Sunteți pe pagina 1din 35

Revoluția franceză

1789-1794
Cauzele revoluției
SOCIALE ECONOMICE POLITICE IDEOLOGICE

-Menținerea -Grava criză -Monarhia -Ideile


vechii împărțiri economică absolutistă progresiste ale
a societății pe -Lenta -Abuzurile iluminiștilor
stări: dezvoltare a regelui Ludovic -Marea
-Starea I agriculturii al XVI-lea majoritate a
(clerul) -Frânarea -Regalitatea apăra francezilor,
-Starea a II-a dezvoltării privilegiile pătrunși de
nobilimii și ale aceste idei,
(nobilimea) meșteșugurilor clerului, aceștia
-Starea a III-a și a comerțului săvârșind
doreau
(burghezia, prin numeroase desființarea
orășenimea și menținerea abuzuri sub privilegiilor
breslelor și a protecția feudale și
țărănimea imunității.
vămilor interne absolutismului
 Starea I și a II-a se Cele trei stări
bucurau de privilegii:
 Scutiri de impozite
 Ocupau funcții importante
(militare, politice, religioase)
 Duceau o viață de lux și
petreceri la Versailles.
 Starea a III-a era lipsită
de privilegii
 Deși era cea mai numeroasă și
ducea toate poverile statului, nu
participa la conducere.
 Țăranii, de exemplu, plăteau
dijme și făceau tot felul de
corvezi. Nu lise îngăduia măcar
să culeagă fructe ori vreascuri
din pădure. Foarte mulți
părăseau pământurile și căutau
de lucru în orașe ori în alte țări,
vagabondau și cerșeau.
Proporția stărilor în cadrul populației
Franței (% din populație)
100
90
80
70
60
50 Stările sociale
40
30
20 Starea a III-a
10 reprezenta 96%
0 din totalul
Starea a III-a: Stările I și a II-a:
țărănimea, clerul și nobilii populației
burghezia,
orășenii săraci
Ce este starea a III-a?
 "Trebuie să punem trei întrebări:
1. Ce este starea a III-a? Totul.
2. Ce-a fost ea până în prezent
în ordinea politică? Nimic.
3. Ce dorește ea? Să devină
ceva (...) Așadar, ce este starea
a III-a?
Totul, dar un tot pus în
lanțuri și oprimat.
Ce ar putea să fie ea fără
sistemul privilegiilor?
Totul, (...) pentru că nimic
nu poate să înainteze
fără ea".
(Abatele Sièyes, 1789)
Palatul regal de la Versailles "Curtea este mormântul națiunii", remarca
Mirabeau, un om de stat al vremii

 Criza economică a accentuat starea gravă a finanțelor publice,


împovărate de cheltuielile pentru războaie și de luxul inutil al
Curții de la Versailles.
Premisele declanșării revoluției
 Regele era un monarh absolut: Ludovic XVI (1774-1792)
el alcătuia legile, el le aplica, el
judeca după bunul lui plac.
 Printr-un simplu ordin putea
închide pe oricine în cetatea
Bastilia.
 În mintea poporului această
închisoare simboliza însuși
absolutismul regal.
 Ludovic XVI dorea creșterea
veniturilor regale și redresarea
finanțelor prin introducerea de noi
impozite. Pentru aceasta a convocat
Adunarea Stărilor Generale.
 Adunarea Stărilor Generale s-a întrunit la Versailles pe
5 mai 1789 (nu se mai reuniseră din 1614).
 Deputații stării a III-a au fost dezamăgiți, pentru că reformele
dorite de ei nu au fost discutate (constituție, drepturi egale
pentru toți cetățenii).
 Văzând că regele și nobilii voiau să impună impozite fără
reforme, reprezentanții burgheziei s-au separat de restul
stărilor, proclamând Adunarea Națională Constituantă.
Începutul revoluției

 Reprezentanții Adunarii Naționale Constituante au jurat să nu se


despartă până când nu vor da Franței o constituție.
Revoltele din Paris
 Ascultând de sfatul
nobililor, regele a
încercat să aresteze pe
deputații Adunării
Nționale Constituante.
 Dar, în ziua de 14 iulie
1789, la semnalul dat
Cucerirea Bastiliei prin sunetele clopotelor,
poporul din Paris s-a
înarmat, a cucerit
închisoarea Bastilia și a
dărâmat-o din temelii.
 Cucerirea Bastiliei a
simbolizat victoria
libertății asupra
tiraniei.
 Ziua de 14 iulie a
devenit sărbătoarea
națională a Franței.
Bastilia  Numele de Bastilia
provine dintr-un cuvânt
francez care înseamnă
fortăreață.
 Construcția inițială a fost
ridicată în timpul
razboiului de 100 de ani,
în 1382, pentru a apăra
partea estică a capitalei
franceze.
 De-a lungul existenței
sale, a avut de înfruntat
7 asedii și s-a predat
de 6 ori.

