Sunteți pe pagina 1din 35

| 



1. 
‡ Foarte multe fenomene care au loc in natura precum si
numeroase aspecte ale vietii noastre se manifesta
respectind sau avind la baza principiile si legile 
 .

‡ p 
 


 Fenomene naturale : miscarea norilor in atmosfera,
curgerea riurilor, agitatia valurilor, zborul pasarilor, inotul
amfibienilor, etc.

 Aspecte ale vietii noastre: curgerea apei in conducte sau


canale de irigatie, curgerea singelui in vene si artere,
miscarea aerului in sistemul respirator sau in istalatiile de
ventilatie, dar si miscarea vapoarelor, submarinelor,
avioanelor, fenomenul lubrificatiei, etc.
‡ Cunostiintele de mecanica fluidelor sunt necesare pentru
realizarea:
- sistemelor de alimentare cu apa si eliminarea apelor
uzate,
- centralelor hidro, termo si atomo-electrice,
- transmisiilor automate,
- rachetelor,
- dicurilor hard si floppy ale calculatoarelor,
- instalatiilor de incalzire si aer conditionat,
- organelor artificiale
- si chiar si in sporturi (cu mingea, curse de automobile,
etc)

»»»» Inginerii din toate specializarile au nevoie de cel putin


notiuni de baza in domeniul mecanicii fluidelor
º.  
‡ | = stiinta care se ocupã cu
studiul O  
O

O

˜   si

O 


  O  O O
 
 O
   

‡ Orice substanţă care curge se numeşte .

‡ ›     



˜
  ˜
˜˜˜

 
‡ Exista douã categorii de fluide:
  si  

- lichidele sunt fluide care puse intr-un recipient


iau forma acestuia ŹŹŹŹŹ ›O O
 
 O  O

 


 
 



  O 
 O  O
 

- gazele sunt fluide foarte compresibile, ele


umplu complet orice incinta pusa la dispozitie
ŹŹŹŹŹ ›O 
  O

‡ ‰  este stiinta care studiaza legile de echilibru
si de miscare ale fluidelor din punct de vedere al
aplicatiilor in tehnica.

‡     realizeazã transformarea energiei


mecanice în energie hidraulicã sau invers dupã cum
functioneazã, ca pompã sau ca motor.

Masinile hidraulice vehiculeazã fluide (lichide) cu scopul de


a realiza în sisteme tehnologice diferite obiective de
lucru:
- vehicularea fluidelor,
- transmisia de putere,
- conversia unor parametrii functionali,
- ungere, etc.
‡ Trei ramuri importante compun mecanica
fluidelor :

1. S - care se ocupa cu studiul


echilibrului fluidelor si actiunea lor asupra
corpurilor cau care vin in contact cind sunt in
repaus

º.  ± care studiaza miscarea


fluidelor fara a se preocupa de cauze sau de
actiunea supra corpurilor de contact

.  ± care studiaza interactiunea


dintre fluidele in miscare si corpurile solide.
.|
‡ In realitate fluidele sunt alcatuite din particule individuale
(discrete), molecule sau grupe de molecule care au
forma, structura si dimensiuni determinate si intre care
se afla ³spatiul liber´ intermolecular.

‡ Pentru descrierea comportarii fluidului aflat in repaus sau


in miscare practic este imposibil a se studia comportarea
fiecarei particule in parte.

‡ Ca urmare, in mecanica fluidelor, se accepta 


 (sau a ) conform careia
fluidul este considerat un mediu la care materia este
distribuita in mod continuu in regiunea spatiala ocupata
de acesta.
‡ In baza acestei ipoteze   
      cum
ar fi presiunea, temperatura, viteza,
impulsul, etc., precum   
  
    cu
exceptia unor linii sau suprafete singulare
numite linii sau suprafete de
discontinuitate (exemplu: suprafata de
separatie dintre gaze si lichide sau doua
lichide nemiscibile).
ae retinut
‡ In cadrul acestui curs fluidele se considera ca
fiind     !
(curg)"  (densitatea are aceeaşi
valoare în orice punct din volumul ocupat de
fluid) si   (cu proprietati identice in toate
directiile).

