un raport al defectelor, care deseori conţine
o clasificare a celor mai frecvente cauze de rebut în
producţie, sub aspectul unor procente din valorile
raportului 20/80.
Deci, principiul analizei Pareto constă în izolarea a
20% din parametrii unei activităţi, care explică 80% din
problemele (Pi) acesteia.

15
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Analiza Pareto este o metodă de decizie şi control care
permite utilizarea priorităţilor după diferite criterii, folosind statistici
descriptive şi analizarea lor.
Ea ajută la conducerea intervenţiilor în mod metodic
abordând succesiv punctele cele mai importante. Ea permite,
deci, să se stabilească un plan de acţiune eficient.

16
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

Algoritmul de elaborare a diagramei Pareto:


1. Determinarea metodelor şi a perioadei de
acumulare apriorice a datelor cu privire la problemele care
influenţează calitatea şi contribuie la apariţia rebutului (de
obicei perioada ce cercetare este în jur de 1 lună).
Tipuri de defecte Date Total

Rupturi (P1) //// ////// //// //// // 20


Zgârieturi (P2) //// //// //// //// //// //// //// //// //// //// // 42
Pete (P3) //// //// //// //// 16
Deformări (P4) //// //// //// //// //// ... //// 104
Altele (P5) //// //// //// ///// // 18

Total 200

2. Analiza informaţiei acumulate, clasificarea datelor


în funcţie de diverşi factori (de exemplu probleme de natură
financiară, probleme care au legătură cu rebutul, cele legate
de lucrul utilajului sau a funcţionarilor etc.). Problemele mai
rar întâlnite se grupează ca „altele”.
17
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
3. Întocmirea tabelului cu date iniţiale pentru
elaborarea diagramei
Ponderea Ponderea
Numărul Suma cumulată de
Tipuri de defecte defectelor după cumulată a
defectelor defecte
fiecare indice defectelor
1 2 3 4 5
Deformări (P4) 104 104 52 52
Zgârieturi (P2) 42 146 21 73
Rupturi (P1) 20 166 10 83
Pete (P3) 16 182 8 91
Altele (P5) 18 200 9 100
Total 200 - 100 -

În tabel se includ datele în ordine descrescătoare privind


semnificaţia defectelelor, începând cu cele corespunzătoare
numărului maxim de pierderi.
Ponderea defectelor se calculează în conformitate cu
numărul de defecte după fiecare indice, suma generală se
echivalează cu 100 %.
Grupa „altele” întotdeauna se amplasează la sfârşit
indiferent de numărul de defecte acumulate. Dacă această grupă
este foarte mare, atunci se reclasifică datele în mai multe grupe.
Numărul optim de grupe pentru diagramă este 7-10.
18
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
4. Reprezentarea grafică a diagramei: pe axa OX se indică
datele din col.1 tab. 3, pe axa OY – datele din col.2 tab.3. Se
construieşte graficul cu bare, unde fiecătui tip de defecte îi
corespunde o bară cu înălţimea egală cu valoarea numărului de
defecte. În partea de sus a axei OY se reprezintă numărul total
de defecte.

Pe partea dreaptă a
graficului pe axa OX se indică
valorile ponderii cumulate din
col. 5 şi se reprezintă curba
ponderii cumulate (curba liu
Lorenţ). Diagrama
obţinută poartă denumire de
Diagrama Pareto.

19
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

5. Analiza diagramei - constă în divizarea defectelor din


diagramă în trei grupe A,B,C după ponderea cumulată a acestora.
De exemplu, ponderea cumulată a celor mai semnificative
defecte se atribuie grupei A; se evidenţiază grupa de defecte cu
limita 5 -10 % care se atribuie grupei C. Toate celelalte date
intermediare se includ în grupa B.

20
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Divizarea datelor în grupele A,B,C permite pronunţarea
defectelor semnificative pentru care intervine necesitatea luării
măsurior de precauţie.
Astfel, conform diagramei analizate se constată, că P1, care
constituie 40 % din totalitatea tipurilor de defecte cercetate
contribuie la 60 % de pierderi ai calităţii.

21
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
7. Diagrama cauză-efect, numită şi diagrama Ishikawa
(“în os de peşte”) - a fost dezvoltată cu scopul de a
determina şi defalca principalele cauze ale unei probleme
date. Aceasta tehnică permite identificarea cauzelor
succesive ale apariţiei unei „probleme”, evidentierea
factorilor ce determina un anumit rezultat.
Se recomandă utilizarea acesteia doar atunci când
există o singură problemă, iar cauzele posibile pot fi
ierarhizate.

