Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.

Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Odontoterapie Restaurativă: Cariologie

Realizarea examenului clinic

odontal; interpretarea examenelor
clinice complementare

Partea I

Cariologie II
L.P. nr. I – 6 ore
 A diagnostica reprezintă
„ arta de a identifica boala prin semnele şi
simptomele sale”
(Webster Dictionary,1967)
 Dupa cum arata numeroase studii, precizia
diagnosticarii leziunilor carioase in practica
stomatologica actuala constituie aproximativ 30%

 Aceasta denota faptul ca pina la 70% dintre

afectarile carioase raman neobservate
?????????
Realizarea examenului clinic
odontal

1. Realizarea examenului clinic odontal -

obiective:
stabilirea diagnosticului de boala carioasa;
detectarea cariilor necavitare si/sau cavitare cu
evolutie in smalt, smalt- dentina sau cement;
identificarea zonelor susceptibile la carie;
evaluarea riscului cariogen;
stabilirea planului individualizat de tratament.
DIAGNOSTICUL CLINIC AL LEZIUNILOR
CARIOASE

Cum poate fi văzut ceva ce nu se vede?

Obiectivul principal al precizării unui diagnostic este detectarea

cât mai rapidă a cariilor incipiente, încă din stadiul necavitar, astfel incăt
prin măsuri specifice terapeutico-preventive sau tratament restaurativ
neinvaziv să le oprim din evoluţie şi să limităm activitatea carioasă înainte de
o distrugere semnificativă a ţesuturilor dure dentare.
DIAGNOSTICUL CLINIC AL LEZIUNILOR
CARIOASE

Diagnosticul lezional se precizează în contextul examenului clinic

prin

1. înregistrarea simptomelor ,
2. evaluarea semnelor obiective şi
3. analizarea rezultatelor examenelor complementare.
 DIAGNOSTICUL CARIILOR
Se pune pe baza

- simptome subiective ► obţinute prin anamneză

- semnelor obiective ► puse în evidenţă de examenul
clinic
Simptome subiective obţinute prin anamneză sunt relative
pentru stabilirea diagnosticului.
pacientul nu poate preciza când a început boala
- simptomatologie săracă
pacientul nu semnalează de obicei cavitatea carioasă sau
modificările de culoare de pe suprafeţele ce nu sunt vizibile
acuză sensibilitate, mai mult sau mai puţin dureroasă la anumiţi
agenţi fizici şi chimici eventual, modificări de volum ale papilei.
 DIAGNOSTICUL CLINIC AL LEZIUNILOR
CARIOASE

Subiectiv, în caria dentară simptomul

principal îl reprezintă
durerea care întotdeauna este
 provocată,
 are o intensitate direct proporţională cu dimensiunea
procesului carios,
 este localizată la dintele afectat,
 durează atât timp cât acţionează excitantul
- agenţi chimici : dulce, acru
- agenţi fizici : rece
- agenţi mecanici

 nu necesită administrarea de antialgice.

Obiectiv - putem observa prezența unor

Modificări de culoare a țesuturilor dure dentare, cu prezența sau nu a

cavitației,
Modificarea stării de suprafață a țesuturilor dentare (în cariile active)
hipercreşterile papilare localizate,
sângerările gingivale,
retenţia alimentară,
halitoza sunt si ele motive cariogene care pot îndruma pacientul la medicul
stomatolog.
Examenul clinic se sprijină în
principal pe inspecţie şi palpare.
 INSPECŢIA
 înainte de a începe examenul clinic al suprafeţelor dentare, zona
respectivă va fi curăţată, spălată, izolată, uscată şi apoi foarte bine
iluminată.
 INSPECŢIA

Pe lângă utilizarea blândă a sondei şi un periaj profesional neagresiv,

abraziunea cu aer s-a dovedit o tehnică viabilă în asigurarea unor
suprafeţe dentare fără placă bacteriană sau alte biofilme.
Curățarea suprafețelor
dentare prin aero-abraziune
AIR-FLOW

Before treatment After treatment

Photos: Dr. W. Gutwerk

DETARTRAJ
PROFESIONAL
Periaj mecanic riguros
 INSPECŢIA

Când este nevoie, medicul poate apela la diferite dispozitive de mărire

(ochelari, microscop) care pot ajuta la identificarea celor mai mici
modificări de culoare, transluciditate şi textură a suprafeţei.
Iluminare adecvată
Inspecția, palparea
 INSPECŢIA
Sistemul MirroScope reprezintă o tehnologie de vizualizare de vârf
= este compus dintr-o oglindă stomatologică cu sistem video digital
încorporat şi un led de iluminare distribuit pe tot perimetrul oglinzii, la care
se asociază un ecran de vizualizare a imaginii.

Sistemul de vizualizare MirroScope

Camera intraorala

Camera intraorală
INSPECŢIA

în unele cazuri, putem apela la unii coloranţi specifici pentru smalţ (Fluocal
ZGA, Acriflavin, Acridin) care rămân cantonaţi numai în zonele unde există
smalţ demineralizat.

Metoda colorării
a.înainte de colorare
b. suprafaţa colorată
c. după colorare
(se presupune prezenţa unei leziuni carioase)

La inspecţie, semnele evolutive patognomonice

pentru o carie sunt reprezentate de modificarea de
culoare, opacitate, suprafaţa aspră şi cavitaţia.
Metoda colorarii

Leziuni necariogene
sau carie ???