‡ aeoarece cu gazele se produc de obicei


transformări termice, studiul gazelor se face pe
larg la termodinamică.

‡ Ca urmare, se face referire în continuare în mod


preponderent la #
X  $%  
1.  
aaca se considera un volum o care contine o masa de fluid ,
se defineste ca fiind   a fluidului †raportul
intre masa  si volumul o:
uO 
  
  O  
  
´
o
Avind in vedere ca fluidul este un mediu continuu se poate defini
densitatea intr-un punct (densitatea punctuala) prin relatia:
 °
o´  „ ´ uO 
  
  O  
   
 °
unde  este masa unei particule de fluid de volum
ŹIn sistemul S unitatea de masura pentru densitate este [V .
‡ aensitatea mai poarta denumirea de
 ˜ .

‡ Inversul densităţii este   



 :
 [ ,
 ´
este utilizat de obicei în procesele
termodinamice ale aburului.
‡    
     
 &.

‡ La lichide, de cele mai multe ori in aplicatiile


practice, dependenta de presiune poate fi
neglijata fata de temperatura.
‡ Pentru a exprima   
   se procedeaza astfel:

0  #, in mod similar corpurilor solide, se exprima cresterea


volumului u cauzata printr-o crestere de temperatura uÎ :
´     Î
unde  este   


 de lichid, iar  este 

  
  O
 
 .

Ôezulta ca volumul final se exprima ca fiind ´   ´       Î Œ


 
aensitatea corespunzatoare volumului final este o´ ´
      Î Œ

´  - densitatea corespunzatoare volumului initial inaintea cresterii


o temperaturii (conditii normale).

In aceste conditii expresia variatiei de densitate in functie de


temperatura se obtine ca fiind : ´ 
    uÎ

'S.
Pentru calculele la care este suficientă o
precizie de două zecimale, se poate
considera că valoarea densităţii apei în
intervalul de temperaturi uzual 0«20°C

este:   ´ „„

0   , densitatea se poate determina din
ecuatia termica de stare:   ´    Î
  
´ „„„„„„ ´ , unde Ô este    
O   
Î Î  O.

Utilizind aceasta relatie se poate exprima densitatea unui


gaz in conditii fizice date.

Considerind densitatea gazului  aflat in conditii normale de


tempetratura si presiune , atunci densitatea gazului
aflat la temperatura  si presiunea  se exprima :
 Î
´ 
  Î
º.  
- Pentru un 
  , greutatea specifică este limita
raportului dintre greutatea de fluid din jurul punctului
considerat şi volumul corespunzător, atunci când volumul
tinde către 0 :  ° ,unde ù este greutatea
â ´  „ ´
° unei particule de fluid de

volum ù.

- Pentru un 
 ,  
se exprima ca fiind :  ,unde este greutatea masei  de fluid
â´

In S unitatea de masura pentru greutaea specifica este [V.


Ôelatia dintre greuatea specifica si densitate se deduce ca
fiind :

â´ „„„„„„„ ´ „„„„„„„„„„„„â ´ 
o o
 = O 
 
 

Considerând =9,81 ! , rezultă greutatea specifica a


apei: 
â   ´    ´ „„ 
.  !  
Proprietatea fluidelor de a-si modifica volumul sub actiunea unei
variatii a presiunii exterioare se numeste   .

Se considera un volum de fluid  supus


unei presiunii initiale .
La cresterea presiunii in jurul volumului de
fluid cu ù , volumul de fluid se va micsora
cu ù .

Variatia volumului este proportionala cu variatia presiunii:

´      , unde U este ˜    .


å 
 O    OO O

  O
 
O O 
  
 O  O    

ŹŹ Marimea  ´ se numeste   .

In S pentru U corespunde unitatea de masura [V , iar
pentru [V.