La începutul sec al XVII-lea a devenit închisoare. Cardinalul Richelieu a închis


aici pe cine a crezut de cuviință. Prizonierii erau arestați printr-un ordin semnat
secret de rege și nu aveau parte de proces. Nu li se spunea nici motivul pentru
care fuseseră arestați ori pedeapsa lor. Erau pur și simplu aruncați într-unul din
turnurile fortăreței. Figuri marcante ale Franței au fost printre deținuți: Voltaire,
marchizul de Sade. Și aici, diferențele de avere și de sânge erau respectate. La
eliberare nu era voie să spui niciun cuvânt despre tratamentul din închisoare.
 Orașul Paris a fost răsculat de tânărul avocat Camille
Desmoulins. Populația a luat cu asalt depozitele de arme și
a pornit spre Bastilia. Ajunsă acolo, mulțimea a eliberat
deținuții, iar comandantul închisorii, Delaunay, a fost ucis.
 După aceea, clădirea închisorii, care avea 8 turnuri, înalte de
23 de metri fiecare, a fost dărâmată.
 Căderea Bastiliei marchează începutul Franței moderne.
Monarhia constituțională
 La vestea cuceririi Bastiliei s-a
răsculat și țărănimea franceză,
incendiind multe castele.
 Lozinca revoluționarilor era:
Libertate, egalitate,
fraternitate.
 Speriată de valul revoluționar,
Adunarea a desființat
privilegiile nobilimii.
 Temându-se de răzbunarea
poporului, mulți nobili, în
frunte cu frații regelui, au
fugit din țară.
Stema regală
Declarația drepturilor omului și ale
cetățeanului
 A fost adoptată la 26 august 1789
 Constituie unul din actele cele mai
importante ale istoriei lumii.
 S-a bazat pe ideile iluminiștilor francezi.
 A avut ca exemplu Declarația drepturilor
din Anglia (1689) și Declarația de
independență americană (1776).
 Stabilea principiile de organizare ale
unei societăți democratice: egalitatea
oamenilor în drepturi, suveranitatea
poporului, dreptul la proprietate,
libertatea cuvântului, dreptul cetățenilor
de a se împotrivi oricărui abuz,
oricărei nedreptăți etc.
 Declarația a servit ca prefață la
Constituția din 1791.
Măsuri de modernizare
 Constituția din 1791  Adunarea Națională Constituantă a
prevedea: luat măsuri de modernizare a Franței:
 A desființat vămile interne și breslele
 Separarea puterilor în stat:
 A confiscat averile bisericești și le-a
- executivă- regele vândut burgheziei
- legislativă- Adunarea  A unificat impozitele
- judecătorească- judecătorii  A căutat să dezvolte industria și
agricultura
aleși
 A organizat teritoriul Franței în
► Franța era o monarhie comune, cantoane, districte și
constituțională departamente.
 Drept de vot aveau numai ► Socotindu-și misiunea îndeplinită,
cetățenii activi Adunarea Națională Constituantă
s-a dizolvat.
(cu o anumită avere),
► În locul ei s-a ales Adunarea
cei pasivi (săraci) fiind Legislativă. Ea alegea guvernul,
excluși de la drepturile care, împreună cu regele, aplica legile.
politice
Sărbătorirea zilei de 14 iulie în 1790

La un an de la căderea Bastiliei s-au organizat mari serbări, la


care a participat și Ludovic XVI. El a jurat că va respecta noua
Constituție a Franței. Dar, Regele ținea o strânsă legătură cu
aristocrații emigranți și urmărea ca ajutat de monarhii Europei,
să înfrângă revoluția și să reinstaureze absolutismul.
Reîntoarcerea familiei regale la Paris

În iunie 1791, Ludovic XVI a încercat să fugă din țară, deghizat


în valet. Aproape de graniță a fost însă prins și adus la Paris.
Poporul l-a socotit trădător și a cerut judecarea lui.
Clubul iacobinilor

 Desfășurarea revoluției a deșteptat simțul civic al cetățenilor.