22
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Modul de prezentare a Diagramei cauză-efect:
O structură scheletică în care caracteristicile de calitate
ce ridică probleme sunt indicate de o coloană vertebrală, iar
factorii majori (5M sau în funcţie de caz), care sunt şi
cauzele principale ale problemei, sunt reprezentate sub
forma unor săgeţi înclinate faţă de „coloana vertebrală”.
Cauzele secundare sunt reprezentate prin săgeţi mici
ce pornesc din cauzele principale.
Cauzele sunt identificate prin şedinţe de
“brainstorming” la care participă toţi cei implicaţi.

23
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Există trei tipuri de diagrame cauză-efect:
• Diagrama cauză - efect 5M (Maşini, Manoperă, Metode,
Materiale, Mentenanţă);
• Diagrama cauză - efect de proces;
• Diagrama cauză - efect pentru analiza dispersională.
Metode si
Mediul de lucru Factor uman tehnologii
Condiţii de Motivare, Capabilitatea
Securitate zãcãmânt procesului de productie
cointeresare Conditii de
Microclimat Calificare, formare, utilizare Respectarea
instruire Regimul de lucru al conditiilor de
utilajului utilizare
Documentatie
tehnicã
Verificare Aparitia
Substituibilitate disfunctiona-
Precizia conform Planuri de
cerintelor control Calitate la Specificaţii lităţilor
proceduri de receptie
Metode, aparaturã de
mãsurã, încercare,
efectuare a Materii prime, materiale, piese de
activitãtilor schimb folosite în activitatea de
inspectie utilizate în
mentenanţa preventivã si mentenantã preventivã si corectivã
corectivã
24
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Principiul de realizare a diagramei Ishikawa.
Diagrama se elaborează conform următoarelor
etape:
1. Enumerarea criteriilor care influenţează calitatea şi
determinarea interdependenţei acestora;
2. Sistematizarea criteriilor în grupe (maşini, metode,
materiale etc.);
3. Determinarea factorilor semnificativi;
4. Analiza factorilor semnificativi;
5. Utilizarea rezultatelor analizei (planificarea
acţiunilor corective).
Pentru soluţionarea problemelor semnificative
depistate în urma realizării diagramei „cauză - efect”,
care influenţează calitatea produselor / proceselor de
fabricaţie se aplică şedinţe de „brainstorming”.
25
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
“Brainstorming-ul” – una dintre cele mai populare
metode de activitate creativă, colectivă, psihologică –
a fost elaborată de inventatorul american Alex F.
Osborn în anul 1953.
“Brainstorming-ul” (furtuna în creier) – stimularea
emisiei de idei într-un grup interdisciplinar (3-10
persoane) pentru rezolvarea unei probleme.

Generatorii de Procesul verbal al asaltului


idei (ideile)

Condu- Experţii de idei


cătorul
asaltului
Analiza şi alegerea ideilor
Soluţionări raţionale

26
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

“Brainstorming-ul” este o tehnică foarte eficientă,


succesul său datorându-se în mare măsură
dinamismului situaţiei grupului.
Când o persoană anunţă o nouă idee, acea
persoană î-şi stimulează nu doar propria imaginaţie, ci
şi pe a tuturor celorlalţi.
“Brainstorming-ul” declanşează o reacţie de
asociaţii în lanţ, în minţile tuturor, aceasta fiind un prim
factor al eficacităţii tehnicii. În sesiunea de
braiinstorming, totuşi, faptul că toate ideile sunt
acceptate îndeamnă pe fiecare participant să prezinte
cât mai multe idei.

