Sunteți pe pagina 1din 60

1.

Moara cu noroc de Ioan Slavici


nuvela realista psihologica

• Opera literara ,, Moara cu noroc’’ de Ioan Slavici a fost publicata in anul 1881
in volumul cu debut ,, Nuvele din popor’ si reperzinta viziunea autorului asupra
lumii satului.
• Este o nuvela,specie a genului epic in proza cu o constructie riguroasa, avand un
fir narativ central,cu personaje putine caracterizate, gravitand in jurul perosnajului
principal,puternic individualizat
• Nuvela apartine realismului clasic.
• Trasaturile realiste sunt: tema,structura,importanta acordata
banilor,oglindirea vietii sociale, personaje tipice in situatii tipice, repere
spatio-temporale precise,caracterizare si descriere
• Tema sustine caracterul realist,adica oglindirea vietii sociale,dar si cel psihologic
al personajelor : efecte periculoase ale dorintei de imbogatire
• Probelmatica nuvelei se pate stabili din mai multe perspective:
- din perspectiva sociala prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul
social, iar pentru a arata trebuie sa confrunte cu Lica Samadaul (conflict exterior)
- din perspectiva pshiologica prezinta doirnta lui Ghita de a ramaneun om cinstit pe
de o parye, dar si sa se imbogateasca alaturi de Lica Samadaul pe de alta parte.
• CONTINUAREA: MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI
• In nuvela realista se observa: obiectivitatea, impersonalitatea naratorului,
naratiunea la persoana a III-a, altitudinea detasata in descriere.
• Pe langa perspectiva narativa a naratorului omniscient intervine tehnica
punctului de vedere in interventiile batranei,personaj episodic, dar care
exprima cu autoritatea varstei mesajul moralizator al nuvelei: ,,Omul sa fie
fericit cu saracia sa,caci,daca e vorba,nu bogatia,linistea colibei tale te
face fericit’’
• Titlul este mai de graba ironic. Moara cu noroc inseamna,de fapt,moara cu
ghinion,moara care aduce nenorocirea deoarece usurimea celor care castiga
bani de aici ascunde abateri etice grave : nelegiuiri si crime.
• Nuvela este alcatuita din 17 capitole cu actiune ce se desfasoara pe
parcusul unui an: de la Sfantul Gheorghe la sarbatoarea Pastelui
• Vorbele rostite de mama soacra la inceputul nuvelei pune in evidenta
intelepciunea batranei care se aflla in opozitie cu dorinta de imbogatire a
ginerelui ei. Cizmar cinstit,dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arama
carciuma de la moara cu noroc pentru a face bani rapid.
• Subiectul nuvelei il constituie confrunatrea dintre Ghita si Lica Samadau. Aparitia
lui Lica, seful porcarilor si a turmelor de porci,care turbura echilibrul familiei
constituie intriga. Acesta este caracterizat in mod direct de catre narator. Are orogliu
de stapan si isi impune inca de la inceput regurile.
• CONTINUAREA: MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI
• Ana considera ca Lica este un om rau si primejdios si isi avertizeaza sotul. Cu
toate ca isi da seama de primejdie,Ghita nu se poate sustrage influentei malefice
pe care Lica o exercita asupra lui.
• In sufletul carciumarului se declanseaza conflictul interior reprezentat de dorinta
de a ramane om cinstit si tentatia de a se imbogati alaturi de Lica Samadaul.
• Intamplarile il fac pe Ghita sa isi schimbe comportamentul: divine
mohorat,violent, ii plac jocurile de noroc,are gesturi de brutalitate fata de Ana si
de copii. La un moment dat, Ghita regreta ca are familie si nu-si poate asuma in
totalitate riscul imbogatirii alaturi de Lica.
• Dornic sa faca avere, Ghita devine treptat complicele lui Lica la diverse nelegi:
jefuirea si uciderea unei femei si a unui copil. Ghita se aliaza cu jandarmul
Pintea,fost hot de codru si tovaras al lui Lica, pentru a-l da in vileag pe Samadu
• Punctul culimnant coincide cu momentul in care Ghita ajunge la ultima treapta
a degradarii morale. Dornic sa se razbune,acesta o arunca pe Ana in mainile
Samadaului la sarbatoarea Pastelui si fuge pentru a-l anunta pe Pintea ca Lica are
asupra lui banii furati. Scarbita de lasitatea sotului,Ana se daruieste lui Lica,iar
acest fapt il determina pe Ghita sa o omoare atunci can ajunge acasa. La randul
lui este omorat de catre Raut din ordinile lui Lica,iar oamenii sai dau foc la
carciuma de la moara cu noroc.
