Sunteți pe pagina 1din 48

GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE

1. Identificarea, elaborarea, aplicarea si evaluarea


rezultatealor pacientelorce care necesita ingrijiri

1. Culegerea de date
• Interviul intereseaza: varsta, ocupatia, motivele
internarii, antecedente heredocolaterale, antecedente
fiziologice personale, conditiile de viata si de munca.

• Examenul clinic general: culoarea tegumentelor


(paloare in anemii, galben ca paiul in cancer), aspectul
general.

• Examenul abdominal prin: inspectie (se poate


evidentia o crestere anormala de volum datorita unor
tumori), examenul cu valve, tact vaginal, tact rectal.

• Examenul sanului prin: inspectie, palpare.


• 2. Manifestari de dependenta (semne si
simptome)
Durerea

• Apare in afectiuni ginecologice inflamatorii, in sarcina


patologica, dismenoree, dispareunie;
Este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza
catre vulva si vagin, alteori catre lombe, intensitaea fiind
proportionala cu leziunile gasite;
Poate fi:
Supraacuta, de intensitate mare in sarcina ectopica
rupta, perforatia piosalpinxului, torsiunea unei tumori,
criza intermenstruala;
Acuta in inflamatii genitale, iminenta de avort, fibrom
uterin;
Subacuta in unele tumori;
Cronica in inflamatiile cronice, tulburari de statica
uterina;
Periodica manifestata premenstrual sau menstrual.
• 2. Manifestari de dependenta (semne si simptome)

• Hemoragia de diverse cauze: endocrine, dismetabolice,


dupa tratamente hormonale, boli de sange, boli ale
organelor genitale interne, in care intereseaza:
aspectul sangelui ce difera in functie de cauza:
• rosu deschis in avort, fibrom;
• rosu inchis negricios in sarcina extrauterina,
• rosu spalacit fetid in cancer;
-ritmul: hemoragia este discontinua in cancer, fibrom,
sarcina extrauterina, inflamatii, tumori de ovar, in
hemoragiile intermenstruale, premenenstruale sau
postmenstruale;este insotita de durere cu caracter –
• colicativ in sarcina extrauterina, polipi sau avort in curs
de efectuare;
• paroxistica cu lesin in sarcina ectopica;
• permanenta in inflamatiile cronice.
Leucoreea este o scurgere vaginala albicioasa sau
galbuie, cantitatea poate creste inaine si postmenstrual
• 2. Manifestari de dependenta (semne si simptome)
• In cantitate redusa este fiziologica, cresterea poate fi rezultatul unor
afectiuni vulvovaginale, ale uterului, trompelor sau dupa interventiile
chirurgicale;
Aspectul :
In trichomoniaza este este spumoasa, aerata, cu miros de varza
murata, insotita de prurit;
In gonoree este abundenta, cremoasa, verzuie, insotita de prurit;
In candidoza este grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului;
In cancerul genital este rozata, fetida, cu aspect de “spalatura de
carne”;
In vaginita diabetica este abundenta, cu depozite albe si prurit
intens;
In vaginita senila este moderata, subtire, uneori mucopurulenta,
fetida, asociata cu prurit si mici chiaguri;
In cervico-vaginite este nespecifica, moderata, fara prurit..
Modificarile ciclului menstrual prin tulburari de:
Ritm: poli- sau oligomenoree;
Flux: hiper- sau hipomenoree;
Absenta: amenoree primara sau secundara.
Tulburari sexuale intalnite in : vaginism, dispareunie, frigiditate.
Alte simptome: prurit, usturimi, jena, alergia la lenjerie sau
tampoane locale, pruritul senil antreneaza leziuni de grataj.
• 3. Problemele pacientei
-Alterarea confortului datorat durerii si scurgerilor
vaginale;
-Teama de operatie mutilanta, de sterilitate,de evolutia
post operatorie grava, de reactia partenerului;
Deficit de cunostinte;
-Deficit de autoingrijire perineala;
-Perturbarea stimei de sine;
-Disfunctie sexuala;
-Alterarea starii de nutritie ( in deficit);
-Lezarea integritatii tegumentelor in legatura cu pruritul,
gratajul, scurgerile vaginale;
-Alterarea eliminarilor de urina si fecale (constipatie,
polakiurie, incontinenta).
4. Obiectivele A.M.