27
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
“Brainstorming-ul”
Primul grup propune diverse idei – aceasta este
grupa generatorilor de idei. În ea este de dorit de a
include oameni cu înclinaţie spre abstractizare cu
fantezie bogată.
Problema este dezbătută în decurs de 20-40
minute. Grupul al doilea – “experţii” la finele discuţiei
îşi exprimă părerea asupra valorii ideilor generate. În
componenţa ei mai bine lucrează oameni care posedă
o mentalitate analitică, critică.
Dacă problema nu este soluţionată în procesul
asaltului, procesul de soluţionare poate fi repetat, însă
mai bine deja cu alt colectiv. În caz când problema
trebuie abordată iarăşi de acelaşi colectiv, atunci ea
trebuie reformulată în aşa fel încât să nu fie
recunoscută.
28
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
“Brainstorming-ul”
Tema discutiei nu se cunoaste înainte de sedinta.
Este recomandabil de a invita în ambele grupe
oameni din diverse domenii, diverse specialităţi şi cu un
nivel intelectual diferit. Nu e de dorit de a include în
aceeaşi grupă oameni, prezenţa cărora poartă într-o
anumită măsură elemente de stângerie pentru alţii de ex.
conducători şi subalterni.
Liderul de grup notează toate ideile apărute în timpul
sesiunii. Membrii grupului sunt invitaţi să î-şi expună
ideile legate de problemă, bazându-se pe ipoteza, că un
număr mare de idei include cel putin câteva idei bune.
Aplicarea acestei tehnici poate avea rezultate
satisfăcătoare privind evaluarea problemelor
semnificative legate de calitate prin mijloace
necostisitoare şi simple.
29
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
2. Perfecționarea activității de control și
asigurare a calității. Automatizarea controlului
calității în industria de confecții
Asigurarea unui nivel calitativ al produselor
fabricat la întreprinderile de confecții, in corelatie
permanenta cu nivelul maxim al cerintelor beneficiarilor
si satisfacerea acestora intr-un grad cat mai ridicat face
necesara imbunatatirea activitatii de control al calității.
Masurile propuse in acest scop:
1. Raspunderea pentru calitatea operatiilor sa
revina maistrului pentru toate locurile de munca din sfera
lui de activitate. Asigurarea desfasurarii la un nivel inalt
calitativ al tuturor operatiilor cerute in procesul de
productie reprezinta una din sarcinile de baza ale
maistrilor in sectoarele pe care le conduc.
30
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

2. Grupele de control interfazic sa-si concentreze


activitatea in punctele cheie ale procesului tehnologic.
3. Efectuarea unui control prin sondaj asupra
operațiunilor trecute sub răspunderea directă a maiștrilor.
4. Extinderea autocontrolului din partea
muncitorilor. Aceasta forma de control a calității prezintă,
pe langa aspectul economic, si alte aspecte de o
deosebită importanță sociala legata de psihologia muncii
si anume, sporirea raspunderii muncitorilor pentru
lucrarile executate.
5. Dotarea cu mijloace de producţie perfecţionate
şi cu grad ridicat de automatizare, care contribuie la
asigurarea calităţii în cadrul prelucrărilor tehnologice.

31
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

Achizitionarea de utilaje noi performante


inseamna insa un pas inainte in asigurarea calitatii, din
motiv că o cauza in obținerea de produse cu calitate
inferioară o reprezintă defecțiunile cauzate de uzura
utilajelor.
6. In ceea ce priveste calitatea materiilor prime si
materialelor, in comisiile de receptie trebuie numiti cei
mai buni specialisti iar laboratorul de analiza va fi dotat
cu aparatura necesara testarii materialelor inainte de a fi
introduse in fabricatie.
7. O masură importantă este legată de forța de
muncă. Personalul firmei trebuie completat numai cu
personal calificat, testat in prealabil in ceea ce priveste
cunostintele si aptitudinile.
32
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

