Sunteți pe pagina 1din 98

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Medicina Dentara

PREVENIREA
ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE

ÎN TEHNICA DENTARĂ

Centrul de training
Dr. Radu BERCA

IOR

6 august 2018
Dr. Radu Berca
Medic
Formator
Salvator
Alpinist utilitar
Personal de intervenție in șituații de urgență
Inspector de protecție civilă
Cadru didactic asociat UTM
Întrebări

4
Întrebări

EU?

AICI?

CHIAR ACUM?

PREVENIREA

ÎMOLNĂVIRILOR

PROFESIONALE?

5
DE CE?
De ce este nevoie de aşa ceva
Obiectivele disciplinei:

 promovarea si mentinerea la nivelul cel mai inalt al bunei stari fizice, mentale

si sociale a muncitorilor din toate profesiunile in general si al tehnicienilor

dentari in special

 prevenirea aparitiei devierilor de la starea de sanatate a tehnicienilor dentari,

din cauza conditiilor de munca, protectia fata de riscurile care ar rezulta din

factorii nocivi sanatatii.

 plasarea si mentinerea tehnicianului dentar intr-un mediu de munca adaptat la

posibilitatile sale fiziologice si psihologice.


DE CE?
De ce este nevoie de aşa ceva
TEHNICĂ DENTARĂ / INGINERIE DENTARA

LABORATORUL MODERN DE TEHNICĂ DENTARĂ = O UZINA

SURSĂ DE PERICOLE POTENTIALE PENTRU SANATATE

Activitatea tehnicianului dentar consta din manipularea unui

mare numar de aparate, utilaje instrumente si sunstanțe.


RISC OCUPATIONAL IN STOMATOLOGIE

EXPUNERI OCUPATIONALE
CONDIŢII LA INFECTII
ERGONOMICE -transmitere aeriană
- infecţii bacteriene – TBC,
•postură pneumococ, stafilicoc
•zgomot - infecţii virale – viroze resp,
•efort vizual gripa, rujeola
•temperatură -transmitere cale digestivă
•stress - enterobacterii
- enterovirusuri
-transmitere cale sanguină
- HBV, HCV,HIV

CONTACT
MATERIALE/SUBST

•toxice
•alergizante
DE CE?
De ce este nevoie de aşa ceva

 COMPLEXITATEA TRAUME:

MANOPERELOR
 FIZICE

 CAPACITATEA DE
 CHIMICE
CONCENTRARE

 ELECTRICE
 GRADUL DE OBOSEALA
1. FACTORII DE RISC SI
CAILE DE ACCIDENTARE
STATUS MEDICAL:

SANĂTOS / BOLI CRONICE


 varsta inaintata.

 diabet,

 reumatism poliarticular

 HTA

 predispozitia genetica

 etc.
1. FACTORII DE RISC SI
CAILE DE ACCIDENTARE
 ILUMINARE SUBOPTIMALA,

 POZITIA STATICA PRELUNGITA (P.S.P.),

 MISCARILE REPETITIVE,

 POZITIONAREA DEFICITARA,

 INSTRUMENTAR NEERGONOMIC,

 DISPOZITIVE, APARATE SI UTILAJE COMPLEXE,

SOFISTICATE*
2. CLASIFICARE

CRITERII:

 FORMELE CLINICE DE MANIFESTARE

 LOCALIZARE

 ETIOLOGIE
3. PATOLOGIE

1. Leziuni ale mâinilor și ale antebrațelor,


2. Leziuni ale ochilor,
3. Corpi straini faringieni, esofagieni, laringieni, traheali, bronsici
4. Agresiune auditiva,
5. Arsurile,
6. Leziuni musculo – scheletale,
7. Infectiile,
8. Alergiile,
9. Silicoza,
3. PATOLOGIE
3.1. RANIREA MAINILOR SI ANTEBRATELOR

accidentul cu incidență maximă în timpul activității.


Se produce prin:

 deraparea instrumentelor rotative ca:

 manipularea neatenta al instrumentelor de mana ascutite

 neatentie sau insuficienta cunoastere a fazelor operationale cu


aparatele:

 accidente prin:

 sablarea neatenta cu sablator pe baza de oxid de aluminiu,


3. PATOLOGIE
3.1. RANIREA MAINILOR SI ANTEBRATELOR

accidentul cu incidență maximă în timpul activității.


Se produce prin:

 Curațirea cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune,

 Instalația manuala de injectare a maselor plastice, instalația Palajet,


Ivoclar,

 manipulare neadecvata a substanțelor chimice

 Utilizarea aparatelor de centrifugare de tip rotax

 necesita paravane de protectie cu o inaltime de cca. 1,7 m de la pardoseala.


3. PATOLOGIE
3.1. RANIREA MAINILOR SI ANTEBRATELOR

accidentul cu incidență maximă în timpul activității.


Se produce prin:

 Vibrații sunt produse de:

 compresoare,

 piese de mana,

 masa vibratoare,

 aparate de polizat,

 soclator in mediu umed,


3. PATOLOGIE
3.2. RANIREA SI INFECTAREA OCHILOR
Globii oculari, pleoapele si sprâncenele pot fi:

3.2.1. LEZATE prin:


 CONTACT CU SUBSTANTE CHIMICE, ca de ex.: decapanti, acizi,
cum ar fi vaporii acidului cianhidric, solutii si dilutii saline, monomerul
utilizat in polimerizarea materialelor acrilice,
 CONTACT DIRECT CU ABURI,
 PRAF SI PARTICULE provenite in urma slefuirii, prelucrarii si
lustruirii,
 LUMINĂ STROBOSCOPICĂ produsa de aparatul de fotopolimerizare,
prevazuta cu dispozitive speciale pentru concentrarea fasciculului luminos,
 compresoarele cu carter de ulei emit particule de ulei in aerul comprimat,
3. PATOLOGIE
3.2. RANIREA SI INFECTAREA OCHILOR
Globii oculari, pleoapele si sprâncenele pot fi:

3.2.2.INFECTATE prin:

 adenoviroze, conjunctivite

care duc la sau

 infectii bacteriene keratoconjunctivite


3. PATOLOGIE

3.2. RANIREA SI INFECTAREA OCHILOR


Calea de leziune se produce prin:
 salivă,
 secreții sulculare,
 sânge,
 spută.
3. PATOLOGIE

3.2. RANIREA SI INFECTAREA OCHILOR


Prevenirea leziunilor oculare
 mijloace de profilaxie:
 ochelarii de protectie,
 masti de sudura,
 ecran protector,
 ochelari cu lupa,
 ecran-lupa, cu sistem de prindere pe masa de lucru sau
mobilizabil,
 stereomicroscop.
3. PATOLOGIE

3.2. RANIREA SI INFECTAREA OCHILOR


Prevenirea leziunilor oculare

 Este importanta protectia ochilor impotriva luminozitatii crescute a


materialelor incandescente din compartimentul topire/turnare.

