Presa și puterea politică

Prof univ dr Mihai Coman

 1.Adaptarea la specificitatea
comunicării mediate tehnologic
• Capacitatea de a înţelege şi de a respecta
caracteristicile fiecărui suport mass-media:
– discursul pentru un interviu în presa scrisă va fi diferit
de cel pentru un interviu radio;
– o apariţie la televiziune va necesita un comportament
şi un mod de a vorbi deosebite de cele pregătite
pentru un discurs în Parlament
• Schimbarea tehnicilor de dialog politic,
– un ansamblu de canale de comunicare directă, care va
lega electorii şi candidaţii, fără a mai fi nevoie de
interfaţa oferită de presă (”teledemocrație”)
FJSC prof univ dr Mihai Coman 2
 Un exemplu

FJSC prof univ dr Mihai Coman 3

 Noile tehnologii
• Internetul a adus câteva modificări majore:
– a) lărgirea accesului la dezbateri, milioane de oameni
putând să se pronunțe asupra unor probleme percepute ca
de interes public;
– b) creșterea vitezei de reacție: răspunsurile la o problemă
ajung să fie publice imediat după ivirea subiectului, în
efecte de avalanșă;
– c) absența medierilor (și filtrărilor) instituționale: punctele
de vedere nu mai sunt selectate și interpretate de
jurnaliști;
– d) interferența dintre argumentele raționale și reacțiile
emotive: participanții la dialog dau glas atât opiniilor, cât și
stărilor afective.

FJSC prof univ dr Mihai Coman 4

 2. Fixarea modului de reprezentare a
puterii
Modul tradiţional de reprezentare a puterii (prin triada: a delibera – a
analiza – a lua decizii) s-a îmbogăţit, datorită influenţei presei, cu încă
o acţiune-tip: să faci vizibile actele de guvernare
- Actul politic este inextricabil legat de actul de comunicare: o
guvernare bună, care nu ştie să se facă vizibilă, să fie bine
„reprezentată” în presă, riscă să piardă adeziunea unui public
neinformat sau greşit informat.
- Rezultatul este supra-mediatizare a unor actori politici - noi surse de
prestigiu, bazată nu pe numărul de voturi ci pe rata audienţei; altfel
spus, legitimitatea electorală este înlocuită de o legitimitate
„catodică” (după formula lui D. Wolton)

FJSC prof univ dr Mihai Coman 5

 3. Spectacularizarea fenomenului
politic
• În termenii lui R. Rieffel (2005b, p. 12), în comunicarea
fenomenelor politice „se încearcă emoţionarea instantanee şi
fabricarea de evenimente; în felul acesta
• este eliminată complexitatea faptelor reale;
• retorica presei devine acum o estetică a seducerii:
dispozitivele campaniilor electorale sunt în întregime
întemeiate pe
– elemente vizuale (drapele, sigle, jocuri de culori) şi
– sonore (muzica de ambianţă, sloganurile scandate) şi pe
– o gestică teatrală a candidaţilor, care trebuie să atragă şi să reţină atenţia
alegătorilor
• este favorizeazată o ”cultură a sentimentelor”.

FJSC prof univ dr Mihai Coman 6

 Spectacol mediatic
• Intervenții spectacol – ”dumbing down”
• Trump - https://www.youtube.com/watch?v=-
zGpcbWqGE0
• Berlusconi -
https://www.youtube.com/watch?v=fwW5JR
M-buE
• Vadim -
https://www.youtube.com/watch?v=Zd_44kZ
4zFA
FJSC prof univ dr Mihai Coman 7
 3. Spectacularizarea fenomenului
politic
– tendinţă de spectaculariza fenomenul politic şi de a-l prezenta ca şi cum ar
fi un “show” perpetuu = dumbing down;
– După B. McNair (2009, p. 242) acest fenomen este datorat comercializării
jurnalismului, care: ”favorizează formele de infotainment politic,
focalizarea asupra aspectelor senzaționale și dramatice din sfera politică și
reprezentarea proceselor politice specifice democrației ca ceva
asemănător unei tele-novele (...) Jurnalismul politic ar trebui să se ocupe
de politicile economice, relațiile internaționale și alte chestiuni serioase și
nu de viața amoroasă a politicienilor sau de talentul lor de a arăta bine la
televizor”. Altfel spus, esenţa procesului de dumbing down ar consta în
combinarea informaţiei cu divertismentul („infotainment”) şi în
tabloidizarea mesajelor jurnalistice referitoare la spaţiul politic (în locul
ştirilor serioase despre dezbaterile politice se prezintă evenimentele
mondene la care iau parte oamenii politici, aspecte inedite sau indiscrete
din viaţa lor privată, declaraţii şocante, cu conţinut agresiv etc.).