-Pacienta sa nu prezinte durere si sa se poata odihni.


-Pacienta sa-si exprime temerile sau mahnirea, sa
vorbeasca deschis despre operatie si limitarile impuse.
-Pacienta sa cunoasca simptomele cancerului ;
-Pacienta sa cunoasca bolile cu transmitere sexuala si
simptomele acestora ;
-Pacienta sa-si mentina curata regiunea perineala ;
-Pacienta sa aiba o stare de nutritie adecvata ;
-Pacienta sa discute despre noua ei imagine corporala ;
-Pacienta sa-si accepte modificarile functiei sexuale ;
5. Interventiile A.M.
-asigura linistea si confortul pacientei prin calmarea durerilor cu
medicatia prescrisa de medic
-informeaza pacienta despre : modificarile care pot sa apara in
organism, starea de disconfort, modul de prevenire a infectiilor
secundare ;
-instruieste pacienta in ce priveste semnele si simptomele cancerului ;
-explica pacientei modul de transmitere a bolilor pe cale sexuala si
manifestarile acestora ;
-va explica pacientei metodele contraceptive si mijloacele de protectie sexuala;
-explica importanta alimentarii si hidratarii pentru organism, asigurandu-i
necesarul zilnic pentru mentinerea greutatii in limitele normale;
-incurajeaza pacienta sa vorbeasca despre imaginea sa corporala, posibilitatea
reluarii activitatii si a reintegrarii sociale;
-incurajeaza pacienta cu privire la evolutia bolii si o ajuta sa accepte limitele
impuse de boala;
-combate teama legata de investigatii sau de o eventuala interventie
chirurgicala;
-observa si noteaza sangerarea (cantitate, aspect, ritm);
-masoara si noteaza in F.O. functiile vitale ale pacientei;
-combate cauzele ce determina tulburarile in emisia de urina si fecale;
-supravegheaza vindecarea unor leziuni
• VULVOVAGINITA

• Definitie : infectii ale vulvei si vaginului produse de agenti infectiosi,


chimici, mecanici.
• Manifestari de dependenta :
-leucoree cu anumite caracteristici în functie de agentul
etiologic – abundenta, aspect, miros, variatii in timpul
ciclului menstrual.
-prurit vulvar sau vaginal, senzatie de arsura.
-dureri pelviene.
-disurie, polakiurie.
-dispareunie.
-eritem, vezicule vulvovaginale, ulceratii.
-febra, cefalee, astenie.
-adenopatie.
• Probleme de dependenta :

-alterarea imaginii de sine;


-alterarea confortului;
-risc de alterare a integritatii tegumentelor si
mucoaselor;
-alterarea eliminarilor urinare;
-risc de complicatii acute si cornice;
-refuzul de a se conforma tratamentului;
-refuzul de a accepta schimbarea stilului de viata;
-deficit de cunostinte despre boala si eventualele
complicatii;
-alterarea vietii sexuale.
• Surse de dificultate:

Factori etiologici si de risc :


– factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale
– psihici : stres
– bio-fiziologici : agentii patogeni, obiceiuri de mentinere a igienei genitale,
varsta
– sociali : relatiile interumane, obiceiurile sexuale
– spirituali : obiceiuri si ritualuri religioase
– culturali : influenta mediului cultural
• Obiective de îngrijire

• Pacienta :
-sa exprime cresterea stimei de sine
-sa prezinte o stare de confort
-sa prezinte tegumente si mucoase integre
-sa prezinte eliminari urinare normale
-sa nu prezinte complicatii acute si cronice
-sa accepte si sa urmeze tratamentul
-sa prezinte interes fata de schimbarea stilului de viata
-sa prezinte cunostinte suficiente despre boala
-sa nu prezinte scurgeri
• Interventii autonome ale A.M.

• A.M. sa comunice si sa educe pacienta: explicatii oferite in legatura


cu etiologia bolii, simptomatologie, evolutie, importanta tratamentului
atat pentru ea cat si pentru partener, administrarea medicamentelor,
restrictii impuse de boala;
• Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA,
puls, T, respiratie, diureza, scaun ;
• Asigurarea conditiilor de mediu in salon;
• Asigurarea igienei
• Asigurarea unei alimentari si hidratari corespunzatoare
• Interventii autonome ale A.M.

