Sunteți pe pagina 1din 61

Principalele boli si daunatori la vitei de vie

( prezentare succinta )
Scurt-nodarea sau degeneresceta infectioasa
a vitei de vie

• - Este o viroza cu larga raspindire in zonele viticole, dar in


Romania este semnalata sporadic.
• - Induce fenomene de nanism, scurt-nodare cu internoduri in
zig-zag, lastari bifurcati, noduri duble sau chiar triple, butuci cu
aspect de tufa, cu frunze mici, clorozate, cu aspect marmorat.
• - Se manifesta in vetre care se maresc dela un an la altul.
Scurt-nodarea sau degenerescenta infectioasa a
a vitei de vie

• - Boala este mai virulenta in plantatiile de pe terenuri grele,


fara drenuri, unde balteste apa.
• - Se transmite prin altoire, prin taieri efectuate cu unelte
nedezinfectate si prin nematodul de sol Xiphinema index.
• - Nematozii care preiau virusul il pot transmite la plantele
sanatoase timp de mai multe luni.
Fitoplasmozele vitei de vie
Ingalbenirea aurie – Flavescence doree
Innegrirea lemnului – Bois Noir

• - Fitoplasmozele sunt organisme unicelulare submicroscopice


asemanatoare cu bacteriile, dar mult mai mici, fara nucleu organizat si fara
perete celular rigid.
• - Membrana celulara care substituie peretele celular le confera un
polimorfism pronuntat, caracteristica importanta pentru o buna acomodare
la presiunea osmotica mare din floemul plantelor gazda.
• - Aceste organisme pot supravietui numai in floemul plantelor gazda,
provocind blocarea sevei elaborate si grave dezechilibre fiziologice.
• - Fitoplasmozele mentionate produc acelasi tip de simptome, dar
identificara lor este posibila numai prin metode speciale, iar vectorii
responsabili de transmiterea lor sunt diferiti.
• - Nu se cunosc metode directe de lupta impotriva fitoplasmozelor.
Fitoplasmozele vitei de vie
Ingalbenirea aurie – Flavescence doree
Innegrirea lemnului – Bois Noir

• - Lastarii atacati pornesc mai tirziu in


vegetatie si prezinta fenomene de scurt-
nodare cu cresteri in zig-zag.
• - La inceputul verii frunzele lastarilor
atacati incep sa se ruleze, devin usor
rigide si prezinta o decolorare sectoriala
a limbului.
• - Inflorescentele butucilor atacati
timpuriu si puternic se dezhidrateaza
total, se usuca si cad.
Fitoplasmozele vitei de vie
Ingalbenirea aurie – Flavescence doree
Innegrirea lemnului – Bois Noir

• - In perioada de vara simptomele specifice se accentueaza treptat,


inclusiv fenomenele de debilitare a butucilor afectati. Unii butuci se pot
redresa in anii urmatori altii mor in 2-3 ani.
• - Pe acelasi butuc se gasesc adesea si lastari bolnavi si lastari
sanatosi.
Fitoplasmozele vitei de vie
Ingalbenirea aurie – Flavescence doree
Innegrirea lemnului – Bois Noir

• - Vara frunzele butucilor infectati se coloreaza pe toata


suprafata in galben-auriu la soiurile cu struguri albi si in rosu-
purpuriu la soiurile cu struguri rosii.
• - Lastarii puternic afectati si coardele nematurate prezinta o
rezistenta redusa la inghet.
Fitoplasmozeele vitei de vie
Ingalbenirea aurie – Flavescence doree
Innegrirea lemnului – Bois Noir

• - Spre sfirsitul perioadei de vegetatie limbul foliar se ingoase, devine


rigid si casant, cu marginile puternic rulate spre fata inferioara.
• - Soiuri foarte sensibile: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot
Noir, Riesling Italian, Sauvignon Blanc.
Fitoplasmozele vitei de vie
Ingalbenirea aurie – Flavescence doree
Innegrirea lemnului – Bois Noir

• - Cind infectiile se produc timpuriu, coardele nu se lignifica,


ramin verzi, se curbeaza in jos, cu aspect de salcie plingatoare.
• - In cazul atacurilor timpurii si puternice inflorescentele se
usuca si cad, iar in cazul atacurilor moderate ciorchinii sunt
asimetrici, cu boabe putine si deformate.
Fitoplasmozele vitei de vie
Ingalbenirea aurie – Flavescence doree
Innegrirea lemnului – Bois Noir

• Scaphoideus titanus Hyalesthes obsoletus

• Principalele cai de transmitere :

• - prin altoire cu material infectat ( altoi, portaltoi )


• - prin cicada Scaphoideus titanus pentru Flavescence doree si prin

cicada Hyalesthes obsoletus pentru Bois noir.