- pentru lichide U este foarte mic; de exemplu pentru H2O


  ´   >!" la 0oC si presiuni intre 105 si 106 "! (# $#  )

- pentru gaze U este foarte mare, gazele fiind compresibile iar


comportarea lor este data de ecuatia de stare.
In anumite situtii gazele pot fi considerate fluide aproximativ
incompresibile, pentru | ± 0,3 (echivalentul unei viteze de 100 ),
unde  ´ este numarul lui Mach,  = viteza sunetului.

È.() 
‡ Vâscozitatea reprezinta proprietatea fluidului de
a se opune curgerii.

‡ Este o masura a frecarii interioare dintre


particulele constitutive ale masei de fluid in
miscare.

‡ Vâscozitate ridicata inseamna ³lichid gros´ (ulei


gras, miere, glicerina, etc.), iar vâscozitatea
mica inseamna ³lichid subtire´ (apa, alcool, etc)

‡ Toate fluidele reale sunt vâscoase.


‡ Un fluid nevâscos este considerat 

 .
Proprietatea a fost pusã în evidentã prin experienta lui Newton.

?
Se considera o masa de fluid de
grosime mica cuprinsa intre o placa
plana fixa si una mobila de arie 
care se deplaseaza cu o viteza
constanta .
Pentru a deplasa placa cu viteza
este necesara aplicarea unei forte ›.

Tensiunea tangentiala de frecare


poate fi exprimata :  , unde ; se numeste
´ ´ 
‰   .

In S vâscozitatea dinamica se exprima in     ´    

‡ La curgerea unui fluid, in general, intre doua straturi de fluid
adiacente situate la o distanta infinit mica  si intre care
exista o diferenta de viteze  ia nastere o tensiune
tangentiala de frecare definita de *:
° °
 ´  =     .
°
°
‡ Fluidele care respecta aceasta lege se numesc ˜ 
  .

() &  


    
  .
Cu cresterea temperaturii vâscozitatea
lichidelor scade, iar a gazelor creste.
In aplicatiile tehnice (hidraulica) se utilizeza de preferinta o
alta marime pentru descrierea vâscozitatii unui fliud (lichid)
si anume   .

o  se defineste ca fiind raportul


dintre vâscozitatea dinamica si masa specifica (densitatea)
fluidului:

o
In S vâscozitatea cinematica se exprima in [m2/s.
 
Se mai utilizeaza si unitatea numita Stokes , 
 ´   
Fluidele care nu respecta legea lui Newton se numesc
   .
Acestea sunt carterizate prin aceea ca vâscozitatea lor nu
este constanta la o presiune si temperatura data.

Carateristicile citorva fluide nenewtoniene pot fi observate


in figura alaturata:
Noroi de foraj,
ciment proaspat,
 unele vopsele,
fluid cu vascozitate pigmenti de carbon
structurala

Unele grasimi,
fluid Bingham
cerneluri, derivate
de celuloza,
fluid pseudoplastic produse petroliere,
plasamasingelui,
latexul cauciucului,
fluid newtonian solutii de polimeri

Suspensii de
 fluid dilatant
argile, nisip,
cuart in apa

ƒ.X  $% # 
ƒ.1.+   
Tensiunea superficială este proprietatea generală a lichidelor de
a lua o formă geometrică de arie minimă în lipsa fortelor externe,
datorată actiunii fortelor de coeziune dintre moleculele lichidului.
‡ In interiorul unui lichid in repaus
particulele sunt atrase de
particulele vecine in toate directiile
 cu forte de coeziune egale rezultind
un echilibru reciproc .

‡ La suprfata libera insa particule


sunt solicitate preponderant de
fortele de atractie orientate spre
interiorul lichidului , fortele de
atractie exerciate spre exterior de
gaz fiind de valori mici, practice
neglijabile.
‡ Fortele de coeziune ce
actioneaza pe suprafata libera au
ca efect tensionarea suprafetei
tinzind la curbarea acesteia
(similar unei membrane elastice).

