Tumori cerebrale II

Tumori cerebrale II

Dr. Anca Butnaru

Repartitia tu cerebrale dupa varsta intervalul Varful frecventei

Astrocitom cerebelos
meduloblastom
craniofaringiom
Papilom de plex choroid
Gliom de trunchi cerebral
Gliom optic
oligodendrogliom
ependimom
glioblastom
astrocitom
meningeom
neurinom
adenom hipofizar
metastaze
hemangioblastom
ani
 oligodendroglioame
•  INCIDENŢA:
•  neobişnuite – 2-5% din tumorile primare, 5-10% din glioame
barbati/femei 2:1

•  VÂRSTA:
• pot apare la orice vârstă
• adulţii sunt mai afectaţi decăt copiii
• vârful de frecvenţă se află între 35 şi 45 de ani

•  LOCALIZARE
•  cortico-subcorticală – origine în substanţa albă, sau
•  ganglionii bazali,- dar fiind infiltrative interesează frecvent cortexul
si leptomeningele
•  85% sunt supratentoriale (f, p, t)
•  pot invada ventriculii, rareori fiind strict intraventriculare
•  tumorile de la nivelul fosei posterioare sunt neobişnuite, mult mai
frecvente la copil
 Oligodendroglioame

 ASPECTE CT
Morfopatologic : 3 grade
Grad II oligodendrogliom
Grad III oligodendrogliom anaplazic
Grad IV glioblastom
 Oligodendroglioame-grad II
 ASPECTE CT grad II
• CT nativ: masă cu structura (hipo/izodensa), inomogena
datorită calcificărilor tumorale (40-80%), a hemoragiilor întâlnite
uneori şi a zonelor focale de degenerscenţă chistică (20%)
•  tumorile sunt de obicei bine delimitate, cu edem peritumoral
absent
•  tumorile de grad mic pot prezenta idofilie slabă sau absenta
(50-67%),
 ASPECTE CT grad III-IV
•  tumorile de grad mare prezintă structura heterogena, calcificari
mai putin frecvente si iodofilie accentuată şi cu aspecte diferite –
omogen (parte solida),inel (necroza centrala), patat, difuz,/ nu se
pot diferentia de glioblastom;
•  pot avea efect de masa si edem peritumoral important
 Oligodendroglioame-grad II
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
•  astrocitomul infiltrativ
• localizare parenchimatoasă profundă
• rareori prezintă calcificări punctiforme
•  gangliogliomul
• interesează de obicei lobii temporali
• în majoritatea cazurilor componenta chistică este bine
reprezentată
• calcificările sunt rare
•  Astrocitom pilocitic
•  Meningeom
•  Ependimom (copil)
•  MAV
•  Cisticercoza
•  Tuberculom
 Oligodendrogliom (tipic)-grad II

Oligodendrogliom de Oligodendrogliom de corp

lob frontal stg. calos
Oligodendrogliom (tipic)-grad II
 Oligodendrogliom grad IV

CT nativ CT postcontrast
Oligodendrogliom grad II
1a,b,c=oligodendrogliom grad II

2= oligodendrogliom grad II

3a= CT nativ; oligodendrogliom

grad III (anaplazic)
3b= CTpost-S.C;
oligodendrogliom grad III

4=oligodendrogliom grad II

5=oligodendrogliom grad III,

recidivat;a=nativ;b=post S.C.
 ependimoamele
Generalitati
• Pleaca din peretele ventricular (celule ependimare)
• Infratentorial cresc expansiv in ventriculul
IVhidrocefalie
• Supratentorial pleaca din ependimul ventriculilor
laterali (foramen Monro sau zonele trigonale) sau
ventricul III si se extind:
- intraventricular sau
- paraventricular in substanta alba (efect
de masa)
• Histologic: grad II (subependimom) grad
IV(ependimom anaplazic)
 Ependimoamele