Scaphoideus titanus - larve

Larva V-3 Larva V-5

• - Scaphoideus titanus are o singura gen./an, ierneaza sub forma de


ou sub scoarta lemnului de doi ani si se dezvolta exclusiv pe vita de vie.
• - Larvele incep sa apara de la jumatatea lunii mai si colonizeaza
frunzele de pe lastarii din apropierea butucilor unde pot fi depistate prin
controale vizuale, monitorizate si combatute.

Scaphoideus titanus – larve

Larva V-3 Larva V-5

- 0data cu hrana larvele preiau fitoplasma din frunzele infectate, dar


sunt capabile sa o transmita la plantele sanatoase numai dupa o perioada
de 30-40 zile, timp in care fitoplasma se multiplica in hemolimfa si glandele
salivare ale insectei.
- Adultii nu transmit fitoplasma la descendenti.
Hyalesthes obsoletus – larve

• Larva V-4 Larva V-5



• - Hyalesthes obsoletus are 1 gen./an si ierneaza ca larva in zona
radacinilor vitei de vie.
• - Are o pronuntata polifagie, vita de vie fiind o gazda ocazionala.
• - Adultii apar la sfirsitul lunii mai si pot fi intilniti in plantatii pina in
luna august, perioada in care pot produce contaminari.
Masurile de prevenire a atacului fitoplasmozelor sunt
profilactice

• - Infiintarea plantatiilor viticole numai cu butasi liberi de


fitoplasmoze.
• - Controlul repetat si riguros al plantaiilor mama folosite
pentru recoltarea materialului de altoire.
• - Dezinfectarea matrerialului viticol pentru plantare prin
termoterapie cu apa calda la 55°C, timp de 45 minute.
• - Controlul fitosanitar al altoilor si portaltoilor pentru
depistarea eventualelor infectii cu fitoplasmoze.
• - Scoaterea din plantatie si arderea butucilor atacati.
• - Combaterea vectorilor prin tatamente cu insecticide
specifice, efectuate in perioadele optime.


Combaterea cicadei vector Scaphoideus titanus

Tratamente recomandate:
1. La cca. 30 zile de la primele larve eclozate, cind primele
cicade devin infectioase.
2. La sfirsitul perioadei de remanenta a insecticidului
utlizat la primul tratament.
3. In luna august pentru distrugerea adultilor.
Boala lui Pierce – Xilella fstidiosa

- Este o bacterioza specifica zonelor tropicale si subtropicale, dar


recent a fost semnalata in Kosovo.
- Este caracteristica arsura pe frunze, la inceput marginala, care se
extinde treptat pe toata suprafata limbului,dupa care suprafetele arse se
desprind si cad, raminid petiolurile atasate de lastari.
Arsura (necroza) bacteriana a vitei de vie
Xylophilus (Xanthomonas) ampelinus

- Butucii infectati sunt debili, iar lastarii se vestejesc, se necrozeaza,


se usuca si prezinta leziuni adinci, longitudinale.
- Atacul pe frunze incepe cu arsuri marginale si posibile fisuri
logitudinale pe petioli.
- In Romania boala este de carantina, dar este prezenta in Franta,
Italia, Portugalia, Grecia, Slovenia, R. Moldova s.a.
Mana vitei de vie – Plasmopara viticola