 Iluminarea laboratorului intreg trebuie sa dispuna de o sursa


centrala de lumina de 800 – 1.00 de Lux, amplasata in vederea
asigurarii pe cat posibil a lucrului fara umbra.

 Iluminarea directa, centrata la locul de munca trebuie sa furnizeze


4.000 – 8.000 Lux.
3. PATOLOGIE
3.3. AGRESIUNEA AUDITIVA.
Ergonomic privind zgomot = orice sunet neutil a cărui intensitate depășeste
zona confortului auditiv.
N.B.! Este de preferat ca laboratoarele dentare să fie amplasate în
poziții retrase față de arterele de mare circulație sau de alte
surse de zgomot, pentru a nu depași nivelul de zgomot
maxim admis de 50 – 70 dB.
Leziuni temporare sau cu caracter prelungit la nivelul organului auricular se
produce prin:
 traumatism sonor cauzata de aparate care produc un zgomot cu
caracter continuu,
 compresoare zgomotoase,
 zgomot de fond produs de muzica de intensitate variabila,
3. PATOLOGIE
3.3. AGRESIUNEA AUDITIVA.
Profilaxia agresiunilor auditive consta din:
 inlocuirea / modificarea proceselor tehnologice zgomotoase,
 reducerea zgomotului la sursa
 impiedecarea transmiterii lui,
 carcasarea fonica al utilajelor producatoare de zgomot intens,
 izolarea fonica a zonelor zgomotoase.
Obiectivul major optim este reducerea ambiantei sonore pana la nivelul
zonei de confort care se situeaza la 25 – 30 dB.
In laboratorul de tehnica dentara zgomotul trebuie sa se situeze sub:
 55 dB in cazul unor activitati care necesita o concentrare mai mare
 70 dB in conditiile activitatilor simple, de rutina
3. PATOLOGIE

3.4. ARSURILE.

Leziunile prin combustie pot fi produse prin prelucrările la cald, mai ales la
topire/turnare, sinterizare, electroeroziune, lipire/sudare, sau arsurile chimice.
Arsuri pot apărea, prin electrocuție, atât la locul de intrare cât și la locul de
ieșire al curentului electric.
Substanțele chimice corozive pot produce arsuri.

.
3. PATOLOGIE

3.4. ARSURILE.
Cele mai frecvente accidente produse datorită energiei termice apar la:

 turnarea, topirea, aliajelor,


 dezambalarea chiuvetelor, cilindrilor si conformatoarelor după turnare,
 supraturnare,
 utilizarea de flăcării deschise, bec Bunsen, bec de gaz, lampa de spirt,
 folosirii unor instrumente fierbinți, (de. ex. cleștele pentru manipularea
ringurilor de turnare, conformatoarele pentru tiparele pieselor protetice
încinse),
3. PATOLOGIE

3.4. ARSURILE.
Cele mai frecvente accidente produse datorită energiei termice apar la:

 utilizare apa fierbinte sau aburi,


 așchierii: aliaje, ceramica, material acrilic, (particule/șpanuri metalice
fierbinți ce se desprind în timpul frezării),
 termo - baro polimerizare, (ex.: POLIMER 86, POLIMER 180)
 lipirea cu loturi,
 aparat de foto-polimerizare pentru placi de baza (ex.: ENGOLIGHT).
 cuptor de foto-polimerizare cu xenon (ex.: HERAFLESH),
3. PATOLOGIE

3.4. ARSURILE.
Cele mai frecvente accidente produse datorită energiei termice apar la:

 utilizarea cuptoarelor pentru uscat modele sau eliminarea cerii din tipare,
 folosirea spatulelor electrice, care funcționează pe principiul încălzirii
rezistive,
 utilizării cuptorului de preîncălzire/încălzire,
 utilizării cuptorului pentru arderea maselor ceramice,
(ex.: GIGA sau GIGA PRESS),
 utilizării băii de dezoxidare la cald,
 folosirii aparatului de curățat cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune,
 utilizării neadecvate a băii termostat pentru ceara,
3. PATOLOGIE

3.4. ARSURILE.
Cele mai frecvente accidente produse datorită substanțelor chimice apar la:
 Utilizarea acizilor pentru decapare

Substantele toxice si caustice – cum ar fi decapantele tip FINO DEOXID - vor fi


depozitate in recipiente incasabile si bine inchise, in dulapuri separate.
Se vor manevra cu grija deosebita, preferabil sub nisa, cu manusi de protectie.
Acizii folositi pentru decapare nu vor fi pastrate in sticle cu dop! Utilizati
recipiente cu insurubare cu un capac filetat
3. PATOLOGIE
3.5. ELECTROCUȚIA.
Pentru prevenirea electrocutarii prin atingere indirecta, elementele
conducatoare de electricitate care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru
ale utilajelor, aparatelor si instalatiilor electrice fixe, vor fi legate direct la
instalatia de legare la pamant de protectie.

Este bine ca aparatele de putere mare sa fie inzestrate cu intrerupatoare de


urgenta.

