PROIECT

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM

BRONȘIC

Profesor îndrumător: Absolvent:

Cîrlan Vasilica Sorina Micu Iuliana-Monica

2013
 Cuprins
1. Noțiuni de anatomie și fiziologie ale aparatului
respirator.
2. ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONȘIC:
Concluzie;
Definiție;
Simptomatologie;
Investigații;
Evoluție și Complicații;
Tratament;
Educație pentru sănătate a pacientului;
Prezentare studiu de caz. Diagnostic de nursing.
Epicriza;
 1. Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului repirator
Noțiuni de anatomie ale aparatului respirator
Aparatul respirator este compus
din totalitatea organelor care
asigură mecanismul respirației,
al ventilației pulmonare și al
schimburile de gaze de la
nivelul alveolelor pulmonare.
Este alcătuit din:
 Căile respiratorii superioare:
nasul, cavitatea nazala și
faringe;
 Căile repiratorii inferioare:
laringe, epiglota si trahee;
 Plamânii: doi plamâni, bronhii,
bronhiole și alveole pulmonare.
 Noțiuni de fiziologie ale aparatului respirator
Respirația este un fenomen vital.
Aceasta cuprinde trei timpi:
 Timpul pulmonar realizează primul
moment al schimburilor gazoase. La
nivelul membranei alveolo-capilare,
O2 trece din aerul alveolar in sânge,
iar CO2 în sens invers.
 Timpul sanguin realizează transportul
gazelor intre plamân – organ de aport
si eliminare – si ţesuturi, care
consumă O2 si eliberează CO2 .
 Timpul tisular reprezintă al treilea
moment al schimburilor gazoase –
respirația internă. La nivelul
țesuturilor, oxigenul pătrunde in
celule, iar CO2, produsul rezidual al
catabolismului este eliminat.
 Respiraţia externă presupune desfăşurarea a trei procese:
1. Ventilaţia pulmonară - totalitatea procese lor mecanice prin care se asigură
schimbul de gaze dintre atmosferă şi plămâni. Datorită ventilaţiei, aerul bogat în
oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid
de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir.
a. Volumul respirator curent (VC) ce reprezintă aerul ce intră si iese din plamâni in
timpul unei respiraţii de repaos.
b. Volumul inspirator de rezervă (VIR) reprezintă aerul ce patrunde in plamân intr-o
inspiraţie maxima dupa o inspiraţie de repaos; reprezintă cca60% din CV;
c. Volumul expirator de rezervă (VER) ce reprezintă aerul ce se elimină din plamân
intr-o expiraţie fortaţă dupa o expiraţie de repaos precedata de o inspiraţie de
repaos.
d. Volumul residual (VR) rămâne in plamân dupa o expiraţie maximă. Combinaţia
volumelor amintite poartă denumirea de “capacitaţi”. Acestea sunt:
 Capacitatea inspiratorie : VC+VIR;
 Capacitatea expiratorie: VC+VER;
 Capacitatea reziduala funcţionala (CRF): VR+VER;
 Capacitatea vitala: VC+VIR+VER;
 Capacitatea totala: VC+VIR+VER+VR.
2. Difuziunea reprezinta schimburile gazoase din membrana
alveolo-capilară.

