Statistică

CURSUL I
al.isaic –maniu
www.amaniu.ase.ro
al.isaic-maniu@csie.ase.ro
Bibliografie

 + Orice manual/ tratat recomandat la secţiunea Bibliografie de pe site

Tematica orientativă a prelegerilor (1)

1. Statistica – noţiuni fundamentale

2. Prelucrarea primară a datelor
3. Indicatorii tendinţei centrale (1)
4. Indicatorii tendinţei centrale (2)
5. Indicatorii variaţiei (simpli şi sintetici)
6. Analiza dispersională.
7. Analiza formei seriilor
Tematica orientativă a prelegerilor (2)

8. Sondajul statistic (1)

9. Sondajul statistic (2)
10. Serii cronologice (1)
11. Serii cronologice (2). Teoria indicilor (1)
12. Teoria indicilor (2)
13. Analiza statistică a legăturilor dintre
variabile
14. Test 2
Istoria statisticii în România
 În România, nu se poate vorbi despre o statistică organzată înainte de
secolele XVIII-XIX.
 În aprilie 1859, Al. I. Cuza aprobă înfiinţarea unui birou de statistică în
Ţara Românească, sub conducerea lui Dionisie Pop Marţian.
 În luna iulie a aceluiaşi an, a Direcţiei de Statistică din Moldova, sub
conducerea lui Ion Ionescu de la Brad.
 La 4 august 1859, cele două direcţii se reunesc sub denumirea
Oficiului Statistic pentru Principatele Unite având la conducere pe
Dionisie Pop Marţian.
 Pe scheletul acelei instituţii s-a constituit şi consolidat Instituţia
Statisticii Publice ce avea să poarte numele de Institutul Central de
Statistică, Direcţia Centrală de Statistică, Comisia Naţională pentru
Statistică sau Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
 În prezent denumirea este: Institutul Naţional de Statistică (
http://www.insse.ro ).
Ce este statistica?

 Conform DEX, Statistica are următoarele

accepţiuni:
– Evidenţă numerică, situaţie cifrică referitoare la
diverse fenomene, numărotoare;
– Culegere prelucrare şi valorificare a unor date
legate de fenomene generale;
– Ştiinţă care culege, sintetizează, descrie şi
interpretează date referitoare la fenomene
generale.
Etapele cercetării statistice

1. Observarea statistică a fenomenului

studiat
2. Prelucrarea şi modelarea datelor
culese
3. Analiza şi interpretarea datelor
culese
Elemente fundamentale

 Obiectul de studiu al Statisticii îl reprezintă analiza

datelor ce descriu comportamentul fenomenului
studiat
 Fenomenele studiate trebuie să fie bine localizate în
spaţiu şi timp
 Datele ce descriu fenomenul pot fi cantitative sau
calitative
 Rezultatele trebuie ancorate (validate) într-un
sistem teoretic
Tipuri de metode statistice

 Statistica descriptivă / analiza primară a

datelor statistice (clasificări, reprezentări
grafice, tendinţa centrală, analiza
dispersională)
 Statistica inferenţială (extinderea
rezultatelor obţinute prin cercetări parţiale,
verificarea ipotezelor statistice, elemente de
prognoză)
Noţiunile de bază a statisticii (1)

 Unitatea statistică reprezintă elementul de

bază supus analizei statistice. Există unităţi
simple (de ex.: persoane, obiecte etc.) şi
unităţi complexe (de ex.: gospodăria).
 Populaţia statistică este compusă dintr-o
mulţime finită de unităţi statistice.
 Variabila (caracteristica) statistică este o
aplicaţie definită pe populaţia studiată şi cu
valori într-o anumită mulţime.
Noţiunile de bază a statisticii (2)

 Parametrul statistic este o ilustrare (de

obicei cantitativă) a stării variabile statistice
 Estimatorul este o funcţie statistică utilizată
pentru aproximarea unui parametru
necunoscut la nivelul unei populaţii statistice
 Eşantionul statistic o mulţime de
dimensiuni reduse a unităţilor statistice dintr-
o populaţie
Tipuri de variabile statistice

În funcţie de natura mulţimii în care ia valori funcţia

definită pe populaţia studiată există:
 Variabile numerice (cantitative) şi nenumerice
(calitative)
 Variabile discrete (mulţimea este una numărabilă)
sau continue
 Variabile binare/ alternative (mulţime cu două
elemente) şi variabile cu mulţimi asociate compuse
din mai mult de două elemente
Teoria scalării

Variabilele statistice pot fi măsurate pe patru

scale de măsurare:
 Scala nominală
 Scala ordinală
 Scala de interval
 Scala de raport
Metode de observare statistică

 În funcţie de periodicitate avem: observări curente şi

periodice
 În funcţie de volumul unităţilor statistice observate
avem: cercetări exhaustive (de tip recensământ) şi
cercetări selective (sondaje sau anchete statistice)
 În funcţie de modalitatea de declanşare a
evenimentului avem: observări clasice şi observări
provocate (proiectarea experimentelor)
 În funcţie de modul de administrare: observări
directe şi observări indirecte (din surse publicate
anterior: anuare, buletine, rapoarte etc.)