Compostarea in sistem

gospodaresc si
vermicompostare-solutii
durabile pentru
managementul deseurilor
organice
 Compostul
• Compostul se obţine prin fermentarea diferitelor
resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă,
resturi de buruieni şi de leguminoase, nutreţuri
depreciate) la care se poate adăuga substanţe
minerale (var, cenuşă, etc.).
• Aceste resturi se adună în grămezi, se udă din
când în când pentru a favoriza procesul
fermentării. Pentru compostare putem folosi
practic toate deşeurile organice care se produc
în mediul înconjurător.
• Compostul este cel mai bun
ingrasamant ecologic. Acesta s-a
utilizat inca din antichitate, iar in
occident este denumit si gold
brown pentru valoarea lui in
culturile bio.
• Natura este cel mai bun exemplu
de realizare a compostului , in
procesele biologice din paduri, la
straturile superioare ale solului.
• Frunzele cazute toamna se
descompun cu ajutorul
microorganismelor din sol,
transformandu-se in stratul de
humus care asigura fertilitatea si
sanatatea solului.
• Compostul este de fapt humus
obtinut prin descompunerea
resturilor vegetale.
 Avantajele unui sol bogat
• Un sol bogat in humus prezinta o
culoare inchisa, o textura
faramicioasa si un miros de pamant
de padure proaspat.
• Avantajele unui sol bogat in humus:
• – incoltirea si inradacinarea
plantelor mult mai rapida;
• – crestere mai rapida a plantelor;
• – plante mai sanatoase (humusul
contine antibiotice naturale ce
confera rezista la boli si daunatori);
• – imbunatateste calitatea solului:
capacitate mare de inmagazinare si
retinere a apei, absoarbe si retine
caldura, asigura aeratia.
 Procesul de compostare
• Microorganismele prezente în • Odată cu scăderea temperaturii
deşeurile organice încep ciupercile termofile din grămadă
descompunerea materialelor, proces se îmulţesc din nou şi contribuie
care este însoţit de degajare de la descompunerea celulozei.
caldură, astfel creşte temperatura Acest proces se desfăsoarâ destul
grămezii. de repede, în decursul cîtorva
săptămâni. Fermentaţia este
• La peste 40 grade Celsius începe ultima etapă care necesită câteva
procesul de descompunere. săptămâni.
Temperatura creşte până la 60 grade
Celsius când se consumă rapid mai • Reacţiile care au loc conduc la
mult compuşii prin descompunere transformarea materiei organice
(zahărul, amidonul, grăsimile şi rămase în molecule mari de
proteinele humus sau acizi humici. În
această etapă există o concurenţâ
• Prin degajarea de proteine din mare între microorganismele
amoniac PH-ul devine alcalin. În pentru substanţele nutritive.
aceasta fază începe descompunerea
materialului mai rezistent (celuloza), • În această fază îşi fac apariţia
viteza reacţiei scade, fiind însoţită de reprezentanţii microfaunei
scădertea temperaturii. (acarieni, furnici, viermi) care
participă la mărunţirea resturilor
organice.
 Compost fierbinte
• Poti sa aduni materialele pentru
compost pe o bucata de teren
mai plata, unde sa ai loc sa te
desfasori, mai ales daca vrei sa
intorci compostul.
Cei care se pricep pot chiar
construi 1, 2 sau 3 spatii de
colectare, ca in imagine.
• Sau puteti folosi pentru colectare
un cos de gunoi, de rufe,
container sau tambur sau orice
altceva va vine in minte pentru a
colecta si amesteca
compostul.
 Cum se incep:
• Incepe gramada de compost sau aseazati
obiectul in care vei colecta pe sol astfel incat
viermi si alte insecte benefice sa isi faca loc
in interior.
• Aseaza un strat, de aproximativ o palma
adancime, sau material uscat si maruntit, in
partea de jos. Acest strat este clasificat ca
fiind de carbon, denumit in mod obisnuit ca
material "maro" pentru compost.
Materiale maro sunt paie, frunze vechi,
ziare, rumegus ... tot ce e mort
sau uscat.
• Urmeaza un strat de azot, denumit in mod
obisnuit ca material pentru
compost "verde". Foloseste resturi de
bucătărie, iarbă, frunze proaspete, buruieni,
flori ... tot ce e ud si in viata.
• Alterneaza straturile de maro si verde, in
mare fiecare e cate o palma latime.
• Presara o mana(putin adica) de var peste
fiecare strat adaugat.
• Adauga suficienta apa daca este necesar, mai ales peste
straturile maro, pentru a mentine compostul umed, dar nu ud.
• Adauga activatori pentru compost atunci cand poti intre
straturi, si neaparat cand termini, apropae de varf. Activatorii
naturali vor grabi procesul de descompunere. Activatori buni
de utilizat sunt : tataneasa(preferabil maruntita), cateva
cazmale dintr-un compost anterior sau chiar pamant bun de
gradina, fertilizatori ecologici, gunoi de grajd de la ierbivore
si ceai de compost.
• Stratul final trebuie sa fie repartizat uniform pe toata
suprafata. Ar fi bine sa fie utilizate materiale maro sau un
activator de compost(compost anterior sau pamant bun).
Astfel poti tine la distanta mirosurile neplacute sau mustele.