Cel mai sigur este, ca utilajele, aparatele si instalatiile sa fie prevazute cu


sisteme de siguranta, supraveghere, semnalizare si control.
3. PATOLOGIE
3.5. ELECTROCUȚIA.
Cele mai frecvente accidente produse datorită electrocutării apar la utilizarea:
 vacuum malaxorului,
 soclatorui,
 cuptoarelor de preincalzire,
 oalei termo-baro,
 aparatului de conformare a gutierelor
 băii de ultrasunete
 Sablatorului
 centrifuii orizontala comandat electric
 motorului suspendat sau orizontal
 spatulei electrice cu doua varfuri pentru modelajul in ceara, (SP-80/SPL-90)
 aparatului pentru galvanoplastie
 etc.
3. PATOLOGIE
3.5. ELECTROCUȚIA.
Cele mai frecvente accidente produse datorită electrocutării apar la :
 gravaj electrolitic,
 topire prin incalzire rezistiva,
 topire prin inductie,
 turnare,
 sudare prin punctare, cu ajutorul arcului electric, cu laser sau gaz ionizat,
3. PATOLOGIE

3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE


Subiect a numeroase studii, afectarea sănătății practicienilor are cauze
multifactoriale
Incidența cea mai mare o au tulburările musculo – scheletale cu
simptomatologie pornind de la durerea fizica acuzata de tehnician
Poziția corpului în care practicienii stau, influențează mult fenomenele ce apar în
timp.
Fiecare membru al echipei dentare este predispus la durere sau la leziuni fizice
în diferite părți ale corpului în funcție de rolul și de poziția defectuoasă față
de masa de lucru.
3. PATOLOGIE

3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE


Afectiunile musculo-scheletale pot fi stopate prin amplasarea ergonomica, corecta
si bine gandita a mobilierului de laboratorul de baza. Acest compartiment
reprezinta locul in care tehnicianul dentar isi petrece marea majoritate a timpului.
Amplasarea utilajelor, aparatelor si instalatiilor se va face astfel incat sa evite
executarea de miscari inutile si obositoare din partea persoanelor care
manipuleaza, asigurand in acelasi timp libertatea lor de miscare la locul de
munca.
3. PATOLOGIE

3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE


Masa de lucru dotata corespunzator, dulapurile si rafturile sa fie asezate la un
nivel optim pentru lucru. Masa de lucru trebuie sa aiba urmatoarele conditii:
inaltimea de 720 – 750 mm adaptata activitatii sezânde, latime suficienta pentru
amplasarea accesoriilor si pentru asigurarea unui spatiu de lucru neingradit,
suprafata mata (grad de reflexie < 50%), se prefera tonurile neutre de gri sau
maro, dar se pot folosi si nuantele tari de albastru sau verde, suprafata trebuie sa
fie rezistenta la actiunea acizilor si a agentilor de curatire.
3. PATOLOGIE

3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE


Este de preferat mobilierul modular, care permite diverse variante de amplasare a
locurilor de munca in functie de ratiuni ergonomice, preferinte, obisnuinte etc.
Scaunul trebuie sa asigure o pozitie de lucru corecta si neobositoare pentru
personal.

Este dorit sa se foloseasca scaune anatomoforme, reglabile in inaltime, care sa


poata fi adaptata particularitatilor lucratorului. Totodata sa fie comoda, sa sustina
coloana vertebrala in pozitia sezanda.
3. PATOLOGIE

3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE


Afectiunile musculo-scheletale pot fi stopate prin amplasarea ergonomica, corecta
si bine gandita a mobilierului de laboratorul de baza.

Acest compartiment reprezinta locul in care tehnicianul dentar isi petrece marea
majoritate a timpului. Amplasarea utilajelor, aparatelor si instalatiilor se va face
astfel incat sa evite executarea de miscari inutile si obositoare din partea
persoanelor care manipuleaza, asigurand in acelasi timp libertatea lor de miscare
la locul de munca.
3. PATOLOGIE

3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE


Masa de lucru dotata corespunzator, dulapurile si rafturile sa fie asezate la un
nivel optim pentru lucru.

Masa de lucru trebuie sa aiba urmatoarele conditii: inaltimea de 720 – 750mm


adaptata activitatii sezande, latime suficienta pentru amplasarea accesoriilor si
pentru asigurarea unui spatiu de lucru neingradit, suprafata mata (grad de reflexie
< 50%), se prefera tonurile neutre de gri sau maro, dar se pot folosi si nuantele
tari de albastru sau verde, suprafata trebuie sa fie rezistenta la actiunea acizilor si
a agentilor de curatire.
3. PATOLOGIE

3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE

Este de preferat mobilierul modular, care permite diverse variante de amplasare a


locurilor de munca in functie de ratiuni ergonomice, preferinte, obisnuinte etc.
Scaunul trebuie sa asigure o pozitie de lucru corecta si neobositoare pentru
personal. Este dorit sa se foloseasca scaune anatomoforme, reglabile in inaltime,
care sa poata fi adaptata particularitatilor lucratorului. Totodata sa fie comoda, sa
sustina coloana vertebrala in pozitia sezanda.

Efectele nedorite generate de vibratii pot fi prevenite prin montarea pe console in


perete al aparatelor incriminate
Postură prelungită Mişcări repetitive

Lipsă flexibilitate
Echipament necoresp.

Poziţie necoresp.
Utilizare necoresp.
a echip.

Deficienţe musc.
Pauze rare
posturală Stress
3. PATOLOGIE
3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE

Factori de risc :
 Poziția Statică Prelungită (P.S.P.),
 mișcările repetitive,
 iluminarea suboptimala,
 poziționarea deficitara,
 predispoziția genetica,
 stresul psihic
 vârsta înaintată
.
3. PATOLOGIE
3.6. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE

Semiologie:
 durere – localizată la:  gât,
 umeri,
 spate,
 în regiunea inferioara a corpului,
 defecte posturale și platfus
 afecțiuni microcirculatorii (vene varicoase, hemoroizi etc. ).
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

Pericolele de contaminare vizează în special anumite grupe


profesionale printre care și medicii stomatologi, ajutoarele lor și
tehnicienii dentari, care prezintă un factor de risc ridicat.