• - Plasmopara viticola este o ciuperca policiclica, puternic


dependenta de conditiile climatice. In cursul unui sezon ploios se
pot produce peste 50 infectii secundare.
• - Transmiterea de la un an la altul se face prin oospori, care
se formeaza pe cale sexuata in frunzele atacate cazute pe sol.
• - Primavara in conditii favorabile de umiditate si temperatura
oosporii germineaza si dau nastere la zoospori (proveniti din
macroconidii), responsabili pentru producerea infectiilor primare.
• - Conditiile minime pentru germinarea oosporilor:
• - precipitatii de minimum 10 mm in interval de 24-48 ore
• - temperatura masurata dimineata = peste 10°C
• - lastar de 10 cm lungime
• - Oosporii pot rezista in sol pina la 10 ani

Mana vitei de vie – Plasmopara viticola

• Pete undelemni Conidiofori cu conidii

• - Perioada de incubatie variaza intre 4 si 23 zile functie de


temperatura (tabelul lui Muller), timp in care apar petele undelemnii.
• - Dupa perioada de incubatie, in conditii de umiditate relativa a
aerului de peste 90% si temperaturi medii de peste 13°C, pot apare
conidioforii si conidiile in decurs de citeva ore, de regula noaptea.
Mana vitei de vie – Plasmopara viticola

• Frunza cu arsuri Ciorchine atacat - Rot-Gris

• - Ulterior, zonele afectate de mana se brunifica si frunzele


apar ca arse: “ frunze cu arsuri “
• - Atacul pe ciorchini ( Rot-Gris) si atacul pe boabele tinere
(sub2,5 mm diametru) se produce rar, dar este devastator.
Mana vitei de vie – Plasmopara viticola

• - Atacul pe boabele de struguri mai


mari de 2,5 mm diametru produce
brunificarea acestora ( Rot-Brun ),
fara aparitia conidiofoilor si conidiilor.
• - Boabele atacate capata o
coloratie brun-violacee, se zbircesc
si cad.
• - Spre sfirsitul verii apar funzele
mozaicate, in care se vor forma
oosporii.
Mana vitei de vie – Plasmopara viticola

• - Referitor la excutarea primului tratament impotriva manei


vitei de vie exista abordari diferite:
• - tratament preventiv la intrunirea conditiilor minime
pentru producerea infectei primare
• - executarea tratamentului in perioada de incubatie
a primei infectii secundare, varianta ce presupune urmarira
metodica a evolutiei patogenului.
• - Tratamentele pre si post floral se considera de siguranta
avind in vedere vulnerabilitatea plantelor si agresivitatea
patogenului in aceasta perioada.
• - Alte tratamente se planifica functie de evolutia bolii si a
conditiilor climatice.

Tabelul lui Muller – calculul perioadei de incubatie functie
de temperatura medie zilnica.
Perioada de incubatie = coef.100 : la factorul de incubatie (F.I.)

T°C F.I. T°C F.I. T°C F.I. T°C F.I.

5 4 11 7 17 14 23 25

6 4 12 8 18 16 24 25

7 5 13 9 19 18 25 25

8 5 14 10 20 20 26 25

9 6 15 11 21 21

10 6 16 13 22 24
Fainarea vitei de vie – Uncinula necator

• - Ciuperca Uncinula necator, cu forma asexuata (conidiana)


Oidium tukeri este un ectoparazit obligat.
• - Ierneaza sub forma de miceliu in interiorul ochilor de iarna ( intre
solzii mugurilor) si isi incepe evolutia odata cu pornirea mugurilor in
vegetatie.
• - Ataca in focare care se extind continuu la soiurile sesibile:
Tamiioasa Romaneasca, Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel, Grasa
de Cotnari, Riesling s.a.
• - Atacul de fainare este favorizat de un climat calduros, umiditate
moderata si luminozitate slaba.
• - Spre deosbire de mana, in cazul fainarii pisla miceliana
(ectoparazita) si fructificatiile, se dezvolta pe ambele fete ale frunzelor,
iar in focarele de atac se degaja un miros de peste stricat.
Fainarea vitei de vie – Uncinula ncator

- Cu cit ciuperca se dezvolta mai devreme primavara cu atit mai


multi ochi vor fi infectati in partea inferioara a lastarului.
- Aceasta inseamna ca in cazul unui atac puternic si timpuriu, un
procent mare de muguri infectati au sanse de a ramine viabili in urma
taierilor in uscat.
- Acestia vor genera in primavara primele focare de fainare, care
vor progresa treptat pe aceeasi planta, apoi de la planta la planta.
Generalizarea atacului se face cu ajutorul vintului.
- Cind evolutia ciupercii este mai tardiva atunci vor fi infectati numai
mugurii din virful lastarilor, care vor fi indepartati prin taieri.
- Iernile blinde favorizeaza mentinerea viabila a rezervei biologice.
Fainarea vitei de vie – Uncinula necator