• CONTINUAREA: MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI
• Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea,Lica se sinucide izbindu-se cu
capul de un copac. Singurele persoane care supravetuiesc sunt bunica si copii.
• In concluzie, opera literara ,, Moara cu noroc ‘’ de Ioan Slavici este o nuvela
realista deoarece are ca trasaturi: oglinadrea vietii sociale si a vietii de familie
in satul transilvanean,importanta banului,creearea de peronaje tipice
reprezentative pentru lumea ardeleana
Alexandru Lapusneanul
de Costache Negruzzi
Nuvela romantica de inspiratie istorica
• ,,Alexandru Lapusneanul’’ de Costache Negruzzi prezinta prima opera de
inspiratie istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un
exemplu pentru generatiile urmatoare.
• Este o nuvela romantica deoarece este o specie epica in proza,cu o
constructie riguroasa avand un singur fi narativ central,personaje relativ
putine caracterizate si care graviteaza in jurul personajului principal.
• Nuvela istorica este specie literara cultivata de romantici care evoca trecutul
istoric prin tema, personaje si culoarea epocii ( mentalitati,
obiceiuri,comportamente,relatii sociale, limbaj si vesminte)
• Tema nuvelei este lupta pentru putere in Moldova, la mijlocul sec al XVII-
lea. A doua domnie il gaseste pe Alexandru Lapusenanul dornic de razbunare.
• Titlul reprezinta numele personajului principal, un personaj romantic,
exceptional, actionand in situatii exceptionale.
• Naratorul este omniscient,omniprezent si heterodiegetic. Detasat,sobru,dar
intervine deseori cu epitete de caracterizare: ,,tiran’’, ,,miselul boier’’
• CONTINUAREA: ALEXANDRU LAPUSNEANUL
• Incipitul rezuma faptele care l-au determinat pe Lapusneanul sa revina la
tron, iar finalul arata felul in care acesta moare.
• Nuvela este alcatuita din 4 capitole cu titluri care constituie replici
memorabile ale personajelor: ,, Daca voi nu ma vrei,eu va vreu!’’, ,, Ai sa dai
sama,Doamna!’’, ,,Capul lui Motoc vrem…!’’, ,, De ma voi scula,pre multi
am sa popescu si eu!’’
• CAPTIOLUL 1 : ,,DACA VOI NU MA VRETI,EU VA VREU!’’ reprezinta
exopzitiunea, intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tron in fruntea unei
armate turcesti,dar si intalnirea cu Motoc,Veverita,Spancioc si Stroici,4 boieri
trimisi de Toma pentru a-l opri pe Lapusenanul din drum. Reprezinta si
intriga prin hotararea lui Alexandru Lapusneanul de a se intoarce la tron si a
se razbuna pe boierii tradatori.
• CAPITOLUL 2: ,, AI SA DAI SAMA,DOAMNA!’’ reprezinta momentul de
desfasurare al actiunii. Se desfaosara o serie de evenimente: fuga lui Toma,
incendierea cetatii, confiscarea averilor boierilor, omorarea unor boieri,
interventia Ruxandei pentru a-l potoli pe domnitor si promisiunea pe care
acesta i-o face.
• CONTINUAREA: ALEXANDRU LAPUSNEANUL
• CAPITOLUL 3: ,, CAPUL LUI MOTOC VREM..’’ reprezinta punctul
culminant si contine mai multe scene romantice: participarea si sustinerea
disursului la slujba religioasa, ospatul de la palat,omorarea celor patruzeci si
spate de boieri, uciderea lui Motoc de catre multimea furioasa si leacul de frica
pentru Ruxanda.
• CAPITOLUL 4: ,, DE MA VOI SCULA,PRE MULTI AM SA POPESC SI
EU’’ reprezinta deznodamantul. Alexandru Lapusneanul se imbolnaveste.
Acesta ameninta sa-I omoare pe toti,inclusiv pe fiul lui,fapt ce o determina pe
Ruxanda sa-l otraveasca la indemnarea lui Sapncioc si Stroici.
• Alexandru Lapusneanul este personajul principal si il reprezinta pe
domnitorul tiran,curd si sangeros.