FJSC prof univ dr Mihai Coman 8

 3. Spectacularizarea fenomenului
politic
• Dezbaterea devine
spectacol (talk-show)
• https://www.youtube.c
om/watch?v=T7G7Gk4i
7_0
• Confruntarea de idei
devine atac la persoană
• https://www.youtube.c
om/watch?v=LNG8eb6e
Rco
FJSC prof univ dr Mihai Coman
• Campaniile electorale sunt
purtate prin mass-media, iar
cetăţenii participă doar în
calitate de audienţe ale mass-
mediei. […] Ca orice formă de
manifestare artistică,
spectacolul se concentrează în
special asupra respectării
scenariului simbolic şi a
realizării intereselor specifice
diferiţilor actori ai spectacolului
şi mai puţin asupra
diagnosticării exacte a situaţiilor
şi a rezolvării problemelor
reale”
(P. Mancini, D. Swanson, 1996, p. 16).
9
 3. Spectacularizarea fenomenului
politic
• Marile ceremonii:
• Lansare candidatură:
• https://www.youtube.c
om/watch?v=Zi50r-
Qlwx0
• Rituri de trecere:
https://www.youtube.com
/watch?v=p2ghZp8oih0
• Teatralizare:
• Depunere jurământ
• https://www.youtube.c
om/watch?v=fSZSbIAZlp
Q
• Vizite politice
• https://www.youtube.c
om/watch?v=c-
0f93AHIcY

FJSC prof univ dr Mihai Coman 10

 4. Personalizarea politicii

– Dezbaterile, conflictele sau negocierile, expresie a

unor complicate relaţii de doctrină, de interese şi
de proceduri (parlamentare, guvernamentale, de
partid) sunt greu de înţeles şi de urmărit în
„mecanica” lor strict politică;
– în locul confruntării de idei apar conflictele
personale, care opun lideri cu o individualitate
mediatică = situaţia devine accesibilă şi uşor de
explicat.
H Clinton vs D Trump =
https://www.youtube.com/watch?v=8m0raeXQtZs
FJSC prof univ dr Mihai Coman 11
 5. Afectivizarea mesajelor

• „Checkers speech” al lui Richard Nixon: în 1952, când

candida pentru funcţia de vicepreşedinte alături de H.
Eisenhower, Nixon a fost acuzat de către ziarul New
York Post că ar fi primit de la nişte prieteni foarte
bogaţi fonduri ilicite pentru campania electorală. Nixon
nu a replicat imediat, dar, după un timp, cu ocazia unui
discurs pe care l-a rostit la Los Angeles (discurs preluat
de peste 250 de staţii de televiziune şi 560 de staţii de
radio), a povestit următoarele:
• https://www.youtube.com/watch?v=XhQD2UFCIbY

FJSC prof univ dr Mihai Coman 12

 5. Afectivizarea mesajelor
• Amestecul viață privată – viață publică
• Clinton saxofon -
https://www.youtube.com/watch?v=X4DrHK4ErUI
• Valery Giscard acordeon -
https://www.youtube.com/watch?v=GPxVgPGM-DQ
• Putin – judo
• https://www.youtube.com/watch?v=RYr38WiUvwM
• https://www.youtube.com/watch?v=OzjT7any47E

FJSC prof univ dr Mihai Coman 13

 6. Modelarea limbajului politic
– Simplificarea: jurnaliştii caută „flash-uri”, adică pasaje
scurte, clare şi convingătoare - o succesiune de ”blocuri” şi
”sentinţe”; primele sunt ample şi au un conţinut politic
dens, abstract; ele sunt întrerupte de formulări
memorabile, de fraze scurte, metaforice, uşor de preluat
de către presă; acestea sunt “sound bites”, formule
concentrate, clare, emoţionante sau şocante
– Formule devenite clasice -
https://www.youtube.com/watch?v=KiIP_KDQmXs&list=PLx_X-
Vcol4nzB6v9CyURodx857ngpS6yD&index=2

FJSC prof univ dr Mihai Coman 14

 6. Modelarea limbajului politic
• Apropierea jargonului politic de limbajul popular - eliminarea
elementelor abstracte în favoarea celor concrete, afective. Cel
mai mic numitor comun este emoţia, sentimentul. De aceea,
oamenii politici evită argumentaţia abstractă şi preferă figurile
de stil simple, centrate pe emotivitate, pe ceea ce poate fi
uşor imaginat şi reprezentat

• Declarații lideri SUA

• https://www.youtube.com/watch?v=AJZEZIKo1Hg
• https://www.youtube.com/watch?v=f0UB06v7yLY

FJSC prof univ dr Mihai Coman 15