Histologic :
• - benigne grad II (intraventriculare, bine delimitate)
• - maligne: ale adultului (grad III-IV)
• ale copilului (extraventriculare)
Localizare:
•  60% sunt infratentoriale; peste 90% sunt în
ventriculul IV
•  40% supratentoriale; localizarea extraventriculară
fiind predominantă
•  Intraventriculara: IV, III, VL
•  Extraventriculara: F,F-P,T
 Ependimoamele grad II

•  INCIDENŢA:
•  2-6% din tumorile primare
•  a treia entitate tumorală cerebrală prezentă la
copii (8-10%) după PNET şi astrocitomul pilocitic
• a patra tumora de fosă posterioară pediatrică
din punct de vedere al frecvenţei (15%)
• unele tumori sunt asociate cu NF tip 2

•  VÂRSTA:
• copiii sunt afectaţi mai frecvent decăt adulţii (5:1)
• primul vârf de frecvenţă intre 1 şi 5 ani, al doilea
cu amplitudine mai mică în jurul vărstei de 30 de ani
• discretă predominanţă masculină
 ependimoamele
 ASPECTE CT

•  masă cu structura inomogena, localizata intraventricular:

•  porţiunea solidă este în general nativ, hiperdensa sau izodensa faţă
de substanţa cenusie; poate avea calcificari (40-50%); priza de contrast
moderata (sunt intens vascularizate),heterogena
•  porţiunea chistică (15% din cazuri) are densitate similara cu a LCR

• extensie prin orificii (Luschka, Magendie,foramen magnum, gauri de

conjugare) in spatiul subarahnoidian (priza de contrast anormala la aceste
nivele)

•  ventricul IV, redus, mulat pe tumora (banda hipodensa

lichidiana);ventricul III dilatat, VL dilatat sau Vcontralateral
Ependimom de ventricul IV
CTnativ
Ependimom de ventricul IV;CTpostcontrast
 Ependimom de ventricul IV

CT=postcontrast

CT nativ
 T1

T2

Ependimom de ventricul IV
(IRM) T1+S.C.
 Ependimomul extraventricular

• CT nativ:
• - hipodensa / heterogena +/- calcificari
• - edem peritumoral in functie de marimea tumorii
• - efect de masa ventricular ( invecinat)

• CT postcontrast:
• - priza de contrast prezenta in portiunea parenchimatoasa
 ependimoamele

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE DE

VENTRICUL IV

•  meduloblastomul

•  astrocitomul pilocitic cerebelos

• localizare emisferică
• configuraţie chist / nodul mural tipică

•  papilomul de plex choroid

• iodofilie omogenă si intensa
 ependimoamele
•  DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE SUPRATENTORIALE EXTRAVENTRICULARE

•  astrocitomul anaplazic
•  nediferenţiabil uneori
•  PNET
•  carcinomul de plex choroid
•  astrocitomul pilocitic

•  DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE SUPRATENTORIALE INTRAVENTRICULARE

•  papilomul de plex choroid

• iodofilie omogenă intensă
•  meningiomul
• localizat de obicei la nivelul trigonului
• iodofilie mai omogenă
•  astrocitomul subependimar cu celule gigante
• localizat de obicei la nivelul orificiilor Monro
• se asociază cu alte modificări caracteristice de ST
•  neurocitomul central
• nediferenţiabil imagistic
•  chistul coloid
• masă mediană spontan hiperdensa, cu localizare tipică la nivelul orificiilor Monro, fără
iodofilie
•  pinealom
•  localizat in portiunea posterioara a ventriculului III
 TUMORILE EMBRIONARE: PNETs
MEDULOBLASTOMUL

•  INCIDENŢA:
•  6% din tumorile cerebrale primare; 1% din tumorile intracraniene apărute
la adult
•  prima din cele două cele mai frecvente tumori cerebrale pediatrice (15-
25%) alături de astrocitomul pilocitic
•  prima din cele două cele mai frecvente tumori de fosă posterioară
pediatrice (15-25%) alături de astrocitomul pilocitic
• se poate asocia cu sindromul Gorlin (nevi bazocelulari)