• Conflictul nuvelei este complex si pune in evidenta personalitatea puternica a
personajului principal.
• Conflictul principal este intre domnitor si boieri pentru obtinerea puterii.
• Conflictul secundar este intre domnitor si Motoc, care incepe in capitolul 1 si
se sfarseste in capitolul al 3 –lea
• CONTINUAREA: ALEXANDRU LAPUSNEANUL
• In proza romantica personajele sunt construite in antiteza: Alexandru
Lapusneanul si Ruxanda prin antitezele rau-bun, caracter tare-caracter slab,
iar in antiteza cu boierul tradator Motoc, sunt personajele episodice Spancioc
si Stroici.
• Motoc reprezinta tipul boierului las si tradator.
• Personajul colectiv,multimea revoltata apare pentru prima data in literatura
romana.
• CONCLUZIE
• Fiind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste , ,,Alexandru
Lapusneanul’’ de Costache Negruzii, este o nuvela romantica prin perspectiva
principiului romantic enuntat in ,,Intorductie’’ la ,,Dacia Literara’’
ION
DE LIVIU REBREANU
ROMAN REALIST DE TIP OBIECTIV
• Opera literara ,, Ion;; de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv
apartinand prozie interbelice . Deasemenea este un roman social cu tematica
rurala.
• Este roman,specie a genului epic in proza cu mai multe planuri narative,
personaje si conflict complex.
• Este roman obiectiv prin specificul relatiei narator-personaj si al naratorului
omniscient si omniprezent. Proza realista obiectiva se realizeaza prin naratiunea
la persoana aIIIa, atitudinea detasata in descriere si veridicitate. Personajele au
un destin prestabilit, de aceea textul contine semne prestabilite ale sfarsitului
fiecarui personaj care nu-si poate schimba destinul.
• Tema romanului este patima pentru pamant al unui taran ardelean si cosecintele
ei grave.
• Tema centrala o reprezinta posesia pamantului, este o dubluta de tema iubirii.
• Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra
si iese din satul Pripas.
• CONTINUAREA ION DE LIVIU REBREANU
• Drumul are semnificatia simbolului destinului. Descrierea initiala a drumului
introduce cititorul in viata satului ardelean cu aspecte topografice, etnografice
si sociale.
• Titlul reprezinta numele personajului principal ,,o figura simbolica mai mare
decat natura’’
• Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare: ,, Glasul
pamantului’’ si ,, Glasul iubirii’’.
• Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care satenii se afla la
hora. In expozitiune sunt prezentate personajele principale,timpul si
spatiul,ceea ce confera veridicitatea romanului realist. Lipsa pamantului este
echivalenta cu lipsa existentei umane. Fetele nepofite la dans privesc hora.
Mamele si babele discuta despre gospodarie. Copii se amesteca in joaca
printre adulti. Hotararea lui Ion de a o lua la dans pe Ana, cea bogata,desi o
iubeste pe Florica, ce saraca, marcheaza inceperea conflictului. Faptul ca Ana
era promisa altui boier bogat constituie intriga. Rusinea pe care Vasile Baciu
i-o face flacaului va starni dorinta de razbunare a acestuia, care la randul sau il
va face de rasul satului lasandu-I fata insarcinata pentru a-l obliga sa accepte
nunta.
• CONTINUAREA ION DE LIVIU REBREANU
• Batalia flacailor se incheie cu victoria lui Ion, fapt care ii va alimenta dorinta
de razbunare a lui George, construita simetric cu sfarsitul romanului, cand
George il va omori pe Ion lovindu-l cu o sapa in cap.
• Conflictul central este lupta pentru pamant. Drama lui Ion este drama
taranului sarac,mandru si orgolios, care nus-I accepta conditia si este pus sa
aleaga intre iubirea pentru Florica si averea Anei.
• Conflictul social, intre Ion si Vasile Baciu este dublat de conflictul
interior,intre gaslul iubirii si glasul pamantului.
• Se poate vorbi si de un conflict secundar, intre Ion si George Bulduc, mai
inati pentru Ana, apoi pentru Florica.
• In dorinta de a obtine repede pamant,Ion ii face curte Anei, o seduce si il
obilga pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Cum la nunta Ion nu primeste act
pentru pamantul zestre, simtindu-se inselat, incep drumurile Anei de la Ion la
Vasile, dupa care se sinucide, lucru care nu-I trezeste niciun regret. Nici
moartea copilului nu-l opreste pe Ion din drumurile sale catre Florica,
maritata intre timp cu George.