• Fainare pe frunze Cleistoteci pe frunza

• - Frunzele atacate isi rasucesc marginile spre fata superioara


si se incretesc ca urmare a incetarii cresterii in zonele atacate.
• - Spre toamna, pe frunzele atacate pot sa apara formatiuni
punctiforme, brun-negricioase: cleistotecile (forma sexuata).
Fainarea vitei de vie – Uncinula necator

• Fainare – pete undlemni Fata inf. Innegrirea nervurilor

• - Atacurile incipiente de fainare pe frunze produc pete


asemanatoere cu petele undelemni de mana, dar in cazul fainarii,
pe fata inferioara a frunzelor (in absenta pislei miceliene), se
observa in dreptul petelor undelemnii o innegrire a nervurilor.
Fainare vitei de vie – Uncinula necator

• - Cel mai frecvent si mai pagubitor atac de fainare se produce


pe strugurii in crestere, pina in apropierea fazei de pirga cind
continutul de zahar ajunge la 8-10%.
• - Pe portiunile de bob atacate pielita se brunifica, isi pierde
elasticitatea, nu mai creste si crapa.
• - Boabele atacate de fainare ramin pe ciorchini (la mana cad).
Fainarea vitei de vie – Uncinula necator

• - In plantatiile cu atac de fainare in anul precedent si cu soiuri


sensibile la fainare, este obligatoriu un tratament in faza de lastar 5-7 cm si
3-4 frunzulite etalate.
• - tratamentele urmatoare, functie de situatia din fiecare zona si
parcela, se vor efectua (daca se impune), astfel:
• - dupa aparitia inflorescentelor: lastar 20-25 cm
• - inainte si imediat dupa inflorit
• - la cresterea boabelor (cca. 15 zile dupa inflorit)
• - la compactarea ciorchinilor
• - la intrarea in pirga
• - In situatia unei evolutii agresive a fainarii si a unor conditii climatice
favorabile patogenului, se pot utiliza in amesec fungicide sistemice cu
fungicide pe baza de sulf micronizat.

Putregaiul cenusiu al strugurilor – Botrytis fukeliana
f.c. Botrytis cinerea

• - Botrytis fukeliana este o ciuperca polifaga, parazita falcutativ,


putind supravitui si saprofit.
• - Ierneaza ca saprofit sub forma de scleroti pe scoarta si pe diferite
resturi vegetale, dar si sub forma de miceliu in scoarta sau in mugurii
dorminzi.
Putrgaiul cenusiu Botrytis fukeliana
f.c. Botrytis cinerea

- Rezerva biologica a ciupercii Botytis fukeliana este foarte


raspindita in natura sub forma de scleroti, miceliu si conidii.
- In conditii mai putin favorabile pentru evolutia ciupercii se
formeaza scerotii, organe de rezistenta, sub forma de corpusculi ovoizi,
negriciosi, de 1-5 mm.
- Atacul de Botrytis este mai frecvent la soiurile de vita de vie cu
boabe dese si pielita subtire.
- Leziunile produse pe boabe de insecte, grindina, lovituri
mecanice etc favorizeaza atacurile de putregai cenusiu, mai ales cind
acestea sunt asociate si cu o umiditate ridicata
Putregaiul cenusiu al stugurilor Botrytis fukeliana
f.c. Botrytis cinerea

- Putregaiul cenusiu evolueaza intre limite foarte mari de


temperatura 1 - 32°C, factorul predominant in evolutia bolii fiind
persistenta apei pe struguri si umiditatea relativa a aerului ridicata: 80-
100%.
- Organele moarte din interiorul ciorchinelui: petale si stamine
lipite de ovar, boabe avortate sau manate s.a. pot constitui mediul
initial pentru producerea focarelor de putregai cenusiu.
- Metoda standard de prevenire a atacului de putregai cenusiu pe
struguri are in vedere 4 tratamente: sfirsitul infloritului, compactarea
ciorchinilor,inceputul fazei de pirga, 2-3 saptamini inainte de recoltare
(pentru soiurile cu recoltare tirzie, sensibile la atac).
Boala petelor rosii (rujeola ) – Pseudopeziza tracheiphila