•  VÂRSTA:
•  copil (75%) – sub 15 ani, rareori congenital
•  adult – 15% apar cu ocazia celui de al doilea vârf de frecvenţă între 25
şi 30 de ani

•  LOCALIZARE
•  75% din cazuri masă vermiană
•  25% din cazuri masă cerebeloasă laterală
• rareori o veritabilă masă în cisterna unghiului ponto-cerebelos (meduloblastom
desmoplastic)
 TUMORILE EMBRIONARE: PNETs
MEDULOBLASTOMUL

•  tumora maligna grad IV

•  diseminările pe calea LCR sunt frecvente-spatiul

subarahnoidian (50-60% din cazuri)

•  metastazele în afara SNC sunt rare (6% din cazuri)

•  osoase (de obicei osteolitice) cu
următoarele localizări obişnuite: bazin, oase lungi, coloană,
coaste, craniu
•  mai puţin frecvente: ganglioni, viscere
abdominale, plămâni
 TUMORILE EMBRIONARE: PNETs
MEDULOBLASTOMUL

 ASPECTE CT

•  CT nativ : masa hiperdensa omogena, bine delimitata, localizata in zona

vermisului pe linia mediana; la copilul mare si adult masa este localizata in una
din emisferele cerebeloase

•  uneori poate prezenta hemoragii intratumorale si necroze, 10-20% chiste

•  nu sunt caracteristice calcificarile ( f. rar sunt prezente)

•  ventriculul IV este deplasat anterior +/- hidrocefalie obstructiva (efect de

masa)

•  edemul perilezional redus

•  CT postcontrast: priza de contrast este intensa si omogena, cu exceptia

zonelor necrotice
 1a,b nativ: meduloblastom
de vermis cu hidrocefalie

2a,b postcontrast: multiple

diseminari infra si
supratentoriale cu priza
intensa de contrast
(meduloblastom cerebelos
drept)

3 = meduloblastom
vermian postcontrast

4a,b =pre si postcontrast

ependimom anaplazic
 meduloblastom

CT nativ
IRM, T2

Edem
minimal
Infiltratia
vermis inferior
hidrocefalie IRM, T1
FLAIR T1 CU
GADOLINIU

meduloblastom
 meduloblastom
FLAIR-
hipersemnal
subarahnoidian

FLAIR-masa
vermiana

T1+ S.C-
diseminare
subarahnoidiana

T1+ S.C cu
priza
 TUMORILE EMBRIONARE: PNETs
MEDULOBLASTOMUL

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
• – LEZIUNILE MEDIANE

•  EPENDIMOMUL
• priza de contrast este mai putin intensa
• calcificari prezente in 40-50%

•  ASTROCITOMUL PILOCITIC VERMIAN

•  configuraţie tipică nodul mural/chist

• – LEZIUNILE LATERALE

•  ASTROCITOMUL PILOCITIC
• rar la adult, configuraţie tipică nodul mural/chist
•  HEMANGIOBLASTOMUL
•  configuraţie tipică nodul mural/chist, nodulul în contact cu suprafaţa
ependimară
•  METASTAZA UNICĂ
• poate fi nediferenţiabilă imagistic în absenţa datelor clinice
 TUMORILE DE PLEX CHOROID
PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

•  INCIDENŢA:
• PAPILOMUL DE PLEX CHOROID
•  0,5% din tumorile intracraniene primare ale adultului tanar
•  2-5% din tumorile intracraniene primare pediatrice
•  una din cele mai frecvente tumori cerebrale întâlnite sub 2 ani
• CARCINOMUL DE PLEX CHOROID
• este neobişnuit, 10-20% din tumorile de plex choroid

•  VÂRSTA:
• PAPILOMUL DE PLEX CHOROID
• apare de obicei la copii: 75% sub 2 ani, 85% sub 5 ani
• este rar congenital
• este neobişnuit la adult
• CARCINOMUL DE PLEX CHOROID
• are vârf de frecvenţă înte 2 şi 4 ani