• CONTINUAREA ION DE LIVIU REBREANU
• Deznodamantul este previzibil, George il loveste pe Ion cu o sapa, element al
destinului.
• George este arestat,Florica ramane singura,iar pamantul lui Ion devine al
bisericii.
• In celalat plan, rivalitatea dintre preot si invatator este defavorizata celui din
urma. Preotul Belciug a ramas vaduv inca din primul an si si-a dedicat restul
vietii comunitatii. El doreste sa construiasca o biserica, iar romanul se incheie cu
sarbatoarea sfintirii bisericii.
• Romanul prezinta aspecte ale monografiei satului taranesc traditional:
nunta,hora, carciuma,relatii de familie,preotul, gura satului.
• Obiectivitatea naratorului se realizeaza intr-un mod neutru. Stilul direct
alterneaza cu stilul indirect.In caracterizare este folsoit sitlul indirect liber.
• In conluzie, ,, Ion’’ de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv
deoarece are ca trasaturi: specificul relatiei narator personaj, naratiunea la
persoana aIIIa, atitudinea detasata in descriere, naratorul omniprezent si
omniscient.
• CONTINUAREA BALTAGUL DE MIHAIL SADOVEANU
• Labirintul este prezent in doua ipostaze: exterior, reprezentat de drumul serpuit
printre stancile muntilor; si interior, reprezentat de framantarile eroinei, de la
neliniste la banuiala , apoi la certitudine.
• Romanul este structurat in doua coordonate fundamentale: aspectul realist,
reconstruirea monogarfica a lumii pastorale si cautarea adevarului; si aspect
mitic, ritualele personajului principal. Orizontul mitic cuprinde modul de
intelegere, traditile pastorale, dar si comunicarea om-natura si mitul marii
treceri.
• Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul este omniprezent si
omniscient, reconstructii prin tematica detaliului si observatiei, satul si actiunile
Victoriei. Inteligenta si calculata, ea reconstituie crima pe baza propriilor
deductii, o povesteste si ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata
satului si a autoritatilor.
• Fiind roman realist, prin veridicitate, traseul urmat de Victoria Lipan in cautarea
sotului, contine locuri extreme pe harta.
• Romanul incepe cu o legenda pe care Nichifor Lipan o povestea la nunti si
botezuri, legenda ce ilustreaza viata oamenilor de la munte ce isi castiga
existenta cu toporul
• CONTINUAREA BALTAGUL DE MIHAIL SADOVEANU
• Finalul romanului reprezinta iesirea Victoriei Lipan din imparatia mortii si
reluarea vietii.
• Romanul este alcatuit din 16 capitole, cu actiuni desfasuarta cronologic. Se poate
imparti in 3 parti:
• PARTEA INTAI ( CAPITOLELE I – VI) cuprinde aseteptarea femeii coplesita
de neliniste, prezentarea gospodariei, descrierea oamenilor si a obiceiurilor
locului.
• PARTEA A DOUA ( CAPITOLELE VII – XIII) urmareste drumul lung parcurs
de Victoria si fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nichifor Lipan, precum si
descrierea locurilor abrute ale muntilor.
• PARTEA ATREIA ( XIV – XVI) surprinde gasirea osemintelor lui Nichifor Lipan,
ritualul inmormantarii , demascarea ucigasilor si infaptuirea actului justitiar.
• In cautarea lui Nichifor Lipan, apar doua conflicte importante: unul de natura
morala, pedepsirea ucigasilor, altul de natura interioara suferinta Victoriei si
eforturile ei de a ramane puternica in fata loviturilor sortii.
• CONTINUAREA BALTAGUL DE MIHAIL SADOVEANU
• Victoria, personaj principal, este o femeie puternica, curajoasa si lucida.
Calitatile ei sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas cand demasca
ucigasii.
• Gheorghita, personaj secundar, reprezinta generatia tanara, care trebuie sa ia
locul tatalui disparut. Romanul poate fi considerat initiatic, deoarece prezinta
drumul maturizarii al lui Gheorghita.
• Exista doua planuri, real si mitic. Planul real este reprezentat de traditie si de
modul de viata,iar cel mitic este raspandit in roman asemenea osemintelor lui
Nichifor in prapastie.