• - Rujeola este o ciuperca monociclica, care iernaza in frunzele


atacate cazute pe sol sub forma de apotecii cu acospori.
• - Se manifesta preponderent in plantatiile de portaltoi si hibrizii direct
producatori.
• - Ataca frunzele tinere cind au peste 5 cm diametru, precum si
inflorescentele, care se usuca si cad.
Putregaiul negru al vitei de vie – Guignardia bidwellii

• - Este o boala de focar, mai frecventa pe speciile americane de


portaltoi si pe hibizii direct producatori.
• - Atacul pe struguri, incepind cu stadiul de bob de mazare, este cel
mai pagubitor. Pe vreme excesiv de umeda boabele atacate putrezesc, iar
in caz ca survine o perioada de seceta boabele se usuca, se innegresc, se
zbircesc si se mumifica. Boabele mumificate ramin inserate pe coarde.
Putrgaiul negru al vitei de vie – Guignardia bidwellii

• - Organele atacate se acopera cu pustule negre, reprezentind


picnidiile ciupercii, cu rol important in diagnosticare, avind in vedere ca
simptomele pot fi confundate cu cele produse pe boabe de mana s.a.
• - Perpetuarea ciupercii se face prin peritecii in care se formeaza
asce cu ascospori (sexuat – infectii primare) si prin picnospori proveniti din
picnidii formate pe orgnele atacate (asexuat – infectii secundare).

Antracnoza vitei de vie – Elsinoe ampelina
f.c. Gloeosprium ampelophagum

• - Ataca mai frecvent hibrizii direct producatori, dar si unele soiuri


nobile: Regina viilor, Cardinal, Feteasca regala, Chaselas Dore, Afuz- Ali.
• - Apare foarte timpuriu primavara si se instaleaza pe organele tinere,
suculente, care in urma atacului par carbonizate.
• - Pe lastari produce leziuni cenusii-violacee cu borduri inchise la
culoare, asemanatoare cu cele produse de grindina.
Antracnoza vitei de vie –Elsinoe ampelina
f.c. Gloeosporium ampelophagum

• - Uneori leziunile de pe lastari si


stuguri au aspect de “ochi de
pasare”.
• - Corzile provenite din lastarii
atacati timpuriu au leziuni profunde,
uneori pina la lemn si maduva, devin
fragile si isi pierd capacitatea de
fructificare.
• - Fungicidele utilizate in mod
curent pentru combaterea fainarii si
manei sunt eficace si impotriva
atacurilor de antracnoza si de
putregai negru.
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie

- In declinul plantatiilor viticole prin degradarea scoartei si lemnului sunt


implicati numerosi factori biotici si abiotici.
- Un studiu efectuat in perioada 1973-1994 de Torres (Franta) arata ca
in proportie de 66% fenomenul de declin al vitei de vie este determinat de
cauze parazitare, 90% din acest procent revenind ciupercilor patogene de
scoarta si lemn.
- In majoritatea cazurilor fenomenul de declin are o evolutie lenta
manifestinduse pe durata a 5-6 ani, uneori pina la 10-12 ani.
- Exista insa si evolutii extrem de rapide de ofilire si de moarte brusca
(apoplexie), care se pot produce in citeva zile, uneori in citeva ore. Astfel
de fenomene se pot manifesta in verile foarte calduroase, in plantatii
infectate cu patogeni specifici, pe fondul unor dezechilibre hidrice majore.
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Eutipoza – Eutypa lata (sin. Eutypa armeniacae)

• - Eutypa lata este o ciuperca lignicola, polifaga, care ataca peste 80


specii de plante din familii botanice diferite.
• - La vita de vie miceliul ciupercii evolueaza lent in sistemul vascular
boala nefiind evidenta in primii 3-5 ani ani de la contaminare.
• - Butucii atacati prezinta cresteri vegetative slabe cu internodii scurte
si cu frunze mici, clorozate si deformate.

Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Eutipoza – Eutypa lata (Eutypa armeniacae)

- Lastarii sunt adesea aglomerati formind tufe cu aspect de “maturi de


vrajitoare”, iar in unele cazuri butucii in ansamblu au aspect de tufa.
- Florile desi aparent normale, pot avorta, iar strugurii formati se
dezhidrateaza total sau prezinta fenomene de miere, margeluire si
continut redus de zahar.
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Eutipoza – Eutypa lata (Eutypa armeniacae)

- Atacul de eutipoza poate fi mai usor observat in preajma infloritului,


cind se recomanda marcarea butucilor afectati, care ulterior vor fi eliminati
din plantatie sau reformati dupa eliminarea completa a zonelor bolnave.
- Tratamentele pe vegetatie cu fosetil de aluminiu limiteaza extinderea
atacului de eutipoza si prelungeste considerabil viata butucilor afectati.
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Eutipoza – Eutypa lata (sin. Eutipa armeniacae)

- La sectionarea butucilor atacati se observa necroze brun-cenusi sau


brun-violet (functie de soi), dure la inceput si care devin spongioase la
lemnul mort. Aceste necroze sunt dispuse in lungul vaselor.
- Perpetuarea ciupercii peste iarna este asigurata de peritecii cu
ascospori, care sunt eliberati pe vreme ploioasa si germineaza in ranile
produse la taierile in uscat sau cu alte prilejuri.
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Excorioza vitei de vie – Phomopsis viticola

- Infectiile cu Phomopsis se produc preponderent la inceputul


perioadei de vegetatie, dar simptomele caracteristice pe lastari (organele
cele mai atacate) se manifesta in perioada de vara.
- Lastarii atacati prezinta pete brun-inchise, cruste si leziuni brune cu
aspect de “tableta de ciocolata”.
- Multi lastari sunt ingrosati spre baza, dar strangulati la nivelul insertiei
pe coarda, incit se rup cu usurinta sub actiunea vintului sau a socurilor.
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Excorioza vitei de vie – Phomopsis viticola

• - Toamna pe coardele atacate se


produce adesea o albire pronuntata a
scoartei, indeosebi pe internodurile
bazale, precum si aparitia picnidiilor sub
forma de punctisoare negre.
• - Transmiterea ciupercii de la un an la
altul se face prin picnospori formati in
picnidiile de pe lemn si prin miceliu de
rezistenta localizat in muguri si in lemnul
butucilor atacati.
- Contaminarile se produc in mare
masura prin ranile necicatrizate produse
la taierile de primavara.
• .
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Excorioza vitei de vie – Phomopsis viticola

- Atacul de excorioza se manifesta in vetre, cu deosebire in plantatiile


viticole de peste 10 ani, cu talie joasa, cu fertilitate ridicata si exces de
umiditate. Primaverile reci si umede favorizeaza raspindirea ciupercii.
- Infectiile se produc preponderent in perioada dezmugurire – etalare a
primelor frunzulite, in conditii de umditate ridicata.
- Organele cele mai atacate sunt lastarii tineri de 5-10 cm.
- In plantatiile cu focare de excorioza, pentru prevenirea extinderii
atacului se recomanda ca in perioada de maxima contaminare
(dezmugurire-etalarea primelor frunzulite) sa faca doua tratamente
consecutiv cu produse anti-peronosoprice de contact sau un tratament in
fenofaza de dezmugurire cu un produs pe baza de fosetil de aluminiu.
- Tratamentele ulterioare impotriva manei au eficacitate si impotriva
excoriozei dar au importanta secundara.
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Esca (aploplexia) – Stereum hirsutm, Phelinus igniarius

- Esca este o boala a trunchiului si bratelor butucului vitei de vie, pe care


produce necroze vizibile numai daca se indeparteaza scoarta.
- Primele simptome apar in preajma infloritului pe limbul frunzelor,
internervurian, sub forma de ingalbenire sau inrosire (functie de culoarea
strugurilor), urmate de necrozari marginale. Aceste siptome pot fi confundate
cu carentele de magneziu (struguri albi) sau de potasiu (struguri rosii).
Bolile scoartei si lemnului vitei de vie
Esca (apoplexia) – Stereum hirsutum Phelinus igniarius