• Prevenirea complicatiilor
• Instruieste pacienta:
-sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor;
-sa nu foloseasca tampoane intravaginale,
-sa nu faca irigatii fara indicatia medicului;
-sa poarte lenjerie de bumbac;
-sa evite traumatizarea regiunii,
-sa evite folosirea sapunurilor tari, spray-rilor;
-sa se prezinte la controlul medical periodic;
-cum sa-si administreze tratamentul;
-sa nu aiba contact sexual pe perioda tratamentului (10 zile)
• Informeaza pacienta cu privire la posibilitatea de reinfectie si de
transmitere a bolii si importanta folosirii prezervativului
• Interventii delegate ale A.M.

• Recoltări produse biologice

– Recoltare de secretii vaginale pentru : examen microscopic, culturi pe


medii
– Administrarea medicatiei prescrise de medic: în functie de
agentul etiologic antibiotice,antimicotice, antivirale.
• FIBROM UTERIN
• Definitie: tumora benigna dezvoltata la nivelul uterului

• Manifestari de dependenta :
– hemoragia : menometroragie;
– leucoreea, mai ales hidroreea intermitenta, chiar pioree in
cazul unor complicatii septice;
– durerea sub forma de jena;
– cresterea in volum a abdomenului;
– tulburari urinare : polakiurie, incontinenta urinara;
– tulburări digestive : constipatie, tenesme rectale.
• Probleme de dependenta
-posibila alterare a imaginii de sine;
-alterarea eliminarilor urinare;
-alterarea tranzitului intestinal;
-durere;
-risc de complicatii acute si cornice;
-alterarea vietii sexuale;
-cunostinte insuficiente despre boala
• Surse de dificultate
– factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale
– psihici : stres
– bio-fiziologici : tulburari hormonale
– sociali : locul de munca si relatiile interumane de la locul de munca,
relatiile familiale
– spirituali : obiceiuri si ritualuri religioase
– culturali : influenta mediului cultural
• Obiective de îngrijire
• Pacienta :
-sa prezinte o imagine pozitiva despre sine ;
-sa prezinte eliminari urinare normale ;
-sa prezinte tranzit intestinal normal;
-sa beneficieze de confort psihic;
-sa nu prezinte durere;
-sa accepte schimbarea stilului de viata ;
-sa prezinte cunostinte suficiente despre boala.
• Interventii autonome
-A.M. trebuie sa comunice cu pacienta pentru a oferi explicatii in
legatura cu simptomatologia, evolutia si complicatiile bolii,
importanta tratamentului;
-Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls,
T, respiratie, diureza, scaun ;
-Asigurarea conditiilor de mediu
-A.M. ajuta pacienta sa accepte operatia, faciliteaza prezenta familiei
si-i ajuta pe membrii sai sa inteleaga starea psihologica a acesteia;
-A.M. asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea
complicatiilor si-i explica pacientei recomandarile medicale la
externare.
• Interventii delegate
-Recoltarea de produse pentru examenul de laborator : sange, urina,
secretii vaginale, biopsii;
-Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
-Pregatirea pacientei pentru investigatii si interventii ginecologice;
-Pregatirea preoperatorie;
-Ingrijiri postoperatorii.
• Investigatii specifice în fibromul uterin
– ecografie pelviana pentru a confirma prezenta unuia sau
mai multor fibroame uterine;
– histerosonograma se realizeaza prin umplerea uterului cu
o solutie sterila salina in timpul unei ecografii
transvaginale si poate evidentia cavitatea uterina
deformata, un nodul care proemina in cavitate sau un
nodul intracavitar pediculat;
– laparoscopia se poate folosi pentru a confirma si localiza
fibroamele de pe peretele extern uterin inainte de a fi
extirpate (miomectomie)
• CANCER DE COL UTERIN
Definitie : tumora maligna localizata la nivelul colului uterin.
Manifestari de dependenta :
- scurgeri vaginale sero-sangvinolente, muco-purulente,
- sangerari la contactul sexual,
- durere,
- scadere in greutate,
- astenie, paloare, inapetenta
• Probleme de dependenta :