• CONCLUZIE:
• In concluzie, ,,Baltagul’’ de Mihail Sadoveanu este un roman realist mitic,
deoarece romanul prezinta trasaturi ale realismului, veridicitatea intamplarilor,
rpere spatio-temporale precise, calatoria Victoria Lipan in cautarea sotului. Este
roman traditional, doctrinele stravechi ( inmormantarea,parastasul), morale
individului este aceasi cu morala colectivitatii,naratorul este omniprezent si
omniscient, iar relatarea faptelor se face la persoana a III-a.
BALTAGUL
DE MIHAIL SADOVEANU
ROMAN REALIST MITIC
• Romanul ,, Baltagul’’ de Mihail Sadoveanu este o specie a genului epic in
proza, de mare dimesiuni, cu un conflict complex , actiunea se desfasoara pe mai
multe planuri narative si cu personaje numeroase.
• Romanul prezinta monografia satului traditional moldovenesc de la munte,
avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nichifor Lipan.
Inostita de Gheorghita, Victoria Lipan reconstituie drumul parcurs de barbatul
sau,pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii.
• Tema este cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nichifor Lipan. Marile
teme sadoviene se regasesc aici: viata,moartea, natura,iubirea,arta povestirii si a
intelepciunii.
• Titlul este simbolic, ,,Baltagul’’ fiind arma magica,unealta justitiara,folosita
pentru infaptuirea dreptatii,reprezentand autoritatea si forta.
• In roman, el are mai multe conotatii. Acest obiect devine simbol al vietii,dar si al
mortii,al apararii,dar si al dreptatii.
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INATIA NOAPTE DE
RAZBOI
DE CAMIL PETRESCU
• Roman psihologic prin tema, conflict ( interior), protagonist si prin utilizarea
unor tehnici ale analizei psihologice, romanul lui Camil Petrescu este apreciata
de critica vermii drept ,,o monografie a indoielii” .
• Romanul este scris la persoana I sub forma unei confesiunii a personajului
principal, Stefan Gheorghidiu, care traieste cele doua experiente fundamentale:
iubirea si razboiul
• Textul narativ este strucutrat in doua parti precizate in titlulcare constituie si cele
doua teme ale romanului: iubirea si razboiul. Daca prima parte prezinta
rememorarea iubirii matrimoniale esuate dintre Stefan si Ela, partea a doua,
construita sub forma jurnalului de camapnie al lui Gheorghidiu urmareste
experienta de pe front in timpul primului razboi mondial.
• Prima parte este in totalitate fictionala, in timp ce a doua valorifica jurnalul de
campanie al autorului, oferind autenticitatea textului.
• Unicitatea romanului este asiugurata de unicitatea constiintei, care leaga cele
doua planuri.
• CONTINUAREA ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE…
• Romanul incepe printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol este
posterioara intamplarilor relatate in restul Cartii I.
• Primul capitol: ,, La piatra craiului in munte”, pune in evidenta cele doua
planuri temporale din discursul narativ: timpul nararii (prezentul frontului) si
timpul narat (trecutul povestii de iubire).
• In primavara lui 1916, in timpul unei concentrari pe Valea Prahovei, Stefan
Ghoerghidiu asista la popota ofiterilor, la o discutie despre dragoste si fidelitate,
pornind de la un fapt din presa: un barbat si-a ucis sotia infidela si a fost achitat la
tribunal. Acesta discutie declanseaza memoria afectiva involuntara si-i trezeste
amintiri din cei doi ani si jumatate de casatorie cu Ela.
• Tanarul pe atunci, student la filozofie, se casatoreste cu Ela, studenta la litere,
orfana, crescuta de o matusa. Iubirea barbateasca se naste din admiratie ,, iubesti
mai intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o
face feicita’’, dar apoi naratorul marturiseste ca mai ales din orgoliu.
• Dupa casatorie, cei doi tineri traiesc modest, dar sunt fericiti. Fericirea este
tulburata de implinirea mostenirei de la unciul avar Tache. Ela se implica in
discutii despre bani, lucru care lui Gheorghidiu ii displace profund. Ea este atrasa
de lumea mondena,la care noul statul al familiei ii ofera acces.
• CONTINUAREA ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE…
• Cuplul se indeparteaza cu ocazia excursiei de la Odobesti, prilegiata de
sarbatoarea Sfintii Constantin si Elena. In timpul acestei excursii se pare ca Ela
ii ofera o atentie exagerata unui anumit domn G. , care dupa opinia personajului
narator ii va deveni amant.