3. Circulatia pulmonară asigură irigaţia alveolelor

pulmonare, principalele structuri implicate în realizarea
schimburilor gazoase.
 Definiția astmului bronșic
 Astmul bronsic este un sindrom
clinic caracterizat prin reducerea
generalizată, variabilă şi
reversibilă, a calibrului
bronhiilor, cu crize paroxistice de
dispnee expiratorie si raluri
sibilante.
Simptomatologie
 Astmaticii se plang de crize de
sufocare (dispnee) deseori
asociate cu o tuse iritanta, care,
foarte rar poate fi singurul
simptom al astmului. Respiratia
poate fi uneori usor suieratoare
(wheezing).
Initial - crizele sunt tipice, cu început şi sfârşit brusc, cu intervale libere
Ulterior - în intervalele dintre crize, apar semnele bronşitei cronice şi ale
emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai puţin evidentă.
Criza apare în a doua jumătate a nopţii: de obicei brutal, cu dispnee şi
nelinişte, prurit şi hipersecreţie, alteori este anunţată de prodroame:
strănut, lăcrimare, prurit al pleoapelor, cefalee. Dispneea devine
paroxistică, bradipneică, cu expiraţie prelungită şi şuierătoare.
Bolnavul: rămâne la pat - de obicei stă în poziţie şezândă, cu capul pe
spate şi sprijinit în mâini, ochii injectaţi, nările dilatate, jugulare
turgescente. Aleargă la fereastră, pradă setei de aer. în timpul crizei,
toracele este imobil, în inspiraţie forţată; la percuţie - exagerarea
sonorităţii la auscultaţie - raluri bronşice, în special sibilante,
diseminate bilateral.
La sfârşitul crizei apare tusea uscată, chinuitoare (deoarece expulzarea
secreţiilor se face cu dificultate) cu spută vâscoasă, albicioasă
(perlată), bogată în eozinofile (uneori eozinofilie şi în sânge), cristale
Charcot-Leyden şi spirale Curschman.
Testele de sensibilizare sunt pozitive.
Criza se termină: în câteva minute sau ore spontan sau sub influenţa
tratamentului.
Există şi manifestări echivalente: tusea spasmodică, coriza spasmodică -
„febra de fân“, rinita alergică, eczema, urticaria, migrena, edemul
Quinke.
 Investigaţii
a. Examenul sputei;
b. Bronhoscopia;
c. Examenul radiologic: - Radioscopia;
- Radiografia;
- Tomograful;
- Bronhografia.
Evoluţie şi complicaţii
Evoluţia este îndelungată, variabilă, capricioasă. Forma pură apare la copii şi are
tendinţa să diminueze la pubertate. Alteori, accesele devin frecvente,
subintrante sau se instalează starea de rău astmatic. Cu timpul pot aparea şi
complicaţii:
- infecţii bronho-pulmonare - bronşite cronice;
- dilataţii bronşice; - pneumopatii;
- emfizem pulmonar; - insuficienţă respiratorie;
- cord pulmonar cronic.
 Tratament

 Chimioprofilaxia recidivelor bronsice : Tetraciclina 1g/zi,

Biseptol 0,5 mg/seara;
 Inhaloterapia: 2-4 inhalaţii;
 Medicamente agoniste betaadrenergice, anticolinergice şi
dervaţi ai metilxantinei:
• Din generatia a II-a se folosesc: Izoprenalina (Aludrin) şi
Orciprenalina (Alupent si Astmopent);
• Derivaţi in generatia aIII-a: Terbutalin (Bricanyl), Fenoterol
(Berotec), Salbutamol (Ventolin si Sultanol) şi Clenbutarol
(Spiropent);
• Medicaţie antiinflamatoare : Cromoglicatul disodic (Intal,
Lomudal);
• Zaditenul (Ketotifen);
 Corticoterapia (Prednison 1 tableta / zi = 5 mg / tab;
Superprednol 1 tableta / zi = 0,5 mg / tab.); produse
retard (Celestone, Kenalog)
 Antibiotice (Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina);
 Expectorante şi mucolitice (Bisolvon, Mucosolvin);
sedative slabe (Bromoval, Nervocalm);
 Kineziterapia;
 Cura balneara;
 Speleoterapia;
 Climoterapia;
 Terapia ocupaţională.
 Prezentare caz
 Nume: P. V.;
 Varsta: 67ani;
 Sex: Feminin
 Ocupatia: pensionara;
 Data Internarii: 11.05.2013;
 Data Externarii: 15.05.2013;
 G = 70 kg;
 I = 1,69 cm.
 Motivele internării: Bolnava se prezinta direct la spital
cu crize de dispnee de tip expirator, tuse cu
expectoraţie mucopurulentă, cefalee, vertij care se
agravează si se intensifică cu palpitaţii.
 Diagnostic de nursing la internare
1. Nevoia de a evita pericolele: Vulnerabilitate faţă de pericole din
cauza posibilităţii de apariţie a unei noi crize de astm bronşic
manifestată prin agitaţie, facies inspaimantat, nevrozitate şi frică.