Cele mai expuse zone din laborator sunt: masa pentru ghips, locul
unde se prelucrează, zona de lucru și telefonul.
Posibilitatea transmiterii agenților patogeni prin amprente de
alginat a fost clar dovedita.
Germenii nu sunt înlăturați prin spălarea amprentelor cu apa. Ei
rămân activi mult timp chiar și după aceea.
MODUL DE TRANSMITERE A INFECTIEI
IN STOMATOLOGIE

CĂI DE TRANSMITERE

M P

CROSS
P M P INFECTION

MOD DE TRANSMITERE •AER


•APĂ
•INHALARE
DIRECT INDIRECT •INSTRUMENTE
•INOCULARE
•OBIECTE
•CONTACT FIZIC CONTAMINATE
•CROSS-INFECTION
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ
SURSE DE INFECȚIE

 CAVITATEA ORALĂ – 500 specii microbiene


 saprofite
 patogene(germ. specifici: Tr.Pallidum, Bacil Koch, Act)
 condiţionat patogene (Str. sanguinis, Candida Albicans)

 MEDIUL AMBIANT (aer, suprafeţe)

 DISPOZITIVE , ECHIPAMENTE

 ACTE TERAPEUTICE sângerânde,


 intervenţii parenterale, colecţii purulente
3. PATOLOGIE
3.6. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ
SURSE DE INFECȚIE

 ACTE TERAPEUTICE INCORECTE

 IGNORANŢA

 LIPSA COMPLIANŢEI faţă de procedurile de control al infecţiei

 CARACTERUL DE URGENŢĂ AL INTERVENŢIILOR


 pacient neinvestigat
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

Factori de risc pentru contaminare:


 manipularea unor amprente contaminate de agenți patogeni, (bacterii,
virusuri, levuri etc.)
 repararea unor proteze mobilizabile nespălate,
 căptușirea unor proteze mobilizabile nespălate,
 transportul neadecvat si neigienic al amprentelor, modelelor si a pieselor
protetice,
 masa de lucru cu o suprafață murdara,
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

Factori de risc pentru contaminare:

 depozitarea si folosirea produselor alimentare pe masa de lucru,


 inexistenta sau nefolosirea grupului sanitar asigurat cu exclusivitate
pentru tehnicieni, cu încăperi separate pentru cele doua sexe.
 lipsa sau neutilizarea echipamentului specific de protecție.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

Cele mai des întâlnite infecții sunt:


 hepatita A,
 hepatita B
 HIV/SIDA,
 tuberculoza,
 contaminarea cu virusul herpetic
 candido - micozele.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.1. HEPATITA A.
Este o infecție virala, cu atingere hepatica.
Infestarea se face pe cale orala, prin alimente sau băuturi contaminate și lipsa
normelor elementare de igiena corporala.
Perioada de incubație este intre 15 si 60 de zile.
simptomatologia consta din: oboseala, starea generala alterata, inapetenta,
greata, prurit palmar si plantar, ingalbenirea (icterul) conjunctivelor oculare
(sclerelor) apoi si a pielii.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.1. HEPATITA A.
Tratamentul este foarte ferm: repaus la pat, un regim alimentar bine condus
de către un specialist dietetician, interdicție ferma al consumului de alcool.
După revenirea parametrilor biologice (teste de laborator) se recomanda
repaus fizic si intelectual timp de 4 – 6 luni.
 Timp de supraviețuire al agentului patogen: 2 – 6 săptămâni;
 Perioada de incubație: maxim 2 luni;
 Mod de transmitere: saliva, sputa.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.1. HEPATITA B.
Este o infecție virala, cu atingere hepatica.
Infestarea se face pe cale injectabila cu un ac nesteril, transfuzie sanguina de
la un donor infectat, înțepătură sau tăiere cu un instrument infectat, sau prin
contact cu secrețiile ce provin de la un bolnav infectat.
Perioada de incubație este între 40 și 150 de zile.
Mod de transmitere: saliva, sputa, sânge,
Timp de supraviețuire al agentului patogen: 6 săptămâni – 6 luni,
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.2. HEPATITA B.
Starea generala seamănă cu simptomatologia gripei, guturaiului.
Pot fi prezente:
 dureri difuze, diseminat de tip reumatismal.
 greață, inapetență,
 stare generala alterata, maleză
 icter (îngalbenirea conjunctivelor oculare apoi si a pielii apare dupa
cateva zile de la aparitia starii patologice
3. PATOLOGIE

3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.2. HEPATITA B.
Tratamentul este foarte ferm: repaus la pat, un regim alimentar bine condus
de catre un specialist dietetician, interdictie ferma al consumului de alcool.
Dupa revenirea parametrilor biologice (teste de laborator) se recomanda
repaus fizic si intelectual timp de 4 – 6 luni.
Controlul biologic si medical periodic timp de 5 ani poate preveni instalarea
unei hepatite cronice, cu grave consecinte ce poate duce la ciroza hepatica.
Pentru prevenirea hepatitei B exista la ora actuala un vaccin eficient (de ex.
ENGERIX) care se recomanda atat tehnicienilor dentari, medicilor
stomatologi, asistentelor de profilaxie si studentilor.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.3. SIDA. (AIDS=Acquired Immunodeficiency Syndrome)


Boala virotica produsa de un retrovirus ce ataca sistemul autoimunitar.
Infestarea se face prin contact dermal, mucozal, sanguin sau produse
derivate din sangele uman infectat. Pe langa secretiile umane calea
sexuala este modul de transmiterea cea mai frecventa.
Timp de supravietuire al agentului patogen: max. 10 ani,
Perioada de incubatie: 3 - 6 luni,
Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.3. SIDA. (AIDS=Acquired Immunodeficiency Syndrome)


Evolutia clinica prezinta mai multe faze:
 initial stare febrila nespecifica
 perioada asimptomatica de 2 – 5 ani.
 cresterea numarului celulelor T-limfocitare
 fenomenele se accelereaza prin infectii secundare multiple.

Tratamentul este inca nesigur, prevenirea prin mijloacele de protectie


individuale sunt recomandate.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.3. SIDA. (AIDS=Acquired Immunodeficiency Syndrome)


Prevenirea hepatitei si HIV se realizeaza prin utilizarea de agenti care
inhiba multiplicarea si cresterea microorganismelor.
Folosirea antisepticelor (sin: dezinfectant) este obligatorie atunci cand se
primeste o amprenta sau o proba a unei faze intermediare de lucru din
cabinetul stomatologic, unde a venit in contact cu saliva, sange sau puroi.
Actiunea antimicrobiana a dezinfectantelor impiedeca infectia prin
inhibitia dezvoltarii sau distrugerea microbilor patogeni de pe suprafetele
pieselor. Se gaseste sub forma de solutii, paste, spray etc.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.3. SIDA. (AIDS=Acquired Immunodeficiency Syndrome)


O dezinfectie a amprentelor dentare decurge sub forma de: dezinfectie
externa si de autodezinfectie.
Prima modalitate se caracterizeaza prin obtinerea unei distrugeri a
germenilor prin actiune chimica si/sau fizica a agentilor patogeni care se
gasesc pe amprenta.
Prin autodezinfectare, insusi materialul amprentei este pregatit ca sa
anihileze germenii contactati prin tratarea cu o substanta antiseptica. In
acest ultim caz, dezavantajul este dat de faptul ca lingura de amprenta
ramane contaminata.
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.4. TUBERCULOZA (TBC).