• A doua experienta in planul cunoasterii il reprezinta razboiul. Frontul inseamna
haos, dezordine, teama, invalmasala, mizerie. La confruntarea cu inamicul se
adauga frigul si ploaia.
• Capitolul ,, Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu’’ pune in evidenta pericolul
razboiului si teama confruntarii cu moartea. Viata soldatiilor tine de hazard, iar
eroismul este inlocuit de spaima de moarte care pastreaza doar instinctul de
supravietuire. Drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a
iubirii.
• Ranit si spitalizat, Gheorghidiu se intoarce Bucuresti, dar se simte detasat de tot
ce il legase de Ela, pe care o priveste acum cu indiferenta si hotaraste sa o
paraseasca: ,, I-am scris ca-i las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret, la
carti… de la lucruri personale la amintiri. Adica tot trecutul.”
• CONTINUAREA ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE…
• Stefan Gheorghidiu este personajul principal si reprezinta tipul intelectualului
lucid, care traieste drama indragostitului de absolut. Gandurile si sentimentele
celorlalte personaje nu pot fi cunoscute decat daca se reflecta in aceasta constiinta.
In acest sens, Ela este cel mai misterios personaj deoarece comportamentul ei este
mediat de viziunea personajului narator. De aceea cititorul nu se poate pronunta
despre fidelitatea ei : ,, Nu Ela se schimba, ci felul in care o vede Stefan”.
• Prin introspectie si monolog interior, tehnici ale analizei psihologice, Stefan
Gheorghidiu percepecu luciditate aspecte ale planului exterior ( fapte, tipuri
umane, relatii cu alte personaje), cat si ale planului interior ( trairi si sentimente).
• IN CONCLUZIE: ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’ de Camil
Petrescu este un roman modern psihologic avand drept caracteristici: unicitatea
perspectivei narative, timpul subiectiv si prezent, naratiunea la persoana I si
autenticitatea trairii.
ENIGMA OTILIEI
DE GEORGE CALINESCU
- ROMAN REALIST SI BALZACIAN-
• Opera literara ,, Enigma Otiliei” de George Calinescu este un roman balzacian
cu elemente moderniste,apartinand prozei interbelice. Este roman realist
balzacian prin structura,tema, realizarea personajelor si prin motivul mostenirii si
al paternitatii.
• Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Viziunea
,,dindarat’’ presupune un narator detasat care nu se implica in faptele prezentate.
• Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si omniprezent care
dirijeaza evolutia lor ca un regizor universal. Naratorul se ascunde in spatele
personajelor.
• Imaginea societatii reprezinta un fundal pe care se proiecteaza maturizarea unui
tanar, care inainte de a face cariera, traieste experienta iubirii si a realtiilor de
familie
• Opera literara ,, Enigma Otiliei” este un roman al unei familii si prezinta istoria
unei mosteniri.
• CONTINUAREA ENIGMA OTILIEI
• Titlul initial ,, Parinti Otiliei” reflecta ideea balzaciana a paternitatii, pentru ca
fiecare personaj determina cumva soarta orfanei Otilia.
• Romanul este alcatuit din douazeci de capitole si structurat pe mai multe planuri
narative. Un plan narativ il reprezinta lupta dusa de Tulea pentru obtinerea
mostenirii lui mos Costache si inlaturarea Otiliei Marculescu, iar celalat plan
urmareste viata tanarului Felix Sima, care ramase orfan, vine la Bucuresti pentru
a studia medicina, locuieste de la tutorele lui si traieste iubirea adolescentina
pentru Otilia,
• Incipitul romanului balzacian fixeaza cadrul temproal (iulie 1909), spatial
(descrierea strazii Antim) si se descriu personajele principale.
• Simetria incipitului cu finalul este reprezentat de descrierea strazii si a casei lui
mos Costache facuta de catre Felix.
• Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului Felix Sima, absolvent al liceului
din Iasi, la Bucuresti, in casa unchiului si tutorelui sau legal, pentru a urma
facultatea de medicina. Costache Giurgiuveanu este un boier avar care
intentioneaza sa o adopte pe Otilia Marculescu. Aglae o considera pe Otilia o
amenintare.