Aplicarea colorantului
(Caries Detector)

Carie cervicală
(colorantul rămâne
cantonat la nivelul
țesuturilor afectate)
Metoda colorarii- tipuri de coloranți
Metoda colorarii
EXEMPLE:
Diagnosticarea unor leziuni carioase incipiente la un
pacient cu tratament ortodontic fix.
Diagnosticarea unor leziuni carioase incipiente
fisurale la 3.6, 3.7 pe faţa ocluzală.
 Sistemul LUX DS
Carivis™
Evaluiază activitatea leziunilor carioase incipiente
utilizând un marcher special calcium‐dependent
luminescent marker* (Glowdent™), care are
abilitatea de a depista zonele de țesut demineralizat

• Glowdent marker ™ surprinde minerale dizolvate de

pe suprafața dintelui şi generează un semnal luminos
• Acest semnal este capturat de un dispozitiv
personalizat intra-oral, și-l transpune ca o imagine.
• Deoarece semnalul este proporţional cu cantitatea de
minerale pierdută, imaginea rezultată apare ca o "harta
demineralizare" a dintelui
AVANTAJE: non-invaziv, activitatea de evaluare a
cariilor este posibilă cu o singura vizita la dentist,
sensibilitate crescută cu privire la gradul de
demineralizare, acces la toate suprafetele dentare,
inclusiv punctul de contact şi în jurul unei restaurari,
uşurinţa în utilizare; rapiditate- viteza de colectare a
semnalului nu necesită mai mult de 10 secunde
INSPECŢIA

Inspecţia amănunţită a suprafeţelor dentare rămâne un mijloc

clinic fundamental în diagnosticul cariilor aproximale,
La inspecţie semnele evolutive patognomonice pentru o carie sunt
reprezentate de modificarea de culoare, opacitatea, suprafaţa aspră şi cavitaţia.
• Leziunea iniţială, clinic decelabilă în smalţ se numeşte pată albă cretoasă
sau white-spot. Porozitatea de sub-suprafaţă explică opacitatea (pierderea
translucidităţi) şi apariţia culorii albe, suprafaţa fiind încă netedă.
• Pentru examinarea feţelor proximale separarea temporară localizată a
dinţilor poate fi de real ajutor, cu atât mai mult cu cât în ultimul timp această
metodă începe să fie reconsiderată. Pentru separare se folosesc separatori
ortodontici elastomerici (inele din material elastic) care se plasează concentric
în jurul punctului de contact. După obţinerea separării, spaţiul proximal este
vizibil examinări vizuale.
 PALPAREA

Palparea presupune utilizarea unei sonde fără vârf, boante sau cu

latul sondei rigide (pentru supraf. netede) iar examinarea tactilă poate
conferi dovezi ale procesului carios: rugozitatea sau reducerea consistenţei
suprafeţei dentare.
La ora actuală se consideră că utilizarea sondei trebuie făcută cu
precauţii, deoarece pe de o parte există riscul de a prăbuşi smalţul
demineralizat şi a accelera evoluţia procesului, iar pe de altă parte senzaţia
tactilă este strict subiectivă, iar „agăţarea" vârfului sondei se poate datora şi
particularităţilor de relief dentar, fără semnificaţie patologică.
Totodată se consideră că prin utilizarea sondei se pot coloniza zonele
inactive cu bacterii cariogene prelevate involuntar din zonele active
cariogen.
Palparea- tipuri de fisuri

Forme anatomice fisurale

A- fisură deschisă, neretentivă, B – fisură
adâncă, C,D – fisuri „în gât de sticlă – retentive.
 Proces carios, în șanțul de pe fața ocluzală
necavitar, ce se extinde până la joncţiunea
smalţ-dentină, nedecelabil la palparea cu
sonda.

Proces carios cavitar, extins în smalţ şi

dentină.
 PALPAREA
Iată de ce astăzi, nu este „etic" să palpăm cu vârful ascuţit al unei sonde
suprafeţele dentare, în special în cazul fisurilor colorate, dar necavitare.
Se permite totuşi o palpare lejeră cu scopul de a curaţi suprafaţa şi de a
evalua atraumatic textura suprafeţei.
Zicala „privire ascuţită şi sondă boantă" redă sintetic atitudinea modernă pe care
trebuie să o adoptăm în cadrul examenului clinic odontal.
Palpare
La palpare cu sonda nu poate fi detectată nici o leziune

În secţiune longitudinală se observă prezenţa unei carii fisurale în foseta centrală

????????????????

Asigură-te că te
bazezi pe un
profesionist
Dg. leziune carioasă

Leziune - cavitara
carioasă - necavitară

- pe fața ocluzală/
topografie
M,D,O,V
Ex: leziune carioasă
smalț
țesut
-
cavitară , situată pe fața
- smalț și dentină
afectat ocluzală în foseta mezială
-cement
și în șanțul mezio-central,
- acută în smalț și dentină, cu
evoluție -cronică
evoluție acută, profundă,
-oprită în evoluție
necomplicată pulpar.
-superficială
profunzime -medie
-profundă
Cu/ sau -simplă/
fără
complicații complicată pulpar
Dg. carii fisurale
Dg. carii fisurale
Dg. carii fisurale
Dg. carii fisurale
Dg carii proximale-
dț.laterali
Dg carii proximale-
dț.laterali
Dg carii proximale-
dț.laterali
Dg carii proximale-
dț.laterali
Dg carii proximale – dț.
frontali
Dg carii proximale – dț.
frontali
Dg carii proximale – dț.
frontali
Dg carii proximale – dț.
frontali
Dg carii proximale – dț.
frontali
Dg. carii cervicale
Dg. carii cervicale
Dg. carii cervicale
Dg. carii cervicale
Dg. carii cervicale
Dg. carii radiculare
Dentinogeneza imperfecta
HIPOPLAZIE DE SMALT
Lez necariogene de colet
cauzate de un periaj intempestiv
Lez. necariogene erozive
f.palatinala (bulimie)
Abrazie patologica

Signs of attrition. Smooth

yellowish dentin exposed on
masticatory surfaces