Obtinerea si utilizarea probelor ADN

fara consimtamant (DNA teft)

• Una din modalitatile de colectare a unei probe biologice (uzul curent) – prin
abandon al probei (tesaturi, ceasca, rest de tigara, etc.) – nu ridica probleme
majore in investigatia criminala

• Problema – atunci cand probele biologice ajung si sunt utilizate de catre terti
in alte scopuri, fara acordul proprietarului probelor

• Aceasta utilizare – facilitata astazi de existenta unor servicii de genetica ce

ofera servicii de testare pe internet cu posibilitatea simpla a primirii
rezultatelor testarii prin mail sau posta

• Problema – in legislatia celor mai multor tari (inclusiv Romania) acest gen de
activitate nu este considerat o infractiune si nu exista prevederi distincte
pengtru aceasta
• Situatii in care subtilizarea unei probe ADN poate fi utilizata

• Situatii conflictuale intre doua persoane – utilizarea investigatiilor ADN

pentru a defaima sau a prodeuce un prejudiciu de imagine pe baza
informatiilor obtinute in urma testarii

• Cuplu care doreste aflarea de informatii despre genomul unui copil in

cazul adoptiilor

• Individ care doreste sa foloseasca aceste informatii in scopul alterarii unei

relatii de cuplu

• Dispute privind paternitatea si fidelitatea

• Bunic/parinte care suspecteaza ca descendenta nu este inrudita genetic

• Partener care doreste sa afle informatii despre posibile tare ereditare sau
variante de predispozitie/susceptibilitate pentru boli cu determinism
multifactorial (diabet, cancere, boli cardiovasculare, boli psihice, etc.)

• O persoana care intentioneaza sa dezvaluie existenta unei descendente

ilegitime in cazul unei persoane publice

• Persoana care doreste sa cunoasca in cazul unui sportiv eventuale variante

genice de susceptibilitate pentru boli (cardiovasculare, etc)

• Persoana care doreste sa utilizeze informatia genetica a unei celebritati

(persoana publica) in scop de santaj

• Persoana ce doreste utilizarea informatiei genetice in scop electoral

• ”Plasarea ” de probe biologice la locul unei infractuni pentru inducerea in
eroare a anchetatorilor

• Inducerea in eroare a partenerului/familiei in cazul unui diagnostic

privind paternitatea

• Posibile utilizari – deductia apartenentei etnice a unei persoane (viitor

partener?)
• Problema majora

• – serviciile de testare genetica disponibile pe internet (Direct to

consumer genetic testing)

• - lipsa de reglementare pentru aceste activitati

• Orice laborator este supus unor de reglementare stricte - doar din punct
de vedere al validitatii analitice nu si doar din punct de vedere al
validitatii clinice (aspect valabil si in Romania)

• Combinatia - ” No man’s land genetics” + preturile destul de accesibile

deja ale testelor genetice ce pot fi efectuate
• Potentialul de a produce vatamare al testelor efectuate prin subtilizarea
probelor ADN

• Doua mari probleme:

• - ”Recoltarea” fara consimtamant

• - Rezultatele obtinute si consecintele lor, precum si semnificatia acestora

• Devoalarea unor informatii cu caracter medical (privind starea de
sanatate)

• - Pierderea caracterului privat al unor informatii despre

conditia/conditiile patologice individuale (in timp ce informatiile medicale
sunt strict confidentiale si pastrarea lor este strict reglementata, pentru
cazurile de furt al probelor ADN acest aspect nu este valabil si nici
reglementat strict si specific)

• Un nou risc apare astazi – riscul ”santajului genetic”

• Devoalarea unor legaturi de rudenie

• - Oricare persoana obisnuita – posibila vatamare prin aflarea unor date

despre apartenenta/non-apartenenta biologica la o familie

• - Persoana publica – vatamare prin afectarea relatiilor in familie insa si in

societate/cariera (posibile utilizari: scop recreativ/presa/extorcare)

• ”Victima” cunoaste/nu cunoaste datele relevate de testele genetice –

efecte in functie de acest aspect
• Incalcarea dreptului la informatie cu caracter personal (informatia
genetica neprevazuta in mod expres in lege ca atare)

• Pierderea controlului individual asupra acestei informatii

• Incalca principiul bioeticii privind confidentialitatea si intimitatea

• Daca in cazul unor informatii cu caracter personal (date bancare spre ex.)
pot fi aduse corectii – in cazul informatiei genetice odata devoalate –
corectia imposibila !

• Incalcarea dreptului de ”a nu stii” – drept fundamental al individului !