TBC este o infectie bacteriana cu bacilul Koch (Mycobacterium
tuberculosis), cu localizare predilecta la nivelul pulmonar, dar intr-o
proportie redusa poate avea si afinitate extrapulmonara, ca de ex.: piele,
ganglionar, osos, sistemul uro-genital sau amigdalian.
Contaminarea are loc in urma inhalarii picaturilor expectorate de un
bolnav, inghitirea excretiilor sau secretiilor infectate, consumul de lapte
nefiert sau sucuri de fructe infectate.
Timp de supravietuire al agentului patogen: cateva luni,
Perioada de incubatie: maxim 6 luni,
Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,
3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.6.4. TUBERCULOZA (TBC).

Evolutia este cronica si ciclica. dupa un tratament antituberculos bine


condus poate reapare dupa mai multi ani de latenta.
Reactivarea primoinfectiei tuberculoase este un aspect deseori intalnit.

Tratamentul este specific, cu repaus la pat si tubeculostatice.


3. PATOLOGIE
3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.5. TUBERCULOZA (TBC).

Infecția se datoreaza virusului herpetic, care este prezenta intr-un procent


crescut in saliva omului sanatos.
Se inactiveaza usor la actiunea sapunurilor sau detergentilor folosite in uz
stomatologic.
Timp de supravietuire al agentului patogen: minute,
Perioada de incubatie: 2 saptamani,
Mod de transmitere: saliva, sputa, secretii
3. PATOLOGIE

3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.5. TUBERCULOZA (TBC).

Se manifesta prin leziuni veziculo-ulcerative dureroase, pruriginoase la


nivelul mucoaselor bucale, a buzelor sau cu alte localizari.
Tratamentul consta din aplicare locala, recomandabil in fazele incipiente
de paste antivirale specifice: Zovirax, Aciclovir.
3. PATOLOGIE

3.7. INFECȚIILE ÎN TEHNICA DENTARĂ

3.7.6. CANDIDO – MICOZELE


Afectiune cutanata, mucoasa si viscerala sau generalizata, produs de
ciuperci levuriforme din genul Candida sau Monilia.
Formele clinice bucale cronice se datoreaza cantonarii miceliilor insulare
la nivelul suprafetei mucozale ale protezelor mobilizabile partiale sau
totale, cu rugozitati macro- sau microscopice insuficient prelucrate, sau pe
linia reparatiilor anterioare suferite de piesa protetica.
Infectiile la nivelul unghiilor sau intertrigo apare la tehnicieni care repara
ori rebazeaza astfel de piese protetice nedezinfectate imprealabil.
o Timp de supravietuire al agentului patogen: cateva luni, chiar ani,
IMUNIZAREA PERSONALULUI
CATEGORIA DE RISC MEDICAL
PROGRAM DE IMUNIZĂRI –în funcţie de:

A.Contact direct cu sânge şi alte lichide ale organismului:

Stomatologi, medici practicieni,asistente, personal, servicii urgenţe,


personal întreţinere echipamente, personal morgă,
personal servicii decontaminare

B. Contact indirect cu sănge şi alte lichide ale org.:


personal servire alimente, servicii saloane

C. Personal din laboratoarele medicale

expuşi prin echipament de lucru,culturi microbiene,


manipulare sânge sau produse de sânge

D. Contact minim cu pacienţii

personal de pază, preoţi


nu sunt incluşi în programele de vaccinare
Metode de dezinfectare a amprentelor

 dezinfectare prin imersie;

 Sistemul Dürr Hygoject este un procedeu complet, ale carui componente


au fost concepute spre a veni in intampinarea multiplelor solicitari. In
aparat pot fi dezinfectate pana la 6 amprente in doar 10 minute. Sistemul
prezinta urmatoarele componente:
 aparat Hygojet;
 preparatul pentru dezinfectie MD520;
 ambalajul Hygoseal;
 etichete adezive speciale pentru insemnarea amprentelor.

 Sistemul Picodent
.
 dezinfectare prin pulverizare, (cu spray).
3. PATOLOGIE
3.8. ALERGIILE

Termen introdus de von Pirquet pentru a desemna orice stare de reactivitate


modificata pe baza unui mecanism imunologic.
Hipersensibilizare la unele substante, care in mod normal sunt inofensive,
dar care pot declansa reactii exagerate, anormale, in cazurile de contact
repetat.
Presupune un contact mai sustinut al tesuturilor cu factorul provocator,
denumit si alergen.
Exista reactii alergice imediate sau intarziate.
In laboratorul de tehnica dentara calea de penetrare este cea respiratorie sau
cea cutanata si teoretic poate fi indusa de toate materialele utilizate in
procesele tehnologice.
3. PATOLOGIE
3.8. ALERGIILE

Clasificarea simplificata a reactiilor alergice dupa COOMBS si GELL:


1. Reactii de tip I (hipersensibilitatea imediata).
Ex.: rinita alergica (alergie la polen), astm bronsic, soc anafilactic,
2. Reactii de tip II (hipersensibilitate citotoxica).
Ex.: agranulocitoza, anemie hemolitica, maladii autoimune,
3. Reactii de tip III (reactia Arthus).
Ex.: vasculopatie alergica,
4. Reactii de tip IV (hipersensibilitate tardiva).
Ex.: dermatita de contact,
3. PATOLOGIE
3.8. ALERGIILE