-alimentatie inadecvata in exces;deshidratare;intoleranta la


activitatea fizica si intelectuala;anxietate;risc de alterare
a integritatii tegumentelor si mucoaselor;risc de
complicatii acute si cronice;vulnerabilitate;refuzul de a se
conforma tratamentului;refuzul de a accepta schimbarea
regimului de viata;cunostinte insuficiente despre boala.
• Surse de dificultate
– factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale ;
– psihici : stres ;
– bio-fiziologici : predispozitia genetica, ereditatea ;
– sociali : locul de munca si relatiile interumane de la
locul de munca, relatiile familiale, obiceiurile si traditiile
culinare familiale ;
– spirituali : obiceiuri si ritualuri religioase;
– culturali : influenta mediului cultural
• Obiective de îngrijire
Pacienta :
-sa se alimenteze in raport cu nevoile sale ;
-sa nu fie deshidratata ;
-sa isi recapete conditia fizica si intelectuala;
-sa beneficieze de confort psihic;
-sa prezinte tegumente si mucoase integre;
-sa nu prezinte complicatii acute sau cronice;
-sa se simta in siguranta;
-sa accepte si sa urmeze tratamentul;
-sa prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata;
-sa prezinte cunostinte suficiente despre boala;
• Interventii autonome
-Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls,
T, respiratie, diureza, scaun ;
-Asigurarea conditiilor de mediu
-Prevenirea complicatiilor;
-Pentru depistarea precoce afectiunilor tumorale, A.M. sfatuieste
pacienta sa se prezinte periodic la control ginecologic si la primele
semne de boala ; sa faca testul Papanicolau periodic ;
-Pentru combaterea anxietatii si a fricii legate de operatie :Ii explica
desfasurea investigatiilor, o insoteste in timpul efectuarii acestora ;
ajuta pacienta sa accepte operatia (ca singura varianta in
majoritatea afectiunilor tumorale),ajuta membrii familliei sa inteleaga
starea psihologica a pacientei si nevoia de ajutor
-Explica recomandarile medicale efectuate la externare:
- evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor, sederea prelungita in
pozitie sezand;
- evitarea relatiilor sexuale 4-8 saptamani;
- igiena locala si controlul medical;
- continuarea tratamentului (chimioterapie, radioterapie).
• Interventii delegate

• Recoltări de produse biologice:


- Recoltare de sânge pentru : glicemie, colesterol total,
LDL, HDL, trigliceride, proteine serice, ionogramă, acid
uric, VSH;
- Recoltarea urinei pentru : examen sumar urină si
sediment urinar, proteinurie,urocultura;
- Recoltarea celulelor din colul uterin pentru examenul
citologic (examenul Babes-Papanicolaou);

Examenul colposcopic;
Biopsia de col si examenul histopatologic;
Administrarea medicatiei prescrisa de medic.
• PROLAPS GENITAL

• Definitie:
Prolapsul genital se manifesta prin coborarea in vagin a organelor
genitale interne, ca urmare a slabirii mijloacelor de sustinere si
susupensie, fiind de trei grade:
- gradul I- uterul coboara in vagin, colul nu se evidentiaza la vulva, dar
sunt antrenate vezica urinara (colistocel) si rectul (rectocel);
- gradul II- uterul este coborat, iar colul apare la vulva intre cistocel si
rectocel;
- gradul III- uterul iese in afara vulvei, avand aspectul unei tumori
violacee, congestionata.
• Manifestari de dependenta:
-Senzatie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru
-Senzatie dureroasa in lombe
-Tulburari urinare (incontinenta urinara, retentie, disurie, polakiurie)
-Tulburari intestinale (constipatie, incontinenta de gaze si fecale);
-Leziuni ale coului uterin asociate cu leucoree.

• Probleme de dependenta :
-Alterarea imaginii corporale
-Alterarea stimei de sine
-Alterarea confortului
-Alterarea eliminarilor intestinale
-Alterearea starii de sanatate
-Deficit de cunostinte in legatura cu operatia
• Surse de dificultate :
-Coborarea uterului
-Tulburari urinare si digestive
-Tulburari ale actului sexual
Alterarea relatiilor familiale
-Durere
-Leziuni asociate
• Obiective
-Pacienta sa-si mentina o buna igiena locala
-Pacienta sa nu prezinte semne de infectie sau leziuni
asociate
-Pacienta sa aiba eliminari normale
-Pacienta sa accepte operatia
-Pacienta sa demonstreze cunoasterea autoingrijirii dupa
operatie.
• Interventiile A.M.