•  LOCALIZARE
• PAPILOMUL DE PLEX CHOROID
•  copil – trigonal, ventricul III (supratentorial)
•  adult – ventricul IV (infratentorial)
•  rar se extinde în cisternele adiacente sau dă diseminări pe calea LCR
• CARCINOMUL DE PLEX CHOROID
•  ventriculii laterali
 TUMORILE DE PLEX CHOROID
PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

 ASPECTE CT
•  papilomul: CT nativ = masă intraventriculară bine delimitată, hiper- /
izodens faţă de substanţa alba, uneori cu calcificari

•  CT postcontrast: intens iodofilă, omogena, contur neregulat

•  hidrocefalie obstructiva si hipertensiune intracraniana (posibila si

productia de LCR crescuta)

•  carcinomul de plex choroid este de obicei mai heterogen, este invaziv

(in substanta alba) şi se însoţeşte de edem perilezional

•  se pot decela diseminări pe calea LCR(IRM)

•  în multe cazuri studiile imagistice nu permit diferenţierea formelor

tumorale maligne de cele benigne
1a-c= papilom de plex choroid
post contrast

2a,b= pre si post contrast,

recidiva de papilom de plex
choroid in vecinatatea gl.
pineale

3a,b=pre si
postcontrast, chist de
glanda pineala

4a,b=papilom de plex
choroid post contrast, in
ventricul IV
 TUMORILE DE PLEX CHOROID
PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID
•  DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNILE DIN VENTRICULII LATERALI

•  EPENDIMOMUL
• este de obicei mult mai heterogen
•  ASTROCITOMUL CU EXTENSIE INTRAVENTRICULARĂ
• este mai heterogen
• are iodofilie mai redusă
•  ASTROCITOMULSUBEPENDIMAR CU CELULE GIGANTE
•  este de obicei heterogen
•  prezintă frecvent calcificări
•  se asociază cu leziuni de scleroză tuberoasă
•  NEUROCITOMUL CENTRAL
• are iodofilie mai redusă
• structură mult mai neomogenă

•  DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNILE DIN VENTRICULUL III

•  EPENDIMOMUL INTRAVENTRICULAR
• apare foarte rar la nivelul ventriculului III

•  ASTROCITOMUL PILOCITIC HIPOTALAMIC

• este placat pe planşeul ventriculului III

•  CRANIOFARINGIOMUL
• este localizat de obicei supraselar / intraselar, dar poate protruziona în ventriculul III mimând o leziune
intraventriculară primară
 TUMORILE DE PLEX CHOROID
PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNILE DIN VENTRICULUL IV

•  MENINGEOM
•  MEDULOBLASTOMUL
• apare rareori la adulţi, cazuri în care are localizare laterală

•  EPENDIMOMUL
• are structură heterogenă
• iodofilia este mai slabă
• calcificări frecvente

•  HEMANGIOBLASTOMUL
• configuraţie tipică nodul mural/chist, nodulul mural fiind în contact cu suprafaţa
pială

•  METASTAZA SOLITARĂ
• constituie cele mai frecvente tumori de fosă posterioară aparute la adult,
leziunile solitare putând fi nediferenţiabile
TUMORILE NEUROEPITELIALE CU ORIGINE INCERTĂ

GLIOMATOZIS CEREBRI-GRAD III

•  INCIDENŢĂ: rară
•  VÂRSTĂ:
•  poate apare la orice vârstă adulta, incidenţa maximă fiind între 40-
50 de ani
•  fără predominenţă pentru un anumit sex

•  LOCALIZARE:
•  infiltrare difuza a creerului
•  cel putin 2 lobi cerebrali emisferici (special cortexul)
•  tracturile de la nivelul substanţei albe (chiasma optică, corpul calos, fornixul,
pedunculii cerebrali/cerebeloşi) sunt mai frecvent afectate decât structurile cenuşii
(nucleii bazali, talamus)
•  bilaterala 50%
 ASPECTE CT
•  aspect general normal, fara distorsiune (arhitectura neuronala prezervata);
structurile cerebrale adiacente sunt respectate
•  fara efect de masa (sau f. subtil)
•  stergerea diferentei intre s.alba /s.cenusie
• priza de contrast absenta sau minima
Gliomatosis
cerebri
 TUMORILE NEUROEPITELIALE CU ORIGINE
INCERTĂ
GLIOMATOZIS CEREBRI