Au apărut astfel cluburile unde se discutau problemele la ordinea zilei.
Aceste cluburi au constituit locul de formare a grupărilor și partidelor
politice, dintre care cele mai importante au devenit:
 al girondinilor (de la numele provinciei Gironda)
 al iacobinilor (după numele mănăstirii Sf.Iacob, unde se întâlneau).
Comuna din Paris
 Regele nu dorea să
renunțe la puterea
absolută. În ajutorul său
au intervenit monarhii
Prusiei și Austriei, care
vedeau în Revoluția
franceză o primejdie
pentru propria lor
stăpânire despotică.
 În 1792 Franța le-a
declarat război.
 Trădarea ofițerilor nobili
▪ Adunarea Legislativă a declarat "Patria în primejdie".
și dezorganizarea
Zeci de mii de voluntari s-au înrolat sub drapel și
armatei au creat o grăbeau spre graniță, cântând "La Marseillaise".
situație dificilă. ▪ Pe 10 august revoluționarii au cucerit palatul regal,
 La apelurile iacobinului l-au detronat pe Ludovic XVI și l-au închis.
Danton, poporul i-a ▪ Revoluția din 10 august 1792 a fost condusă de
înfrânt pe dușmanii Comuna insurecțională din Paris, în frunte cu Jacques
revoluției. Danton, Jean Paul Marat și Maximilien Robespierre.
Aceștia erau membri ai Clubului iacobin.
Jean Paul Marat Jacques Danton Maximilien Robespierre

ROBESPIERRE era avocat de profesie, bun orator, înflăcărat revoluționar. Era


neînduplecat în hotărârile luate și necruțător cu dușmanii. Urmărea un singur
gând: să triumfe revoluția. Timp de aproape un an a fost sufletul Comitetului
Salvării și omul cel mai însemnat din Convenție. A stăruit ca
toți dușmanii republicii și ai revoluției, toți trădătorii să fie judecați și ghilotinați.
Nu l-a iertat de ghilotină nici pe prietenul său, Danton, din momentul în care l-a
bănuit de trădare. A fost adeptul gândirii lui Rousseau. După
concepția lui, toți cetățenii trebuie să fie egali, virtuoși și patrioți. De
aceea, revoluționarii l-au numit "INCORUPTIBILUL".
La Marseillaise, cântecul al cărui text și muzică fuseseră compuse de ofițerul Rouget de
Lisle, purta titlul inițial de "Cântec de război pentru Armata Rinului". El a fost preluat de
voluntarii din Marsilia care, intonându-l în drum spre front, l-au făcut cunoscut întregii
Franțe. De atunci s-a numit Marsilieza, devenind imnul Revoluției și al Franței.

Rouget de Lisle cântând Marsilieza


Bătălia de la Valmy

 În locul Adunării Legislative, în sept.1792, poporul


a ales o altă adunare, care s-a numit
Convenția Națională.
 Luptând cu eroism, armata franceză a câștigat
victoria de la Valmy (20 sept.1792) și a alungat
dușmanii de pe pământul patriei.
Proclamarea Republicii
 În ziua de 21 sept.1792 Execuția lui Ludovic XVI

Convenția Națională a
proclamat Republica.
 Aceasta a fost prima
Republică franceză.
 Judecându-l ca trădător,
Convenția l-a condamnat
pe rege la moarte și l-a
ghilotinat (ianuarie 1793).
 Acest eveniment a provocat
coalizarea celor mai mulți monarhi
europeni împotriva Franței.
Interogatoriul lui Ludovic XVI
Republica în primejdie

Vendeea
(răscoala
șuanilor)

 Îndată după ghilotinarea regelui, Austria, Prusia, Anglia, Spania, Piemontul


au format o mare coaliție împotriva Franței revoluționare și au atacat-o
dinspre toate granițele. Armatele franceze au suferit grave înfrângeri.
 Îndemnați de preoți și de aristocrați, țăranii din Vendeea s-au răsculat
împotriva Republicii. În multe părți din sudul și vestul Franței regaliștii au
ajuns iar stăpâni. Convenția Națională mai controla doar o treime din
teritoriul țării. Armata se retrăgea în dezordine.
Înlăturarea girondinilor
Execuția

Arestarea

 Convenția era dominată de girondini, reprezentanți ai marii burghezii.


Ei considerau că revoluția s-a încheiat.
 Situația economică s-a înrăutățit, specula a căpătat proporții, s-a produs
devalorizarea monedei. Revoluția însăși era amenințată.
 Fiind incapabili să stăpânească acestă situație grea, girondinii au fost
înlăturați de o insurecție populară condusă de iacobini (iunie 1793).
Dictatura iacobină
 Trăsăturile dictaturii iacobine: Comitetul Salvării Publice