Pe cale respiratorie pot patrunde vaporii de monomer, microparticule


rezultate din slefuire sub forma de praf foarte fin granulat, pulbere fina
de metale, aliaje (de ex. Ni – Cr), conversatiile prelungite (statul cu
gura deschisa) in timpul proceselor operative si absenta protectiei nazo
– orale adecvate. O forma clinica specifica este rinita alergica.
Alergiile cutanate apar in urma contactului prelungit, repetat si
neprotejat cu lichidele, substantele, pulberile cu potential alergizant.
Formele de manifestare prezinta o diversitate clinica ce pune in
dificultate medicul generalist. De regula dupa testul cutanat se poate
selecta materialul alergizant primar si prin protectie sau/si tratament
specific se amelioreaza starea generala si locala.
3. PATOLOGIE
3.8. ALERGIILE

Profilaxia alergiilor se refera la masurile igienice generale, menite a


scadea concentratia alergenului din aer, bazat pe principiul ca exista
un prag alergic in analogie cu un prag toxic pentru substantele chimice
nealergice.
Frecventa cazurilor de alergie profesionala este cu atat mai mare cu cat
concentratia in aer a alergenului este mai ridicata.
3. PATOLOGIE

3.9. SILICOZA

Afectiune sclerogena a plamanului, cu evolutie cronica, produsa prin


inhalarea si retinerea la nivel pulmonar a prafurilor.
Este cauzata de inhalarea prafurilor care contin bioxid de siliciu liber
cristalin, pulberile de gips, materialele utilizate pentru finisare,
polizare, lustruire, praful de ceramica, pulberea acrilica sau metalica.

Profilaxia silicozei si al iritatiei cauzate de corpi straini faringieni,


esofagieni, laringieni, traheali, sau bronsici, este de o importanta
deosebita daca se are in vedere ireversibilitatea leziunilor fibroase
odata instalate.
3. PATOLOGIE
3.9. SILICOZA
Mijloacele cele mai eficiente de prevenire sunt:
 inlaturarea si/ sau reducerea prafului din laboratorul de tehnica
dentara,
 dispunerea unei ventilatii puternice (exhaustoare) pentru inlaturarea
pulberilor ce rezulta din prelucrari,
 folosirea obligatorie a colectoarelor de praf atasat polizoarelor
orizontale (de.ex. Red Wing, Handler),
 atentie deosebita trebuie acordata emisiei particulelor de ulei din
aerul comprimat, cauzat de compresoarele cu carter de ulei,
 supravegherea periodica si stricta a starii de prafuire a
laboratoarelor,
 supravegherea periodica a starii de sanatate a tehnicienilor cu profil
stomatologic.
3. PATOLOGIE

3.10. ALTE LEZIUNI POSIBILE

 corpi straini faringieni, esofagieni, laringieni, traheali, sau


bronsici,
(Center of Disease Control and Prevention)

CLASIFICARE DESCRIERE EXEMPLE RISC RELATIV PROCEDEU


RECICLARE

Suprafeţe critice -penetrează ţesuturile instr.mână, tăioase, freze, înalt -sterilizare prin căldură
ating ţes.lezate ace, -dispoz,unică folosinţă

Suprafeţe semicritice -contact cu mucoasa instr. mână, piese mânâ intermediar -sterilizare prin căldură
anse profi, diga -dispoz.unică folosinţă
depărtătoare -sterilizare chimică

Suprafeţe non-critice -pot contacta pielea şi/sau amprente, proteze, alte scăzut -clătire urmată de
mucoasa personalului medic. dispozitive dezinfecţie de nivel înalt
(contact intraoral)
-contact pacient după -se repetă procedeul dacă
confecţionre,manipulare sau obiectul este returnat
reparare pacientului

Suprafeţe non-critice - contact piele intactă manşon tensiometru, măşti scăzut -spălare detergent (fără
faciale sânge sau salivă)
(fără contact
intraoral) --dezinfecţie nivel inalt
--acoperire

Suprafeţe mediu -contact personal medical suprafeţe unit dentar, foarte scăzut -spălare detergent (fără
-(nu pacient) laborator tehnică dentară, sânge sau salivă)
(îngrijire pacient)
echipament Rx -dezinfecţie de nivel inalt
-acoperire

Suprafeţe mediu contact rar cu personalul podele, pereţi, covoare minim -spălare cu detergent (dacă
medical sau pacientul nu există sânge)
(auxiliare)
-sânge – dezinfectant de
nivel intermediar
4. PREVENIRE

4.1 Prevenirea tulburărilor ergonomice


 Identificarea factorilor de risc
 Educarea personaluluide îngrijiri de sănătate asupra factorilor de risc
ergonomici şi măsurilor de prevenţie a AMS
 Identificarea simptomelor
 Intervenţie precoce
 Modificarea comportamentelor umane
 Evaluarea echipamentelor ergonomice (scaun pacient, personal medical,
sisteme mânâ/picior de manevrare echipamente,instrumente)
 Modificarea condiţiilor de lucru pentru o postură optimă
 Asigurarea unui acces , vizibilitate, comfort şi control optime pe tot
parcursul activităţii
4. PREVENIRE

Semne de avertizare utilizate in


laboratorul de tehnica dentara
4. PREVENIRE

4.2 Controlul infecțiilor

 STRATEGII de organizare a activităţii clinice :


- reducerea tensiunii şi stressului

 Poziţionare optimă a instrumentelor şi echipamentului pentru eliminarea


mişcărilor inutile,

 Selectarea şi înlăturarea echipamentului, a mişcărilor sau etapelor


procedurale inutile (clătiri orale/aspirare–economie timp 14%-18%)

 Pregătirea preprocedurală a instrumentarului şi plasarea acestora în


convenabilă simplifică semnificativ activitatea clinică curentă.
4. PREVENIRE

4.3 PRECAUŢII UNIVERSALE


O filozofie , nu o metodă ..............