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

•  ENCEFALITA CU VIRUS HERPETIC TIP I

•  hipodensitate poate fi iniţial unilaterală, dar devine totdeauna bilaterală
şi prezintă focare de hemoragie

•  LEZIUNI ALE SUBSTANŢEI ALBE

• aspecte caracteristice în funcţie de etiologie

•  PAHIGIRIA
•  îngroşarea cortexului fără modificări de densitate

•  HEMIMEGALENCEFALIA
•  mărire de volum unilaterală emisferică / ventriculară / calvarială fără
modificări de densitate
•  poate asocia anomalii de migraţie (densitati de s. cenusie in locuri de s.
alba)
 TUMORILE NEURONALE ŞI NEUROGLIALE

GANGLIOGLIOMUL/GANGLIOCITOMUL

•  INCIDENŢA:
• GANGLIOGLIOMUL
•  neobişnuit: sub 1% din tumorile cerebrale primare, 8-10% din
tumorile cerebrale pediatrice
• GANGLIOCITOMUL
•  excepţional: 0,3% din tumorile cerebrale primare

•  VÂRSTA:
• afectează cel mai frecvent copiii şi adulţii tineri, 60-80% din cazuri apar
la indivizi sub 30 de ani
• există o discretă predominanţă masculină

•  LOCALIZARE
•  superficială
•  supratentorială (temporal > frontal > parietal) >> infratentorială
 TUMORILE NEURONALE ŞI NEUROGLIALE

GANGLIOGLIOMUL/GANGLIOCITOMUL

 ASPECTE IMAGISTICE

• GANGLIOGLIOMUL
•  porţiune solidă cu densitate variabila (hipodensa sau
izodensa)
•  poate prezenta calcificari
•  porţiunea chistică are semnal similar cu cel al LCR
•  iodofilie variabilă (posibila degenerare maligna)

• GANGLIOCITOMUL
•  nu are potential de malignitate (nu are celule gliale)
•  hiperdens nativ, cu iodofilie absenta sau slaba
gangliogliom
 TUMORILE NEURONALE ŞI NEUROGLIALE

GANGLIOGLIOMUL/GANGLIOCITOMUL

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
GANGLIOGLIOMUL

•  XANTOASTROCITOMUL PLEOMORF
• nodul mural în contact cu suprafaţa pială

•  ASTROCITOMUL PILOCITIC
• poate fi nediferenţiabil imagistic

•  DNET (TUMORA NEUROEPITELIALĂ DISEMBRIOPLAZICĂ)

• lipseşte configuraţia chist/nodul mural, dar poate fi nediferenţiabilă
imagistic de gangliogliomul solid

GANGLIOCITOMUL

•  ASTROCITOMUL DE GRAD MIC

• poate fi nediferenţiat imagistic
 Glanda pineala
Calcificari normale:
• 7%-10% persoane la varsta de 8-10 ani
• 33%-40% persoane la varsta de 20-40 de ani
• Aspect patologic:
• calcificare inaintea varstei de 6 ani
• glanda pineala calcificata mai mare de 1 cm diametru
Structuri invecinate glandei pineale:
- Apeductul Sylvius
- Lama cvadrigeminala (tectum mezencefalic)
- Mezencefal
- Vena Galen
 Glanda pineala: chist
sau masa tu ?

