Sunteți pe pagina 1din 15

INDONEZIA

Indonezia vine din grecescul indos şi nesos care semnifică "marile


pământuri (insule) la est de India".
Mai este denumită şi "salba de smaralde a ecuatorului"
Pozitionare geografice: stat în sud-estul Asiei, pe insulele
Arhipelagului Indonezian, situat între Indochina şi Australia şi între
Oceanul Indian şi Oceanul Pacific.
Suprafață: 1.919.440 km² (locul 15 in lume)
Populaţia: 237.556.363 locuitori
Densitatea: 123,76 loc./km2
Capitala: Jakarta

Limba oficială: bahasa indoneziană.


Componenţa etnică: indonezieni, papuaşi, melanezieni.
Culte: islamism (85%), creştinism (12%), hinduism, budism.
Alte oraşe: Suroboyo (5.622.259 loc.), Kota Medan (4.180.931 loc.), Kota Bandung
(7.414.560 loc.), Kota Semarang (1.566.604 loc.)
Rata populaţiei urbane: 34%
PIB-ul: 432,94 mld. $
Relieful este în general muntos (alt. max. 5090 m - vf. Jaya), cu peste 100 de vulcani
activi.
Râuri: Rokan, Kampar, Kapuas.
Climă ecuatorială, cu temperaturi constant ridicate (26-27 °C) şi precipitaţii bogate. Păduri
cu arbori de esenţe preţioase (santal, teck), palmieri, bambus.
Faună: porcul javanes, varanul uriaş, maimuţe (urangutanul).

Varful Jaya (5090 m) Varanul


Economie bazată pe agricultură şi industria minieră. PIB: 15% din agricultură,
43% din industrie, 42% din servicii.
Atracţii turistice

Este cea mai mare ţară arhipelag din lume având 18.100 de insule (din care 6.000
nelocuite): Sondele Mari (Java, Sumatra, Sulawesi, Madura, parţial Kalimantan),
Sondele Mici (Bali, Lombok, Sumbawa, Flores, parţial Timor), Insulele Maluku.

Insula Java Insula Sumatra

Insula Bali
Alte atracţii turistice:
Irian Jaya - o zonă cu munţi înalţi şi păduri tropicale dese;
Jakarta - capitala Indoneziei şi în acelaşi timp cel mai populat şi cel mai important
centru industrial şi comercial al acesteia;
Templele budiste de la Borobudur - cel mai mare monument budist din lume;
Templele hinduse de la Prambanan - cel mai mare complex de temple (8 temple
principale şi alte 224 de temple mici) închinate zeului Shiva de pe teritoriul Indoneziei;
Parcul Naţional Komodo - singurul loc din lume unde trăieşte cea mai mare reptilă din
lume - dragonul de Komodo (3 m);
Parcul Naţional Gunung Bromo - o zonă largă acoperită cu nisip vulcanic fin care se
întinde la picioarele Vulcanului Bromo - activ - înalt de 2329 m;
Templul Pura Besakih, Bali - cel mai important locaş sfânt din Bali, fiecare credincios
din religia hindu-dharma deţinând aici un complex individual sau racle şi altare.

Templul de la
Borobudur
Irian Jaya Jakarta

Templele budiste de la Borobudur Templele hinduse de la Prambanan


Parcul Naţional Komodo Parcul Naţional Gunung Bromo

Templul Pura Besakih, Bali


Insula Krakatau

Cel mai probabil, cu mii de ani în urmă, s-a format un munte cu formă conică, cu baza
de aproximativ 6 km în diametru, cea mai mare parte fiind sub nivelul mării. Izvoare
japoneze descriu o erupţie colosală a vulcanului Krakatau, care a avut loc în anul 416
î.Hr. (după unii cercetători, a avut loc în 535 î.Hr.). Erupţia se estimează a fi fost o
explozie care a echivalat cu detonarea a 400 de megatone de TNT sau 20.000 de bombe
atomice de tipul celei de la Hiroshima. Erupţia violentă a distrus muntele iniţial şi a
format o căldare submarină cu un diametru de 7 km.
Vulcanul Krakatau
Krakatau (sau Krakatoa) este unul dintre cei mai renumiţi vulcani ai
lumii şi cel mai destructiv din istoria omenirii după erupţia din 1883.
Este situat în Indonezia, în strâmtoarea Sunda, la 50 de km de coasta
de vest a insulei Java şi la 40 de km de insula Sumatra.
Cronologia activităţii vulcanice: vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, încă
din 1680, cand s-au înregistrat câteva erupţii de intensitate medie, care au distrus
întreaga vegetaţie a insulei. A urmat catastrofala erupţie din 1883 care a dat naştere
vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925.
Explozia se pare că a fost cauzată de o mică fisură a bazinului magmatic în care a
pătruns apa rece, diferenţa de temperatura provocând explozia.
Erupţia din 1883: la 27 august 1883 s-a înregistrat cea mai catastrofală erupţie din
istorie. Atât explozia, cât şi cantitatea de materie aruncată în aer au depăşit valorile
înregistrate până atunci. La fel zgomotul detonaţiei.
Magnitudinea erupţiei: cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie
echivalentă cu 200 megatone de TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea
de-a treia, estimată la echivalentul a 150 de megatone de TNT. Indexul
megnitudinii a fost de 6 VEI, numit şi “colosal”. În comparaţie, bomba de la
Hiroshima a avut 20 de kilotone. Magma aruncată în aer a fost de aproximativ
125 km cubi.