• - In sectiuni longitudinale, la butucii atacati de esca se observa o


brunificare a lemnului care inainteaza spre baza butucului, uneori pina la
radacina principala. Lemnul degradat are aspect de burete uscat (iasca).
• - In verile foarte calde boala poate evolua rapid, astfel ca butucii
aparent sanatosi se ofilesc brusc si mor in citeva zile, uneori in citeva ore.
• - Infectiile se produc prin germinarea sporilor specifici (endoconidii),
in ranile aparute in urma taierilor in uscat.
Cotarul cenusiu – Boarmia (Peribatodes) rhomboidaria

• - Are 2 gen./an si ierneaza ca larva in diferite stadii sub scoarta sau


sub frunzar.La maturitate larvele ating 60-80 mm.
• - Larvele hibernante ataca ochii de iarna incepind cu mugurele
principal, astfel ca butucii atacati nu pornesc in vegetatie in prima etapa.
• - Femelele depun pina la 500 oua pe frunze in mod dispersat, cite
unul mai rar doua in acelasi loc.
Acarienii eriofizi ai vitei de vie
Colomerus (Eriophyes) vitis – acarianul galicol al vitei de vie
Calepitrimerus (Pyllocptes) vitis – acarioza vitei de vie

- Au corp alungit (vermiform), se inmultesc


partenogenetic si au 4-6 gen gen/an.
- Ierneaza in colonii in stadiul de femela,
sub solzii mugurilor de la baza butucilor
sau sub scoarta.
- Isi incep activitatea de hranire la
inceputul dezmuguritului.
- Combaterea trebuie sa se faca foarte
timpuriu: de la dezmugurit pina cel mai
tirziu 2-3 frunzulite etalate. Eventualele
tratamente ulterioare au doar rol de
reducere a rezervei biologice.
- Estimarea populatiilor pentru stabilirea
PED se face numai sub lupa binocular.
Acarianul galicol al vitei de vie (erinoza)
Colomerus (Eriophyes) vitis

• - Colomerus vitis traieste exclusiv pe vita de vie, provocind basicarea


(erinoza) organelor erbacee pe care le inteapa pentru a se hrani.
• - Primavara cind temperaturile medii depasesc 10°C femelele se
fixeaza pe muguri si pe primele frunzulite pe care le inteapa sugind seva.
• - Mugurii atacati se acopera cu pisla (puf) si se chircesc, iar
inflorescentele avorteaza adesea si cad.
Acarianul galicol al vitei de vie (erinoza)
Colomerus (Eriophyes) vitis

• - Basicarile de pe fata superioara a frunzelor,


precum si pisla de pe dosul acestora, reprezinta
fenomene de hipertrofiere a celulelor epidermice
si parechimatice, respectiv a perisorilor, cauzate
de enzimele din saliva acarianului.
• - Femelele depun 50-70 oua in erineumul care
tapiteaza galele.
• - Daunele produse Eriophyes constau - in
principal - in reducerea supraftei de asimilatie,
fenomen resimtit mai puternic in primaverile si
verile secetoase.
• - PED se considera 5-6 acarieni/ mugure in
faza de umflare a acestora, repectiv 5-6
acarieni/frunzulita post-dezmuguire.
Acarioza vitei de vie
Calepitrimerus (Phyllocoptes) vitis

• - Calepitrimerus vitis isi incepe activitatea


de hranire mai devreme ( de la 7,5°C) decit
Eriophyes, astfel ca in fenofaza de 2-3
frunzulite – degajarea inflorescentelor apar
deja larvele primei generatii. Acestea produc
cele mai mari daune: uscarea mugurilor,
pornire intirziata in vegetatie, scurtnodare
parazitara, lastari ramificati (maturi de
vrajitoare), cu frunze mici, gofrate, in forma
de cupa (se poate confunda cu eutipoza).
• - Coabiteaza adesea cu Eriophyes si este
mai periculos decit acesta.
• - Se combate la fel ca Eriophyes.
Acarioza vitei de vie – Calepitrimerus (Phyllocoptes) vitis
Molia verde a strugurilor – Eudemisul
Lobesia (Polychrosus) botrana