• A.M. previne aparitia prolapsului prin : apararea perineului la


nastere, ingrijirea corecta a plagii perineale, mobilizarea precoce a
lauzei, evitarea pozitiei sezande in primele zile dupa nastere,
exercitii de contractii si relaxari voluntare a musculaturii pelvi-
perineale;
• Instruieste pacienta in mentinerea igienei prin : spalarea repetata a
regiunii, folosirea tampoanelor absorbante, evitarea efortului fizic si
a ortostatismului prelungit, evitarea alimentelor ce constipa ;
• Sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic si sa acepte operatia ;
• Asigura pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie ;
• Instruieste pacienta cu privire la evitarea : efortului fizic, a
ortostatismului prelungit si a relatiilor sexuale (postoperator)
• AFECTIUNI ALE SANULUI

• Dintre problemele cu care se confrunta femeile, afectiunile sanului


sunt cele care le afecteaza cel mai mult, mai ales din punct de
vedere psihic.
• Principalele boli ale sanului sunt:
-tumorile benigne (chistul, adenofibromul, lipomul, papilomul
intracanicular, tumora mamara)
-afectiunile inflamatorii (abcesul sanului- mastita, secretiile sanului –
lactate, sanguinolente, purulente)
-tumorile maligne (cancerul de san).
• Prezenta cancerului de san in familie influenteaza riscul aparitiei
cancerului de san.
• Alti factori de risc sunt: varsta inaintata, menstruatia precoce,
absenta sarcinilor, prima sarcina la o varsta inaintata.
• Manifestari de dependenta:
-Aparitia unui nodul la san, descoperit de femeie prin autopalpare sau de medic
-Secretie mamelonara
-Dureri la nivelul sanului
-Deformarea areolei
-Retractia mamelonului
• Problemele pacientei:
-Deficit de cunostinte
-Anxietate
-Teama de interventia chirurgicala si de evolutia bolii
-Alterarea relatiilor sexuale
-Alterarea imaginii de sine
• Obiectivele A.M.
-Pacienta sa cunoasca importanta controlului medical, importanta
autoexaminarii; sa cunoasca tehnicile investigatiilor si sa accepte
diagnosticul; sa participe la pregatirea preoperatorie si la ingrijirile
postoperatorii;sa accepte tratamenul chimiotereapic; sa poata reveni
la o viata normala de cuplu;sa-si accepte noua imagine corporala;
sa-si poata indeplini rolul obisnuit.
• Interventiile A.M.

• Sfatuieste femeile sa se prezinte periodic la control, pentru


depistarea pecoce a unei tumori ;castiga increderea pacientei, o
incurajeaza si o insoteste la tratamentul pe care trebuie sa-l faca
(radioterapie, chimiotereapie) ;
• Ajuta pacienta sa accepte operatia, faciliteaza prezenta familiei si-i
ajuta pe membrii acesteia sa-i inteleaga starea psihologica ;
• Asigura supravegherea postoperatorie pentru a preveni
complicatiile, si-i explica pacientei recomandarile medicale la
externare
• BOALA INFLAMATOAREA PELVINA

• Boala inflamatoare pelvina sau infectiile genitale inalte, sunt


denumiri atribuite infectiilor uterului, anexelor, peritoneului pelvin.
• Culegerea de date:se realizeaza prin interviu, interesand:
• Cauze determinante – agenti patogeni transmisi prin contact
sexual, dupa interventii sau manevre abortive sau interventii
chirurgicale;
• Cauze favorizante – nerespectarea asepsiei si antisepsiei, lipsa
igienei, diabet, debilitate fizica, tampoane vaginale schimbate foarte
rar, leziuni de grataj.

