IANNIS XENAKIS

(1922-2001)
 GENERALITĂŢI

• Compozitor grec, teoretician al muzicii şi arhitect-inginer; considerat unul din cei

mai importanţi compozitori de avangardă postbelici
• Munca lui Xenakis a reprezentat un pionierat în folosirea modelelor matematice
în muzică, având aplicaţii în muzică ale teoriei mulţimilor, proceselor stochastice
(aleatorii) şi ale teoriei jocurilor. El a avut de asemenea o influenţă importantă
asupra dezvoltării muzicii electronice şi a muzicii generate de calculator.
• A integrat muzica cu arhitectura, creând muzică pentru spaţii pre-existente, şi
proiectând spaţii pentru a fi integrate cu anumite compoziţii muzicale şi
interpretări specifice.
 BIOGRAFIA
• Se naşte la 9 mai 1922 la Brăila, ca al treilea fiu al lui Clearchos Xenakis şi
Photini Pavlou (tatăl – director al unei firme engleze de import-export)
• 1932 – părăseşte România întrucât tatăl său îl înscrie la o academie greco-
engleză pe insula Spetsai; pe lângă matematică, greacă şi literatura străină,
acum descoperă pasiunea pentru muzică
• 1940 – este admis la Institutul de Politehnică din Atena, dar şcoala este
curând închisă, din cauză că trupele lui Mussolini intră în Grecia
• 1941 – Xenakis intră în Rezistenţa greacă, mai întâi într-un partid de dreapta,
apoi de partea comuniştilor; ia parte activ la demonstraţiile de stradă şi este
închis de mai multe ori (de italieni, apoi de germani)
• 1944 – germanii evacuează Grecia şi armata britanică impune legea marţială
• 1945 – intră în batalionul studenţesc al ELAS (armata naţională populară); în
acelaşi an, este rănit pe front; considerat mort, e abandonat şi găsit mai apoi
de tatăl său; după ieşirea din spital, îşi continuă activitatea politică clandestină
şi este închis de mai multe ori
• 1947 – teza finală la politehnică despre “Betonul ranforsat”
 - evadează din lagăr; iniţial se ascunde în Atena, apoi tatăl îi face rost de acte
false şi fuge în Italia; acolo, cu sprijinul comuniştilor italieni trece în Franţa
- în Grecia, e condamnat la moarte in absentia pentru terorism politic, iar tatăl şi
fratele său sunt închişi
- în Franţa, e angajat ca şi inginer de către Le Corbusier
1949 – încearcă să studieze aprofundat compoziţie muzicală cu mai mulţi profesori
1950 – încearcă, fără a reuşi, să se alăture Grupului de cercetare a “muzicii concrete”
(electroacustice)
1954 – este acceptat în Grupul de Cercetare a Muzicii Concrete (prin muzica concretă
se înţelege o formă a muzicii electroacustice, care, pe lângă sunete produse de
instrumente muzicale şi voce, foloseşte şi alte surse de sunet, cum sunt sintetizatoarele
electronice, sau sunete din natură);
După mai mulţi ani de boală, care l-au împiedicat să mai lucreze, în februarie 2001
Xenakis intră în comă, murind la Paris câteva zile mai târziu, pe 4 februarie, la vârsta de
78 de ani.
 OPERA MUZICALĂ
• 1949 – 1952 – scrie 24 de opere, în general pentru pian solo sau pian şi voce
• 1953- 1954 – compune tripticul “ANASTENARIA”: Procession vers les eaux claires, Le
Sacrifice şi Metastasis.
• Până în 1979, el a conceput un sistem de computer numit UPIC, care putea traduce imaginile
grafice în rezultate muzicale (cf. Andrew Hugill). „Xenakis se pregătise iniţial ca şi arhitect, aşa
încât unele din desenele lui, pe care el le numea „arborescente” semănau deopotrivă cu forme
organice şi cu structuri arhitectonice”. Curbele şi liniile acestor desene puteau fi interpretate de
UPIC ca şi instrucţiuni în timp real pentru procesul de sinteză a sunetului. Astfel, desenul este redat
într-o compoziţie muzicală. Una din primele sale opere create prin folosirea şi perfecţionarea UPIC
este Mycenae-Alpha.
• Pe lângă lucrările muzicale şi activitatea de profesor, Xenakis a scris de asemenea un număr de
articole şi eseuri despre muzică. Dintre acestea, amintim Musiques formelles (1963). O colecţie de
texte privind aplicaţii matematice în muzică a luat mai târziu forma lucrării Formalized Music:
Thought and Mathematics in Composition (1971), apărută în timpul ce preda la Universitatea
Indiana.
• Compoziţiile sale muzicale sunt: pentru voce (Anastenaria: Procession aux eaux claires,
Anémoessa etc.), balete (Antikhthon, Kraanerg), orchestrale, corale, muzică de cameră, pentru
instrumente solo, dar se păstrează şi unele lucrări înregistrate de el sau crate cu ajutorul UPIC.
 ARHITECTURA
• A colaborat cu Le Corbusier la câteva proiecte mari: o grădiniţă pe acoperişul unui
bloc de apartamente în Nantes (Rezé); părţi din clădiri ale guvernului în Chandigarh,
India; “suprafeţele ondulatorii de sticlă” de la Sainte Marie de la Tourette şi Pavilionul
Philips la Expo 58 (cel din urmă proiect realizat în totalitate de Xenakis)
• În timp ce lucra cu Le Corbusier, a studiat armonie, contrapunct şi compoziţie
• După ce părăseşte studioul lui Le Corbusier în 1950, se susţine din compoziţii
muzicale şi predat; devine recunoscut în scurt timp recunoscut ca unul din cei mai
importanţi compozitori europeni ai timpului său. Devine cunoscut cu precădere
pentru cercetarea sa muzicală în domeniul compoziţiei muzicale asistată de
computer, pentru care a fondat Echipa de Matematică şi Automatică Muzicală în
1966 (Centrul de Studii de Matematică şi Automatică Muzicală, începând cu 1972). A
predat la Universitatea din Indiana între 1967-1972 şi a fost visiting professor la
Sorbona între 1973-1989
 Compoziţiile sale muzicale – bazate în mod direct pe concepte din arhitectură
(PAVILIONUL PHILIPS – EXPO ‘58)
http://en.wikipedia.org/wiki/Iannis_Xenakis
http://www.iannis-xenakis.org