2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaţie:

• Alterarea functiei respiratorii din cauza aparitiei obstrucţiei
bronsice, palpitaţii manifestată prin accese de tuse cu expectoraţie
mucopurulentă şi dispnee paroxistică.
• Alterarea funcţiei circulatorii din cauza neliniştii şi a palpitaţiilor
manifestată prin H.T.A.

3. Nevoia de a dormi si a se odihni: Imposibilitatea de a se odihni

din cauza neliniştii provocata de criza de astm bronşic
manifestată prin insomnie.
4. Nevoia de a se alimenta si hidrata: Dezhidratare din cauza
refuzului pacientei de manca si hidrata din cauza stării alterate
provocate de criză.

5. Nevoia de a fi curat si ingrijit si a-si pastră tegumentele si

mucoasele curate: Incapacitatea de a-si accorda ingrijiri
igienice corporale din cauza alterării stării generale.

6. Nevoia de a comunica: Comunicare inadecvată din cauza

afecţiunii bronsice si starea generală alterată manifestată prin
anxietate, solitudine, izolare.

7. Nevoia de a se recreea: Neplacerea de a efectua activităti

recreative din cazuza bolii manifestată prin tristete si
plictiseală.
 Interventiile asistentului medical
 Internarea de urgentă a pacientei;
 Invătarea pacientei să expectoreze explicandu-i necesitatea acesteia;
colectarea sputei in recipiente speciale pentru examenul
bacteriologic;
 Pacienta va fi asezată in pozitie şezandă, sprijinită in pozitia cea
mai comodă şi va fi sters de transpiratii.
 Administrarea oxigenului pe sondă nazală; la inceput 2-4 l /min
intermitent;
 Masurarea şi notarea in F.O. a T.A., P., R., T°;
 Calmarea pacientei si favorizarea odihnei acesteia prin suprimarea
surselor care ii pot determina disconfortul sau iritabilitatea;
 Ajutarea pacientei sa facă baie totala sau efectuarea toaletei pe
regiuni;
 Planificarea activitătilor recreative ale pacientei conform varstei;
 Linistirea pacientei cu privire la sentimentul de frică violentă si de
asfixie;
 Efectuarea psihoterapiei pacientei;
 Administrarea tratamentul prescris de medic:
• Miofilin =10 ml fiola → 2x1/zi I.V. ;
• H.H.C. =100 mg fiola → 2x1zi I.V. ;
• Ventolin Spray → 2 pulverizarix3/zi
• Bromhexin = 8 g comprimatul → 3x1/zi Per Os;
• Ampicilina = 500mg fiola →4x1/zi I.M. ;
• Prednison = 5mg tableta → DOZA ATAC 30 mg/zi apoi se scade
treptat pana la 10 mg (doza de intretinere) ;
• Captopril = 50mg tableta → 3x1/zi Per Os;
• Aspacardin = 40mg tableta → 3x1/zi Per Os;
• Dipiridamol =25 mg tableta → 3x1/zi Per Os
• Furosemid = 40 ml tableta → 1 tableta la 2 zile Per Os;
• Diazepam= 2mg comprimat → 1 comprimat seara la culcare.
 Epicriza

 Pacienta P.V. in varstă de 67 ani se internează in Spitalul de

Pneumoftiziologie in data de 11.05.2013 cu urmatoarele simptome:
dispnee de efort, tuse cu expectoratie mucopurulentă, transpiratie,
anxietate, astenie, H.T.A..
 In timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice,
bronhodilatatoare, decongestionale nazale, fluidizante ale secretiei
traheo-bronsice, cardiotonice, diuretice si vasodilatatoare.
 Bolnava se adaptează usor la stare de boala fiind o veche bolnavă
asmatică.
 In urma ingrijirilor de nursing, repausului la pat şi a tratamentului
evolutia este favorabilă.
 Se recomanda: controlul periodic şi evitarea efortului fizic şi a
factorilor alergenici, consumul de lichide la temperatura camerei
precum şi a alimentelor bogate in vitamine şi proteine.