• Manifestari de dependenta:
-Dureri in hipogastru sau in fosa iliaca, in functie de localizare
-Jena si senzatie de greutate
-Leucoree prezenta sau absenta
-In formele acute poate sa apara febra
-Tulburari urinare
-Balonare si modificari de tranzit intestinal
-Greturi si uneori varsaturi
-Tulburari menstruale
-Oboseala si indispozitie
• Problemele pacientei:
-Alterarea confortului
-Alterarea vietii sexuale
-Deficit de ingrijire
-Deficit de volum lichidian.
• Obiective de ingrijire:
-Diminuarea sau disparitia durerii
-Insusirea de catre pacienta a cunostintelor despre
cauzele, evolutia si complicatiile bolii
-Mentinerea unui volum de lichide in limitele normale
-Intreruperea relatiilor sexuale pe perioada tratamentului
• Interventiile A.M.

• Se ocupa de:
• Punerea pacientei in repaus fizic intr-o pozitie relaxanta, calmarea
durerii cu antialgice prescrise de medic, igiena locala a pacientei;
• Apreciaza nivelul de cunostinte al pacientei si gradul de anxietate;
• Discuta cu pacienta si-i aduce la cunostinta posibilitele complicatii
(durere, sterilitate, sarcina ectopica);
• Informeaza pacienta despre bolile transmise pe cale sexuala si
modul de prevenire, importanta tratamentului si a controlului
medical, importanta consumarii unei cantitati mari de lichide in febra
sau varsaturi;
• Administrarea antibioticele si antiinflamatoriile prescrise de medic;
• Instruieste pacienta sa evite ortostatismul, frigul, umezeala,
constipatia, sa poarte lenjerie din bumbac
• Pregatirea preoperatorie pentru interventii pe cale
abdominala sau vaginala