Clinic masa pineala poate

produce:
-Hidrocefalie (v III,vL)
-Pubertate precoce
-Pareza privirii pe verticala
(sindrom Parinaud)
 Tumorile glandei pineale
• Germinoame 27%
• Astrocitoame 26%
• Pineocitoame 12% (grad I-III)
• Pineoblastoame 12 % (grad IV)
• Chist pineal 4%
• Ependimoame 4%
• Limfoame, meta,altele 3%
 TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL

•  INCIDENŢA: rare, varsta tanara

 sub 1% din tumorile primare ale SNC la adult
 sub 8% din tumorile primare la copil

 LOCALIZARE
 glanda pineală
• comprima lama cvadrigeminala, apeductul Sylvius (sindrom
Parinaud) si hipertensiune intracraniana

• metastazeaza prin LCR (mase in coarnele anterioare )si reg.

infundibulara

• Pineoblastomul asociat cu cu retinoblastom

 TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL

 aspecte CT:
• formatiuni nodulare in aria glandei pineale

• CT nativ: izo/ discret hiperdense,

• Calcificari: germinoame, pineocitoame (nu in pineoblastoame)

• CT postcontrast: priza moderata pana la intensa (omogena)

• Crestere infiltrativa (pineoblastoame) in vermis

 TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE SOLIDE

•  GERMINOMUL
•  se poate asocia cu leziuni supraselare
•  pot fi prezente diseminări pe calea LCR
•
•  MENINGIOMUL
• ataşat de structurile durale adiacente care se încarcă şi ele cu substanţă de
contrast
•
•  GLIOMUL
• are de obicei origine în tectum mezencefalic, dar şi în glanda pineală
• prezintă structura heterogena
•
•  METASTAZA SOLITARĂ
• rară, poate fi nediferenţiabilă imagistic
 TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – TUMORILE CHISTICE

•
•  CHISTUL PINEAL BENIGN
•  masă cu diametru de 5-11 mm, cu perete subţire fin regulat cu structura omogena
hipodensa
• iodofilie prezentă la nivelul membranei chistice sau a parenchimului pineal
• descoperit la 40% din autopsii
•
•  CHISTUL ARAHNOIDIAN
• localizat în cisterna cvadrigeminală, are densitate identica cu a LCR, comprimă şi
deplasează glanda pineală inferior; fara priza de contrast
•
•  CHISTUL EPIDERMOID
• localizat în cisterna cvadrigeminală, contur lobulat, de obicei cu hipodensitate
lichidiana si paralichidiana; nu are priza de contrast

•  CAVUM VELUM INTERPOZITUM

• formă triunghiulară, contiguu cu cisterna cvdrigeminală
 TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL

PINEOBLASTOMUL
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
•  GERMINOMUL
•  masă omogena hiperdensa nativ,cu iodofilie intensa omogena
•  predominanţă masculină

•  TERATOMUL
• poate prezenta densitate de grăsime

•  PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

• tumoră voluminoasă ce poate fi nediferenţiabilă imagistic

•  GLIOMUL TECTAL SAU PINEAL

• poate fi nediferenţiabil imagistic

•  DILATAŢIA ANEVRISMALĂ A VENEI GALIEN

• masă sferică cu priza de contrast intensa
• relaţiile cu venele cerebrale interne şi cu sinusul drept pot fi evidenţiate
pe CTangio sau IRM angio
Germinom postcontrast
 TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI
SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

•  INCIDENŢA:
•  6-8% din tumorile intracraniene primare
•  75-80% din tumorile dezvoltate la nivelul cisternei unghiului ponto-
cerebelos
•  mult mai frecvent decât neurofibromul
• sporadice 95% - congenitale 5%
• cele congenitale sunt asociate cu NF 2
• - 20% din tumorile congenitale unice apar în NF 2
• - neurinoamele “de acustic” bilaterale sunt patognomonice pentru
NF 2
• - tumori multiple (5%) mai frecvent în NF 2
•  VÂRSTA:

• apar de obicei la adult, cu vârf de frecvenţă între 40 şi 60 de ani

• la vârste mai tinere (20-30) aparînd în cadrul NF 2
• rar la copii (0,1% din tumorile pediatrice)
• predominenţă feminină (2:1)