- Este un microlepidopter care dezvolta 2 generatii/an in zonele de nord


si 3 generatii in sudul tarii, iernind sub forma de coconi (gogosi) matasosi
sub scoarta exfoliata a coardelor.
- Adultii generatiei hibernante apar la sfirsit de aprilie inceput de mai, la
temperaturi medii de peste 12°C si depun oua pe organele tinere, cu
predilectie pe butonii florali.
Molia verde a strugurilor - Euemisul
Lobesia (Polychrosis) botrana

• - Larvele generatiei hibenante rod butonii florali si boabele tinere pe


care le inconjoara apoi cu fire matasose, formind cuiburi caracteristice in
care se impupeaza.
• - Larvele generatiilor 2 si 3 se hranesc cu pulpa boabelor de struguri,
pe care le penetreaza creind conditii pentru instalarea putregaiului cenusiu
si a altor patogni.
Molia verde a strugurilor – Eudemisul
Lobesia (Polychrosus) botrana

- Monitorizarea dinamicii zborului cu ajutorul capcanelor feromonale


(atrabot) poate oferi informatii utile pentru incadrarea tatamentelor de
combatere in perioadele optime.
- Se considera oportuna inceperea primului tratament de la fiecare
generatie la 3-4 zilie de la maximum curbei de zbor si numai cind capturile
depasesc 100 fluturi/capcana/saptamina.
Molia bruna a strugurilor (cochilisul)
Eupoecilia (Clysia) ambiguella

- Are 2 gen./an, este specifica zonelor mai racoroase si are acelasi


mod de atac ca si eudemisul.
- Monitorizarea dinamicii zborului se face, de asemenea, cu capcane
feromonale (atrambig). In situatia unui atac puternic in anul anterior si a
unui zbor intens, se recomanda 2 tratamente: primul la 14-21 zile de la
primele capturi ptr.G-1 si la 8-10 zile ptr. G-2, iar al doilea la 3-5 zile de
zborul maxim pentru ambele generatii.
Paduchele linos al vitei de vie – Pulvinaria vitis

• - Paduchele linos are 1 gen./an si ierneaza in stadiul de femele imature


fixate pe butuci si pe corzile de peste 2 ani.
• - Femelele depun esalonat (mai-iunie) pina la 2000 oua in saci ovigeni,
din care vor iesi larvele incepind din a doua parte a lunii iunie.
• - Dupa eclozare larvele se fixeaza pe dosul frunzelor si pe lastarii tineri,
sugind seva si creind conditii pentru instalarea si extinderea fumaginei.
Tigararul vitei de vie – Byctiscus betulae

- Este polifag, dar prefera vita de vie, pe care produce daune ca adult
prin roaderea mugurilor, frunzulitelor si inflorescentelor, precum si prin
distrugerea frunzelor mature pentru protejarea oualor.
- Femelele cresteaza jumatate din baza petiolului, astfel ca frunzele
se inclina atirnind de lastari, dupa care depun 5-6 oua rulind frunza dupa
fiecare ou. Fiecare femela depune 20-30 oua.
- Are o gen./an si ierneaza ca adult in sol sau sub scoarta.
Forfecarul – Lethus apterus

- Coleopter polifag, dar care


prefera mai mult vit de vie.
- Areo gen./an si ierneaza ca
adult in sol.
- Femelele sapa tunele in sol
prevazute cu loje in care
depoziteaza muguri, frunze, lastari
tineri, depunind si cite un ou in
fiecare loja.
- Pagubele sunt facute de adulti,
care pot fi combatuti mecanic, prin
lucrarea solului.
Filoxera vitei de vie – Phyloxera vastatrix

- Prezinta 4 forme morfologice distincte: galicola, radicicola, sexupara si


sexuata, precum si stadiul de ou (de iarna si de vara).
- Pe vita americana si hibrizii direct producatori are ciclu complet, cu
cele 4 forme mentionate, iar pe vita nobila europeana are doar forma
radicicola, care se reproduce partenognetic, ovipar, avind 5-7 gen./an.
- Prevenirea atacului formei radicicole, extrem de grava, se face prin
altoirea vitei europene pe portaltoi americani rezistenti.