• Bilantul preoperator cuprinde: hemoleucograma, grup sanguin si


Rh, uree sanguina, glicemie, VSH, TS, TC, timp Howell, timp Quick,
fibrinogen, colesterol, sumar de urina, urocultura, EKG, radiografie
pulmnara, examenul secretiei vaginale.
• Alimentatia din preziua interventiei e usor digerabila, seara nu se
mai mananca ci se consuma doar apa, se face o clisma
evacuatoare seara si dimineata.
• Ingrijirile specifice urmaresc: tratarea unei eventuale infectii cu
antibiotice, cu cel putin 5-7 zile inaintea interventiei si continua dupa
aceea; corectarea unei eventuale anemii; cobaltoterapia inainte de
operatie, in cancerul de col uterin, pentru a preveni diseminarea bolii
intra si post-operator.
 Pregatirea locala consta in:
 - indepartarea pilozitatilor pubiene, in seara dinaintea operatiei,
observarea eventualelor puncte de foliculita sau eczeme aflate in
vecinatatea regiunii ce urmeaza a fi incizata, baie generala, taierea
unghiilor la maini si picioare, schimbarea lenjeriei de corp si de pat,
efectuarea unui pansament steril (preoperator) pe zona viitoarei
incizii, dimineata se masoara si se noteaza in foaia de temperatura
functiile vitale (R, P, T, TA); golirea vezicii urinare si montarea unei
sonde, introducerea unei mese in vagin.
 In cazul interventiilor pe cale vaginala, sunt tratate minutios
secretiile vaginale, sunt tratate leziunile cervicale si vaginale pana la
vindecarea lor completa; dupa indepartarea pilozitatilor se fac
spalaturi vaginale cu solutii antiseptice precum: permanganatul de
potasiu, cloramina, apa oxigenata etc.
• Ingrijirea postoperatorie----Obiective specifice:
-Pacienta sa-si pastreze functiile vitale in limite normale;sa-si mentina bilantul
hidro-electrolitic in limite normale; sa elimine normal; sa fie capabila sa-si
accepte noua imagine corporala;
• Asistenta trebuie sa urmareasca :
-Faciesul pacientei, pentru a depista o eventuala hemoragie sau deshidratare ;
-Temperatura, pentru a depista o eventuala infectie;
-Respiatia, pulsul si tensiunea arteriala pentru prevenirea complicatiilor;
-Diureza si ranzitul intestinal;
-Starea abdomenului;
-Combaterea durerii prin administrarea de antialgice prescrise de medic, pentru
asigurarea confortului si a unui somn adihnitor;
-Supravegherea pansamentului, incepand imediat dupa iesirea din sal de
opratie si pana la scoaterea firelor;
-Reluarea alimentatiei se va face treptat astfel: in primele zile, pana la
restabilirea tranzitului, se administreaza lichide; treptat se pot consuma supe
strecurate, braza de vaci, iaurt, amantana, carne fiarta;
-Mobilizarea trebuie sa se realizeze cat mai repede, progresiv, pana cand
pacienta capata incredere in fortele proprii, pentru a preveni complicatiile de
decubit si a favoriza cresterea amplitudini respiratorii, indiferent de varsta;
-Prevenirea complicatiilor postopratorii pulmonare, tromboembolice, infectii, la
nivelul tegumentelor
• Spalatura vaginala
• Definitie: Introducerea in vagin a unui curent de apa sau solutii
medicamentoase cu care se spala peretii vaginului si care se
evacueaza apoi pe langa canula.
• Spalaturile vaginale pot fi clasificate dupa temperatura lichidului in :
- spalaturi vaginale reci (pana la 20 C);
- spalaturi vaginale caldute (35 – 37C);
- spalaturi vaginale calde (45 -50C).
• Scop:
- terapeutic
Indepartarea continutului vaginului, dezlipirea exsudatelor patologice de pe
peretele vaginului;
Dezinfectia locala in preajma interventiilor chirurgicale, ginecologice si
obstetricale;
Calmarea durerilor
Reducerea proceselor inflamatorii
Prevenirea iritatiei si escoriatiei, a infectiei
• Materiale necesare:
Irigator utilizat pt. spalaturi vaginale cu stativ si tubulatura;
Canula vaginala sterila, de sticla sau ebonita, sau de unica folosinta, de 15-20
cm, usor incurbata in unghi obtuz, varful bombat, prevazut cu orificii;
Tavita renala, plosca;
Musama si aleza;
Paravan pentru izolarea bolnavei;
Manusi sterile;
Comprese ;
Apa fiarta (ceai de musetel) si racita pt. indepartarea exsudatelor vaginale;
Solutie diluata de permanganat de potasiu 1:20000 (usor roz) pt. dezodorizare,
dezinfectare;
Solutie de oxiceanura de mercur 1:4000 si solutie de sublinat 1% pt.
dezinfectie ;
Solutiile medicamentoase se incalzesc la temperatura dorita iar inaintea
utilizarii se verifica temperatura lor.
• Pregatirea psihica a bolnavei
• Se anunta pacienta si i se explica necesitatea tehnicii si modul de
efectuare ;
• Pacienta este rugata sa stea linistita, relaxata pt. a evita eventualele
senzatii neplacute;
• Se obtine consimtamantul pacientei inainte de efectuarea
procedurii;
• Se instruieste pacientei sa-si goleasca vezica;
• Pregatirea fizica a pacientei
• Spalatura se efectueaza in salonul de tratamente, pe masa de
examinare in pozitie ginecologica, sau in salon, pe pat, in aceeasi
pozite, dar izolata cu paravan de restul salonului;
• Sub pacienta se aseaza musamaua si plosca;
• Pacienta se acopera lasand accesibila doar regiunea vulvara;
• Se spala cu apa si sapun organele genitale externe;
• In cazul spalaturilor calde, regiunea vulvara se acopera cu un strat