‡ Prezenta acestei tensiuni superficiale poate fi remarcata


la forma sferica (corpul cu suprafata minima) a picaturilor
de lichid sau la basicile de sapun.
Mărimea fizică ce caracterizează tensiunea superficială
este    $, notat cu -

Acesta reprezinta forţa care se exercită tangential pe


unitatea de lăţime la suprafaţa de separatie dintre fluidele
nemiscibile (de obicei lichid-gaz).

aaca › este forta ce se exercita pe latimea de suprafata  ,


atunci :
´  €
„„„ 
j
Exemple:  „„ „„ „„„ ´ 
  
La 20oC  „„ „„ „„„ ´   
  „„ „„ „„ ´ 
„  
m  
 O  

 O


 O
   

 O

 


 O
   
 
  O
 OO 
 
 
p

  

 

 



  
  O

 


  O  O 

O O 
 

 
O

In cazul suprafetelor curbate tensiunea superficiala da
nastere unei diferente de presiune pe o fata si cealalta a
suprafetei de separatie.

Se poate deduce diferenţa de presiune dintre zona


interioară a fluidului şi cea exterioară cu ajutorul  
:
  
 >  ´     ®®
 Ô Ô
pentru o forma eliptica

iar daca elipsoidul devine


sfera si se obtine :

 >  ´
Ô
ƒ.º+  
Adeziunea fluidului la o suprafata solida este rezultatul
interactiunii dintre moleculele fluidului si cele ale corpului solid in
contact , cele doua medii fiind situate la distante moleculare.

Tensiunea de aderenta apare in locurile de atingere ale lichidelor


si gazelor cu peretii solizi, si la suprafetele de separatie a
diferitelor lichide nemiscibile.

ŹŹIn functie de marimea fortelor de atractie , respectiv de


respingere apar diferite forme de udare a peretilor solizi:

 
  

 
Acelasi fenomen poate fi observat la formarea de
picaturi pe suprafetele solide :
Y
Y

picatura de mercur picatura de apa

Y´
petrol

Picaturile de lichide usoare (exemplu ulei pe apa)


formeaza pe lichidele mai grele asa numita O 
 
 
  O:

 
ƒ. 
Capilaritatea reprezinta fenomenul de ascensiune sau coborire a
lichidelor in spatii foarte mici ±    O

 O


   O O O

O  OO
O   O

 O 
  
 

O   O 

Fenomenul este in conexiune cu tensiunea superficiala si tensiunea


de aderenta:
- Cind predomina tensiunea susperficiala fata de tensiunea de
aderenta lichidul din tub are tendinta de coborire a nivelul in tub fata
de referinta initiala 
- In caz contrar, lichidul are tendinta de a urca pe peretii tubului
care il contine.






Ascensiunea si respectiv coborirea  se poate deduce
din relatia de egaliate a fortelor de coeziune si greutate a
coloanei de lichid crescute respectiv scazute fata de
nivelul de referinta:

° °  
    ´  G  o   „„„„„„„„„G ´
 ° o G
- O  
% O
&
ƒ.È!  ! 

Fenomenul de absorbţie a gazelor într-un lichid se


produce odată cu creşterea presiunii sau scăderea
temperaturii. Apa, în condiţii normale de presiune şi
temperatură, conţine 2% aer.
ƒ.ƒ&#
&%    $ 
  )$&  &  #.

”n aceste condiţii, se formează cavităţi (bule) în interiorul


lichidului aflat în curgere, care sunt umplute cu gaze conţinute
anterior în lichid, cavităţi ce implodeaza (surpa) cind lichidul
ajunge in zone dinou in zone cu presiuni mai mari decit
presiunea de vaporizare din interiorul bulelor.

Acest fenomen de implozie a cavitatilor gazoase este însoţit de


O
 (presiuni foarte mari, microjeturi), chimice (se
degajă oxigen activ), O
 (temperaturi locale de mii de
grade), O
 (fulgere în miniatură), ce au ca  
         #
 &.