•  LOCALIZARE
•  nervii cranieni III – XII, în special cei senzitivi (VIII vestibular >> V)
 TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI
SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

Generalitati
 Din celulele tecii Schwann
 Cresc lent, expansiv (n.acustic din CAI, in unghiul ponto-
cerebelos)
 Cele voluminoase pot prezenta: depuneri lipidice, chiste, zone de
necroza
 Sunt intens vascularizate
 Clinic: (n. acustic/vestibulo-cohlear ), hipoacuzie, ameteli, pareza
de facial, sindrom cerebelos, HIC; nevralgie de trigemen (durere si
parestezii ale hemifetei)
 In neurofibromatoza asociaza: calcificari de plexuri
coroide,meningeom,gliom, ependimom;
 TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI
SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

Aspect CT-neurinomul de acustic

 Uni- sau bilaterale
 Rotunde, bine delimitate, dimensiuni variabile
 Densitate:- izodensa (nu se vad decat postcontrast)
 - hipodense sau hiperdense rar
 Structura :omogena sau heterogena (formele chistice)
 Postcontrast: iodofilie intensa; omogene sau heterogene,(cele cu
centru hipodens-lipide, necroze, chiste si periferia inelara iodofila)
 Cele mari disloca ventriculul IVsi trunchiul cerebral
 Largesc CAI (fereastra de os), erodeaza varful posterior al
piramidei temporale,
 Largesc cisterna ponto-cerebeloasa si unghiul ponto-cerebelos;
 Neurinom
acustico
vestibular drept
 1,2,5
=neurinoame de
acustic

3a,b= nativ si
postc,neurinom de
custic dr.+edem
perifocal

4 =n.de acustic
bilateral
 TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI
SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

Aspect CT-neurinomul de trigemen

- Acelasi aspecte CT ca si neurinomul de acustic
- Localizarea: ganglionul Gasser si cisterna ponto-cerebeloasa
- Dg. Diferential: 1. meningeomul de sinus cavernos
- 2. anevrismul de a. carotida interna
- 3. anevrism de a. cerebrala posterioara (cisterna
ambiens)
- Aspect CT-neurinomul den. IX,X,XI
• Localizare:
• - cisterna cerebelo-bulbară
• - foramen jugular: parte neurală IX/ parte vasculară X, XI
• DG.diferential: Tu de glomus jugular
 TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI
SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNI SOLIDE ÎN CISTERNA UPC

•  MENINGIOMUL
• rareori pătrunde în cai, acestea au dimensiuni normale
• unghi de racordare obtuz la stânca temporală
• de obicei “dural tail”

•  PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

• rareori leziune izolată în cisterna upc
•
•  EPENDIMOMUL
• rareori leziune izolată în cisterna upc

• METASTAZA
• leziune intraxială heterogenă protruzivă în cisterna upc

• PARAGANGLIOMUL
• origine în osul temporal sau în fosa jugulară cu extensie neobişnuită în
cisterna upc
 TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI

SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNI SOLIDE ÎN

CISTERNA UPC

• HEMANGIOMUL CAVERNOS
• leziune intraaxială cu vestigii de microhemoragii vechi –
hemosiderină: IRM; (spontan hiperdens la CT)

• ECTAZII VASCULARE, ANEVRISME

• masă cu densitati vasculare pre si postcontrast
 TUMORILE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI

SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL – LEZIUNI CHISTICE ÎN CISTERNA UPC

•  MENINGIOMUL CHISTIC
• unghi de racordare obtuz la stânca temporală
• de obicei “dural tail”
•  CHISTUL EPIDERMOID
• are de obicei hipodensitate similara cu a LCR,
• se insinuează de-a lungul spaţiilor cisternale
• absenţa iodofiliei
•  CHIST ARAHNOIDIAN
• densitate similară cu cea a LCR; lipsa prizei de contrast
•  ASTROCITOM PILOCITIC EXOFITIC
•
•  HEMANGIOBLASTOMUL
Chist
arahnoidian
de unghi PC

Chist arahnoidian pontocerebelos