de vaselina.
• Efectuarea tehnicii
• A.M. se spala pe maini cu apa si sapun;
• Se adapteaza canula pe tubul irigatorului;
• Se verifica temperatura solutiei medicamentoase;
• Se aseaza irigatorul la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana;
• Se examineaza aria perineala;
• Se goleste aerul lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca;
• Se indeparteaza cu degetele mainii stangi labiile mari si mici, descoperind orificiul de intrarea in
vagin;
• Cu cealalta mana se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in vagin;
• Canula se introduce inauntru prin miscari de rotatie, pana la o adancime de 8-11 cm cand va
intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului;
• Presiunea apei nu trebuie sa fie prea mare;
• Se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca complet, cu pensarea tubului si
depunerea lui in tavita renala;
• Se acopera pacienta si se mai lasa sa stea pe masa cateva minute pt. a elimina tot lichidul;
• Se usuca regiunea genitala a pacientei cu comprese, se spala din nou;
• Se indeparteaza plosca, aleza, musamaua;
• Se ajuta pacienta sa se imbrace si se conduce la pat;
• Se examineaza aspectul lichidului, daca contine mucus, puroi sau sange, se informeaza medicul;
• Reorganizarea locului de munca
• Notarea procedurii in foaia de observatie
• Se verifica pacienta daca are dureri in urma spalaturii
• Se instruieste pacienta sa-si faca singura spalatura daca este nevoie;
• Educatia pentru sanatate a femeii
• Educatia pentru sanatate incepe inca din prima copilarie si la
varsta prescolara, cand mama trebuie sa invete copilul primele
notiuni de igiena generala si locala (a organelor genitale) pentru a
preveni patrunderea germenilor in organism.
• In perioada de pubertate, caracterizata printr-o dezvoltare rapida
fízica si psihica, cand apar primele preocupari sexuale, mama se va
ocupa de alimentatia bogata in vitamina, glucide, lipide si proteine a
copilului pentru o buna dezvoltare fízica si imunitara.
• Pubertatea, numita si varsta ingrata, se afla sub influenza
hormonilor, iar dezvoltarea organismului este aproape terminata,
odata cu aparitia primei menstruatii (menarha) si a dezvoltarii
caracterelor sexuale secundare. Mama este cea care o va invata pe
fetita cum sa-si pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei,
prin baie zilnica, schimbarea cat mai des a tampoanelor, evitarea
oboselii si combaterea durerilor menstruale.
• Deasemeni fetita va fi informata despre factorii ce-i pot accentua
starea de disconfort: stresul, oboseala.
• Perioada de activitate genitala se intinde pana la
instalarea menopauzei, timp in care tanara va fi
informata cu privire la contraceptie si protectia impotriva
bolilor cu transmitere sexuala, pana cand va decide sa-si
intemeieze o familie.
• Cand se hotareste sa devina mama, femeia este
indrumata catre un specialist, acest lucru fiind foarte
important cand in familie exista probleme de ordin
genetic sau alte boli cu transmitere ereditara.
• Din motive de sanatate, sarcina nu trebuie sa fie inainte
de 18 ani deoarece copii pot fi prematuri, cu greutate
mica la nastere, iar nasterea poate fi mai dificila; dupa
35 de ani, riscurile legate de sarcina si nastere incep sa
cresca iar, prin cresterea riscului nasterii unor copii cu
malformatii sau cu greutate mica.
• In timpul sarcinii, femeia trebuie informata asupra
modificarilor ce au loc in organism, despre limita cresterii
in greutate care nu trebuie sa depaseasca 10-12 kg, si
despre eventualele probleme in cursul sarcinii si nasterii
daca in copilarie a suferit unele boli.
• Perioada menopauzei, numita si perioada critica, este dominata de
incetarea progresiva a functiei aparatului genital, insotita de o serie
de tulburari precum: anomalii menstruale, tulburari vasomotorii, sub
forma de bufeuri, osteoporoza, ateroscleroza, modificari ale tractului
genito-urinar, insomnie, iritabilitate, cefalee, depresie, instabilitate
afectiva, determinate de incetarea secretiei de hormoni sexuali,
• Autoexaminarea sanului trebuie sa fie in atentia fiecarei femei,
indiferent de varsta si orice modificare aparuta, raportata imediat
medicului. Fiecare femeie trebuie sa cunoasca urmatoarele : boala –
cancerul de san - apare frecvent intre 40-60 de ani, cu cat este
depistata mai devreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari;
autopalparea poate depista boala in faza incipienta ; amanarea
prezentarii la medic scade sansele vindecarii.
• A.M. instruieste femeia pentru autoexaminare, explicandu-i
modalitatile si anume:
• - stand in picioare in fata oglinzii si vizualizarea sanilor din fata si
profil, pentru a observa existenta unei asimetrii sau a diferentei de
marime.
• Palparea se face cu mana opusa sanului examinat (mana de pe
aceeasi parte cu sanul examinat se ridica deasupra capului) astfel
se delimiteaza zona, se incepe examinarea prin miscari verticale,
palpare se face cu toata suprafata celor patru degete, realizandu-se
mici cercuri pe fiecare portiune atinsa, pentru detectarea eventualilor
noduli aflati in profunzim