 Punctul culminant al revoluției franceze


 Mijloc de guvernare: teroarea
 Personalități: Robespierre, Danton, Marat
 Organe de conducere:
- Comitetul Salvării Publice
- Comitetul Siguranței Naționale
- Tribunalul Revoluționar
 Sfârșit determinat de "noii îmbogățiți"
prin lovitura de stat din iulie 1794. Tribunalul Revoluționar
 Actul politic cel mai important al
iacobinilor a fost elaborarea unei noi
Constituții. Aceasta. Aceasta pornea de la
ideea că "scopul societății este fericirea
generală". Nu a intrat niciodată în
vigoare, datorită războiului civil și a
agresiunii externe.
Guvernarea iacobină și teroarea
 Iacobinii au pedepsit repede și fără milă
pe toți dușmanii Republicii: trădătorii,
șovăielnicii, leneșii, hoții, speculanții.
 Au confiscat averile nobililor, ale celor fugiți
peste graniță, ale tuturor dușmanilor țării.
 Au fixat prețuri maximale ca să oprească
specula.
 Au împărțit pământ țăranilor.
 Au decretat înrolarea în masă și au schimbat
toți vechii ofițeri aristocrați cu ofițeri tineri,
ridicați din rândul poporului. Noua armată
i-a respins pe invadatori și a cucerit noi
teritorii (Belgia).
Lozinca sub care lupta Franța
revoluționară era "Libertate,
egalitate, fraternitate sau
moartea".
Armata revoluționară

"Din acest moment, până în momentul când dușmanii vor fi alungați de pe teritoriul Republicii,
toți francezii sunt mobilizați în mod permanent pentru serviciul militar. Tinerii vor merge pe
câmpul de luptă; oamenii căsătoriți vor furniza armele și vor transporta hrană; femeile vor face
corturi, îmbrăcăminte și vor presta serviciu în spitale; copiii vor face scame pentru bandaje, din
rufe vechi; bătrânii vor merge în piețele publice pentru a ridica moralul luptătorilor,
propovăduind ura față de regi și ideea de unitate a republicii". (Declararea mobilizării generale, 23 august 1793)
Războiul revoluționar Bătălia de la Fleurus

Luptând eroic, armata


Uniforma
revoluționarilor
franceză a înfrânt
francezi armatele coaliției la
Fleurus (iunie 1794).
Republica era salvată.
Cocarda tricoloră franceză
Înlăturarea iacobinilor
 În rândurile iacobinilor s-au diferențiat
Un "sans culottes"
trei grupări:
 Gruparea lui Danton ("indulgenții")
considera că teroarea nu mai era
necesară. Adepții lui Danton erau
"noii îmbogățiți" în urma revoluției.
 Gruparea lui Hébert ("turbații")
considera că teroarea trebuie înăsprită.
Partizanii lui Hébert erau oamenii săraci
din cartierele mărginașe ale Parisului
(sans culottes), care avuseseră un rol
decisiv în apărarea revoluției.
 Gruparea lui Robespierre considera că
teroarea încă mai era necesară. El i-a
înlăturat pe Hébert și pe Danton, care
au sfârșit prin a fi ghilotinați, dar în
acest fel a slăbit și puterea iacobinilor.
Sfârșitul revoluției
Executarea lui Robespierre

După victoria francezilor de la Fleurus, "noii îmbogățiți" au căutat să scape de


dictatură și de Robespierre. Printr-o lovitură de stat, au preluat puterea și l-au
ghilotinat pe Robespierre fără judecată (27 iulie 1794).
Apoi au anulat o bună parte din reformele iacobinilor și au pedepsit cu
moartea pe toți adepții dictaturii iacobine.
Însemnătatea revoluției franceze

► Prin revoluție, poporul francez a înlăturat vechiul


sistem feudal, a îndepărtat monarhia, a creat republica,
a învins dușmanii din interior și din afară.
► Revoluția franceză din 1789-1794 a fost cea mai
importantă revoluție modernă din istorie. Ea a avut
ecou în întreaga lume.
►După exemplul francezilor, în mai multe țări din
Europa, popoarele au început să se ridice împotriva
guvernărilor absolutiste.
De reținut
 Separarea deputaților stării a III-a a marcat începutul
revoluției franceze.
 Ziua de 14 iulie (căderea Bastiliei) este simbolul
instaurării unui alt regim în istoria Franței, fiind
proclamată zi națională.
 În timpul monarhiei constituționale (1789-1792),
Franța devine un stat burghez.
 La 21 septembrie 1792 a fost proclamată republica.
 Iacobinii au impus un regim de dictatură și teroare.
 Revenirea la normalitate a stabilizat cuceririle
revoluției.
Realizat de
 Prof. Murgu Eugenia-Angela
 Bibliografie:
 Manuale alternative de istorie pentru cl a VI-a
 D Almaș/I Nicoară/A Vianu – Istoria universală modernă și
contemporană, manual pentru cl a VI-a, EDP, 1996
 M Stan/C Vornicu – Dicționar 101 personalități și evenimente
istorice, Ed. Niculescu, 2005
 M Puiu – Pagini de aur din istoria universală, Ed. Porțile Orientului,
Iași - Casa Școlilor
 Imagini Google

S-ar putea să vă placă și