1987 - reducerea riscului de expunere a pers. medical la agenţii patogeni cu


transmitere sanguină
şi prevenirea “cross-infection”
1996 – PRECAUŢII STANDARD – izolarea tuturor fluidelor
organismului

Protecţia personalului medical


Intreruperea lanţului infecţiei
Protecţia pacientului
4. PREVENIRE

PREVENIREA TRANSMITERII INFECŢIEI PE CALE AERIANĂ

 Precauţii Universale – echipament de protecţie


 clătirea preprocedurală a cavităţii orale cu soluţii antiseptice (CHG,
uleiuri esenţiale, povidone iodina)- scăderea nr.microorganismelor
 măsuri de circulaţie adecvată a aerului: ventilaţie
 dispozitive purificare aer
 educarea personalului
 complianţă
4. PRECAUTIILE UNIVERSALE
 Utilizarea echipamentului de protectie
 Dezinfectia si sterilizarea ;
 Igiena mainilor
 Vaccinarea .
 Educarea personalului sanitar ;
 Controlul lantului infectiei. Depistarea suselor de infectie.
 Anamneza medicala
 Controlul transmiterii infectiei pe cale aeriana ;
 Controlul contaminarii retelei de apa a unit-ului dentar;
 Prevenirea transmiterii infectiei prin expunere la leziuni provocate de
4. PREVENIRE
ECHIPAMENT DE PROTECTIE
Echipament de protecţie (EPP) : îmbrăcăminte sau
echipament utilizat pentru evitarea unui risc
(OSHA) – Dentistică 1980

Scop :protejarea pielii, mucoasei ochilor, nasului şi


 Halat
cavităţii orale personalului de îngrijiri de sănătate
contra expunerilor la sânge sau alte produse  Mănuşi
infectante. Infection Control Guidelines for
Dentistry (CDC 2003)  Măşti
 Ochelari
Eficienţa : nu permit pătrunderea sângelui sau altor
produse infectante către pielea şi mucoasele  Scut facial
personalului de îngrijiri de sănătate în condiţii n
ormale şi pe toată durata de utilizare  Bonetă
4. PREVENIRE
ECHIPAMENT DE PROTECTIE
Personalul din laboratoarele dentare trebuie sa poarte echipamentele de
protectie corespunzatoare lucrarilor ce se efectueaza si conditiilor
actuale de munca. Aceste echipamente de protectie sunt compuse din:
 halate – albe sau de alta nuanta, costume de lucru (halat scurt +
pantaloni), salopete cu maneci scurte, sort din azbest pentru turnare.
Este recomandata vestimentatia si incaltamintea separata pentru locul de
munca, respectiv pentru activitatea din afara serviciului;
 manusi chirurgicale ultrasubtiri, manusi de protectie, manusi din stofa
tesut cu azbest, manusi hipoalergice, din polietilena, vinil sau latex;
 masti chirurgicale, masti de sudura, masca de gaze, masti stomatologice
drepte sau tip botnita.
 boneta, batic etc. pentru protectia parului;
 ochelarii de protectie cu sau fara dioptrii, ochelari de protectie UV, scut
ocular transparent, masti de sudura, ecran protector, ochelari cu lupa,
4. PREVENIRE
ECHIPAMENT DE PROTECTIE

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o masca sunt:


• sa acopere fanta bucala si narinele, si sa se aplice intim pe obraji si
menton;
• sa prezinte o etanseitate marginala maxima;
• materialul sa posede calitati de filtru;
• sa fie totusi lejera pentru purtator;
4. PREVENIRE
4.3 METODE DE CONTROL A CALITĂŢII APEI

 circularea apei timp de 30 de secunde la începutul fiecărei zile de lucru


şi in timpul tratamentului cu efect de reducere temporară a numărului
bacteriilor ;

 circularea apei şi aerului prin piesele de mână timp de 20 de secunde


după fiecare pacient

 utilizarea rezervoarelor independente de apă separate de sursa


municipală de apă (apă sterilă)

 utilizarea rezervoarelor independente de apă concomitent cu aplicarea


periodică sau continuă de agenţi germicizi. (iodofori, hipoclorit de
sodiu, glutaraldehida, isopropanol)
4. PREVENIRE

4.3 METODE DE CONTROL A CALITĂŢII APEI

 dispozitive antiretracţie : valve de control, dispozitive de testare a


retracţiei, dispozitive de întrerupere a spray-ului de apă,

 utilizarea microfiltrării pentru reţinerea microbilor.

 utilizarea dispozitivelor de purificare a apei aplicate pe sistemul unit-


ului dentar sau independente .

 testare periodică a calităţii apei

 educarea personalului în vedere complianţei faţă de măsurile de control


a calităţii apei
4. PREVENIRE

4.2 Controlul infecțiilor

 Prevenirea infectiilor are o importanta speciala. Toti tehnicienii trebuie


sa fie constienti de riscul permanent si invizibil de infectie. Masurile de
igienizare si dezinfectie in laborator diminua riscurile de contaminare.
Acestea constau in urmatoarele: spalarea pardoselii si faiantei,
ventilatia, decontaminarea chimica si dezinfectarea prin pulverizare.
4. PREVENIRE

4.2 Controlul infecțiilor

 Eficientizare prin utilizarea aceluiaşi instrument în cadrul mai multor


proceduri clinice ; instrumente cu dublă parte activă

 Standardizarea unor proceduri, eliminând cât mai multe variabile în


urma analizei activităţii şi a modalităţilor de eficientizare prin
simplificare

 Îmbunătăţirea sistemului de programare, a managementului activităţii


laboratorului de tehnica dentară
IGIENIZAREA MÂINILOR

SPĂLARE SOCIALĂ
Curăţarea mâinilor cu săpun simplu
şi apă (mâini murdare)

SPĂLARE CHIRURGICALĂ (Europa) sau


FRECARE CHIRURGICALĂ (SUA)
Curăţarea cu săpun antimicrobian şi apă
SPĂLARE IGIENICĂ (Europa) sau
ANTISEPTICĂ (SUA)
Curăţare cu săpun antimicrobian şi apă
(“frecare”)

DEZINFECŢIE CHIRURGICALĂ
(Europa)
Aplicarea unui produs alcoolic pe mâini uscate

DEZINFECŢIE IGIENICĂ
Aplicare produs alcoolic pe mâini uscate
IGIENIZAREA
MÂINILOR
IGIENIZAREA MÂINILOR
AGENŢI DE IGIENIZARE A
MÂINILOR

+++ =acţiune excelentă; ++ = bună dar nu include întreg spectrul bacterian; + = satisfăcătoare ; - = fără acţiune sau acţiune insuficientă
PROTOCOL POST EXPUNERE

SPĂLAREA LEZIUNII
cu apă şi săpun

CLĂTIREA PICĂTURILOR cu apă


(nas, gură, piele); irigarea ochilor cu
apă simplă, salină, sol. sterile

RAPORTAREA INCIDENTULUI

TRATAMENT MEDICAL GENERAL DE URGENŢĂ


SFATURI PRACTICE

 Temperatura in incinta laboratorului de tehnica dentara trebuie sa


se situeze intre 21°C si 23°C, in conditiile unei umiditati relative a
aerului de 40 – 60%.