8. Acordarea unei importanţe deosebite, motivării


materiale şi morale a personalului implicat în procesul de
producţie; în industria de tricotaje – confecţii unul din
factorii cu influenţa cea mai mare asupra calităţii
produselor este personalul.
Personalul care lucrează pentru întreprindere are
adeseori cele mai bune idei pentru imbunătațirea calității
și productivității. Personalul trebuie să se simtă în
siguranță: sa nu fie întimidați în exprimarea ideilor sale și
formularea intrebarilor.
9. Acordarea unei importanţe deosebite educaţiei
şi instruirii personalului productiv şi neproductiv,
deoarece educaţia schimbă mentalităţile, iar instruirea
îmbunătăţeşte abilităţile profesionale.
33
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Se recomanda ca în cadrul unității să se
organizeze cursuri de perfecționare profesională și
instruire în domeniul asigurării calității pentru intreg
personalul, indiferent de poziția pe care o ocupă.
10. Eficientizarea controlului prin creşterea
importanţei acţiunilor preventive şi reducerea celor
corective.
11. Alegerea furnizorilor de materii prime, pe
criteriul calităţii şi nu doar al preţului solicitat.
Asigurarea calităţii – o preocupare permanentă.
Societăţile comerciale sunt preocupate în
permanenţă de calitatea produselor lor, ce reprezintă în
principal capacitatea de a satisface cerinţele
consumatorilor. Implementarea unui sistem al calităţii
impune modernizarea managementului şi introducerea
de elemente noi în organizarea muncii.
34
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Automatizarea controlului calității în industria
textilă.
Industria textilă este unul dintre cele mai vechi
sectoare economice şi, ca şi în alte domenii, se fac
simţite pretenţiile consumatorilor pentru calitatea
produselor. În fiecare an în lume miliarde de metri de
textile ţesute, neţesute sau tricotate sunt verificate,
reparate şi clasificate, urmând a fi vândute sau pregătite
pentru procesele următoare de fabricaţie.
Abilitatea de a recunoaşte defectele şi a opri
producţia cât mai repede posibil imediat după apariţia
defectului este foarte importantă pentru producătorii de
textile. În acest csop vin sistemele automatizate de
inspecție și detecție a defectelor capabile să verifice şi să
clasifice ţesăturile sau tricoturile pe clase de calitate cu o
viteză mult mai mare decât operatorul uman.
35
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Componente ale sistemului I-tex de detecţie a defectelor:

a) sistemul de iluminare a balotului; b) sistemul de camere video;

c) inspecţia on-line a produselor; d) prelucrarea statistică a datelor.


36
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Acest sistem poate fi aplicat la controlul
materialelor textile în diverse stadii ale procesului
tehnologic de fabricaţie:
• inspecţia firului înainte de tricotare sau ţesere,
• inspecţia tricotului sau a ţesăturii în timpul
procesului sau imediat după tricotare,
• inspecţia materialului în timpul sau după vopsire,
• controlul produsului confecţionat.
Totul se desfăşoară în timp real şi, de aceea,
costul detectării imediate a defectelor este cu mult
redus. Echipamentul sistemului de control
automat poate folosi diferite tehnologii de achiziţie a
imaginilor. El poate să conţină componente
mecanice, calculator, software, camere video, sistem
de iluminat, echipament de achiziţie video.
37
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

Sisteme industriale de detecţie a


defectelor
Compania israeliană Elbit Vision Sistems Ltd.
prezintă sisteme automate de detectare a
defectelor şi de clasificare a lor pentru operaţiile de
filare, ţesere, tricotare, confecţionare şi finisare a
materialelor textile vopsite sau nevopsite.
Sistemele I–Tex pot detecta defecte de 0.5 mm. cu
o viteză de 300 m / min. Avantajele acestui
sistem sunt: reducerea controlului manual după
ţesere şi micşorarea numărului de produse
obţinute necorespunzător.

38
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Sistemul Fabriscan al firmei Zellweger Uster
Principiul constructiv al sistemul Fabriscan - poate verifica
materiale textile cu o viteză de 120 m / min. şi poate detecta defecte la
o rezoluţie de 0,3 mm. Se poate folosi in cazul materialelor uni, cum ar
fi denimul. In final se marchează poziţia lor cu etichete autoadezive,
eliminându-se controlul ulterior.

Concluzii
Utilizarea sistemelor automate de detectare a defectelor
contribuie la: creşterea productivităţii cu 3 – 5 %; îmbunătăţirea
imediată şi rapidă a proceselor tehnologice şi reducerea erorilor în
producţie; scăderea costurilor de producţie cu 2-3 %.
39
Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU
Subiecte pentru evaluare
1. Ce semnifică tehnicile și instrumentele statistice ? În
ce scop se aplică la firmele de tricotaje – confecții ?
2. Tehnicile statistice sunt obligatorii în cazul
implementării unui SMQ sau poartă caracter de
recomandare ?
3. Enumerați tipuri de tehnici statistice de îmbunătățire a
sistemului de control al calității.
4. Care este diferența dintre elaborarea diagramei
Pareto și diagrama ”cauză - efect” ?
5. Explicați regula Pareto 20/80.
6. Ce reprezintă metoda ”brainstorming”, în ce situații se
aplică ?
7. Enumerați acțiuni necesare pentru a îmbunătăți
sistemul de asigurare a calității la întreprinderile de
tricotaje – confecții.
40