FACTORI EPIDEMIOLOGICI

FAVORIZANTI
• prin prezenta sau absenta lor influenteaza
factorii epidemiologici determinanti,
favorizand sau limitand dezvoltarea
procesului epidemiologic

• influenteaza modul de aparitie si/ sau

evolutia sa
• Factorii naturali

– pot stimula sau inhiba dezvoltarea ,

inmultirea, difuzarea agentilor patogeni in
mediul extern

– pot influenta reactia organismului fata de

agresiunea infectioasa
1. factori meteo- climatici: precipitatii,
umiditate, temperatura aerului, miscarile
aerului

2. factori cosmici: iradiere solara, ionizarea

atmosferica

3. factori geografici: latitudine, altitudine,

relief

4. factori tehnici: cutremure, alunecari de

teren, erupti
Factori economico-sociali
1. factori ocupationali
– profesia : boli profesionale: tularemia, antrax,
bruceloza, leptospiroze, febra Q
2. standardul economic al populatiei
– conditii de locuit
– alimentatia
– asistenta medico-sanitara
3. standardul cultural si educational al populatiei
4. aglomeratia – favorizeaza diseminarea
agentilor patogeni ai bolilor infectioase
aerogene sau a celor transmise prin vectori
Factori biologici
– sunt reprezentati de o serie de vectori
specifici unui anumit mediu de viata si care
pot favoriza sau exacerba transmiterea unei
anumite boli infectioase: invazii de rozatoare
sau alte animale( pasari, atac cu arma
biologica)
FORMA DE MANIFESTARE A
PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

1. forma sporadica
2. forma endemica
3. forma epidemica
4. forma paredemica
1. Forma sporadica
– se caracterizeaza prin:
• nr.mic de cazuri
• diseminate teritorial
• apar la intervale neregulate de timp
• fara legatura aparenta unele cu altele
– aparitia este conditionata de :
• nr.redus de surse de infectie
• posibilitati limitate de transmitere a agentului
patogen
• existenta unei populatii refractare la o anumita
infectie ; ca urmare a trecerii prin boala/ vaccinare
– boli infectioase care se manifesta sporadic :
• infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax,
tetanos, gangrena gazoasa, tularemie( trec in mod
exceptional de la om la om)
• boli care se transmit prin vectori
• boli care dispun de o vaccinare obligatorie:
difteria, tetanos, poliomielita
2. Forma endemica
– se caracterizeaza prin:
• aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala
• afecteaza un numar mic de persoane
• fara legatura aparenta intre ele
– aparitia este conditionata de:
• germeni cu agresivitate redusa
• cai de transmitere limitate
• existenta unei populatii partial receptive in care exista
putine surse de infectie
– boli infectioase care se manifesta endemic:
• boli digestive: febra tifoida, hepatita acuta virala, dizenterie
• boli aerogene: scarlatina, tuse convulsiva
3. Forma epidemica
– se caracterizeaza prin:
• aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-
un teritoriu/ colectivitate
• pe o perioada de timp variabila, insemnand
saptamani/luni
– aparitia este conditionata de:
• conditii de transmitere optime
• receptivitatea la infectie e maxima
– epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin
de 10 ori fata de perioada precedenta
• cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase
in teritoriu/ colectivitatea respectiva

– dupa originea si modul de transmitere:

1) epidemii “de contact”
2) epidemii hidrice
3) epidemii alimentare
4) epidemii prin vectori
5) epidemii prin aer
• Epidemii “de contact”
– recunosc drept cale de transmitere “mana
murdara”
– sunt localizate in colectivitati cu grad mare de
interrelatii individuale (internate, cazarmi,
familia, tabere)
– au o arie de distributie restransa
– au intensitate relativ scazuta
– se propaga “in pata de ulei”
– boli infectioase : dizenteria, hepatita acuta
virala A,E, enteroviroze
• Epidemii de tip hidric
– cazurile se limiteaza numai la cei care au
consumat apa dintr-o sursa comuna
contaminata
– se suprapune teritoriului alimentat de acea
sursa de apa
– poate surveni in orice anotimp
– izbucnirea este exploziva
– afecteaza persoanele care au consumat apa
contaminata in grade diferite, in functie de
masivitatea si durata contaminarii
– curba epidemica descreste brusc imediat ce
sursa de apa nu a mai fost utilizata
– stingerea epidemiei poate avea loc lent prin
“coada a epidemiei”, datorita imbolnavirilor
trenante “de contact”
– epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida,
holera, dizenterie, hepatita acuta virala A,E
• Epidemii de tip alimentar
– debut exploziv
– cazurile de boala apar la cei care au
consumat din alimentul contaminat
– epidemia se suprapune teritoriului de
distributie a alimentului
– daca se inlatura alimentul, inceteaza aparitia
de noi cazuri
• Epidemia prin vectori
– se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul
respectiv
– cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al
vectorului

• Epidemia prin aer

– apare in colectivitatile aglomerate de receptivi
– debut brusc
– cazurile de boala se succed la intervale aproximativ
egale cu perioada de incubatie medie
– nr. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea
tuturor receptivilor
– exemple: rujeola, scarlatina, parotida urliana
FORMA PANDEMICA

– cuprinderea in procesul epidemic a populatiei

din arii geografice intinse, ce cuprinde mai
multe tari, continente sau intregul glob
– se considera pandemie cand incidenta unei
boli infectioase a crescut de peste 100 ori fata
de o perioada anterioara sau o zona diferit,
afectand cea mai mare parte a populatiei
– pandemia se poate realiza cand:
• apare un microorganism patogen nou necunoscut
anterior intr-o populatie
• reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de
cateva decenii
– boala afecteaza toate grupele de varsta
– rol foarte important o au sursele de infectie
mobila
– factori favorizanti : mijloace de transport la
distante mari, miscarile populatiei
– pandemii : variola, holera, tifos exantematic,
gripe, infectie HIV