 Cand ajungeti la locul de munca sa va schimbati hainele „civile”


cu cele de munca. Vesmintele cu care ati venit se inchid intr-un
dulap ermetic, sa nu sa se murdareasca cu praful si pulberile din
laborator. Daca este posibil garderoba tehnicienilor sa fie intr-o
incapere separata cu o usa de restul laboratorului. Pentru o
protectie corecta, tinuta de strada va fi complet inlocuita cu cea de
laborator.
 Spalati-va pe maini nu numai dupa folosirea toaletei, dar in mod
obligatoriu si inainte de utilizare a wc-urilor.
SFATURI PRACTICE

 Cand folositi masca de protectie si sunteti purtatori de ochelari de


vedere, aburii emanati prin perspiratie se depun pe lentile,
ingreunand vizibilitatea campului de lucru. Folositi masca din
tifon si nu din material plastic sau sintetic. Tifonul absoarbe
vaporii care astfel nu se mai precipita pe lentile. Dar, sa aveti in
stoc cel putin 10 – 20 de masti de tifon, deoarece ele se murdaresc
mai repede si obligatoriu trebuiesc spalate si calcate dupa o zi de
lucru. Sunt zile in care, datorita diverselor manopere diferite sa
folositi mai multe masti. Este practic, sa folositi in fiecare zi a
saptamanii cate-o masca, iar in week-end sa le spalati si calcati pe
toate deodata.
SFATURI PRACTICE

 Sunt practice acele masti oro-nazale prefabricate drepte sau tip


botnita care au o bandeleta metalica in partea superioara. Acestea
se pot adapta ferm peste nas si zone suborbitale.

 Folositi prosoape de hartie de unica folosinta, sapun lichid cu


dozator.

 Micromotoarele se dezinfecteaza cu solutii speciale, de ex.: Quick


Spray, Intra Spray (Ka Vo).

 Nu luati micul dejun, sau masa de pranz la locul de munca. Creati


un spatiu adecvat, izolat de restul laboratorului activ, eventual in
garderoba.
SFATURI PRACTICE

 Nu lasati cestile de cafea, paharele cu sucuri sau apa minerala


langa locul unde prelucrati acrilat, aliaje sau ceramica.

 Cand va apucati de lucru scoateti de pe brat ceasul de mana,


bratara, inelele, bijuteriile. Unghiile sa fie scurt taiate, fara oja.

 Nu consumati bauturi alcoolice in timpul serviciului la locul de


munca.

 Nu fumati in timpul serviciului in incinta laboratorului. In cazul in


care sunteti dependent de acest drog care dauneaza grav sanatatii,
accesibil oricui cu o vointa precara, creati un spatiu adecvat, cu o
buna si eficienta ventilatie.
SFATURI PRACTICE

 Pentru a preveni staza circulatiei venoase – varice, hemoroizi – se


recomanda ca dupa fiecare 2 ore de lucru in pozitia sezanda sa va
ridicati de pe scaun si timp de 10 minute faceti miscari prin care
mobilizati musculatura membrelor inferioare, coloana vertebrala,
prin plimbare, gimnastica in aer liber sau incapere bine aerisita.

 In loc de incheiere, trebuie sa ne fie limpede: satisfactiile


profesionale si materiale datorate artei dentare se obtin printr-o
munca complexa, obositoare, plina de factori de stres si pericole
de imbolnavire profesionala.
SFATUL BATRANULUI

Nici o clipa sa nu uitati, ca sunteti absolventii unui institut de


invatamant superior.

Ati devenit intelectuali si in subconstient trebuie sa simtiti obligatiile


ce revine acestei categorii sociale.

Sa va faceti timp pentru a viziona un spectacol de opera, nu pierdeti


un concert bun sau o piesa remarcabila de teatru.

O carte frumoasa, un roman fascinant, un vernisaj, o excursie in


padure toamna sau primavara va face mai bogati in valorile si trairile
sufletului, mai veseli si optimisti in privinta viitorului, deci implicit
deveniti un coechipier superior in colectivul din care faceti parte.
ÎNTREBĂRI?

Search And Rescue Service Romania – Unitatea Zonala Muntenia


Departamentul de prevenirea și Pregătirea Populației al
Dr. Radu Berca  072 302 54 98,
 021 610 34 54
 dr.bercar@gmail.com
BIBLIOGRAFIE
1. BRATU D., NUSSBAUM R.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe. Ed. Signata, Timisoara,
2001.
2. BRATU D., IEREMIA L., URAM-TUCULESCU S.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii edentatiei
totale. Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 2003.
3. HOHMANN A., HIELSCHER W.: Lehrbuch der Zahntechnik. vol. I – II – III. Quintessenz Verlag-
GmbH. 2003.
4. KÖRBER E., SCHIEBEL G.: Lexikon der dentalen Technologie. Quintessenz Verlag-GmbH. 1986.
5. MANU P.: Curs de medicina muncii. Ed.II.-a. Bucuresti. 1976.
6. MATEKOVITS GH.: Reabilitarea orala pentru tehnicienii dentari. Ed. Nero-G, Timisoara 2000.
7. URAM-TUCULESCU S., AMARIEI C., BRATU D.: Aparate si instrumente in tehnica dentara. Ed.
EX PONTO Constanta. 1997.
8. URAM-TUCULESCU S., BRATU E., LAKATOS S.: Titanul in stomatologie Ed. Signata. Timisoara,
2001.
9. WEBER Th.: Memorix. Fogászat. Ed. Dental Press. Budapest., 2004.
10. W.W.W. dentotal.ro
11. *** Info Medimex nr. 6 si 7, 2006. www.medimex.ro