• CONTINUAREA ENIGMA OTILIEI
• Expozitiunea se realizeaza in maniera balzaciana: ,, Int-o seara de la inceputul
lui iulie, cu putin de orele zece, un tanar de vreo optispreze ani, imbracat in
uniforma de licean, intra pe strada Antim, venind dinspre strada Sfintii
Apostoli cu un soi de valiza in mana.” Patruns in locuinta, Felix il cunoaste pe
unchiul sau, pe Otilia, si participa la o scena de familie, jocul de carti. Naratorul ii
ofera lui Felix observarea obiectiva a personajelor prezente in odaie.
• Intriga se desfaosara pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mostenirii lui
mos Costache si destinul tanarului Felix Sima.
• Costache Giurgiuveanu nu ii asigura Otiliei nimic in legatura cu obtinerea
mostenirii sale.
• Sunt infatisate relatii ale familiei burgheze: relatii dintre parinti si copii, relatii
dintre soti, casatoria, orfanul.
• Motivul paternitatii este prezentat diferit: Mos Costache isi iubeste sincer fica, in
timp ce Aglae, adevaratul avar al romanului, striveste personalitatea copiilor ei.
• Planul formarii tanarului Felix Sima urmareste experientele traite de acesta in
casa unchiului sau, in special iubirea pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol,insa
nu ia nicio decizie deoarece primeaza dorinta de a face cariera.
• CONTINUAREA ENIGMA OTILIEI
• Otilia il iubeste pe Felix, dar se casatoreste cu Pascalopol. In epilog aflam ca
Pascalopol i-a oferit cu generiozitate libertatea Otiliei, iar acesta s-a casatorit cu
un conte. Pentru Felix, Otilia ramane o imagine a eterului feminin, iar pentru
Pascalopol o enigma.
• Conflictul romanului il constituie relatia dintre cele doua familii: prima familie,
a lui Costache Giurgiuveanu, iar cea de a doua, care aspira la mostenire lui, este
familia surorii acestuia, Aglae.
• Pentru caracterizarea personajelor, naratorul, utilizeaza tehnica balzaciana a
descrierii mediului si a fizonomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter.
• In limbajul persoanjelor se folosesc aceleasimijloace lingvistice, fara a se tine
cont de situatia financiara sau de cultura.
• In concluzie, opera literara ,, Enigma Otiliei’’ de George Calinescu este un roman
realist balzacian prin: prezenta unor aspecte ale societatii bucurestene, motivul
paternitatii si al mostenirei, structura, descrierea, tipologii, veridicitatea si
utilizarea naratiunii la persoana a III-a.
MOROMETII
DE MARIN PREDA
- ROMAN POSTBELIC -
• ,, Morometii’’ este primul roman scris de Marin Preda si este alcatuit din doua
volume. Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera,
romanul este unitar, deoarece infatiseaza imaginea satului traditional romanesc
intr-o perioada de criza, in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial.
• Romanul prezinta destramarea unei familii de tarani dintr-un sat din campia
Dunarii, Silistea-Gumesti.
• Titlul ,, Morometii” aseaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si
criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii.
• Teme: prima tema este familia, o alta tema este criza comunicarii intre Ilie
Moromete si familia sa: tema timpului viclean, ,,timpul nu mai avea rabdare” si
relatia dintre individ si istorie care nuanteaza tema sociala.
• Primul volum este structurat in trei parti, cu o actiune concentrata, care se
desfasoara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbugnirii celui de-al Doilea
Razboi Mondial.
• CONTINUAREA MOROMETII DE MARIN PREDA
• Prima parte, de sambata seara pana duminica seara, contine scene care
ilustreaza o monografie a vietii rurala: cine, taierea salcamului, intalnirea
duminicala din poiana lui Iocan, hora.
• Partea a doua se delureaza pe parcurul a doua saptamani, incepand cu plecarea
lui Achim cu oile la Bucuresti.
• Partea a treia, de la sceris pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor.
• Cele trei parti confera echilibrul compozitiei. Fiecare parte incepe cui o
prezentarea in ansamblu: masa,prispa si secerisul.
• Simetria compozitionala este data de cele doua referirii la tema timpului, in
primul si in ultimul paragraf al volumului. La inceput ,, timpul este foarte
rabdator cu oamenii”, dar la final ,, timpul nu mai avea rabdare”.
• Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Este mai intai dezacordul
dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie ( Paraschiv, Nila si Achim).
• Cel de-al doilea conflict izbugneste intre Moromete si Catrina,sotia lui.
Moromete vanduse in timpul secetei pamanturile sotiei, promitandu-I in schimb,
trecerea casei pe numele ei, dar amana implinirea promisiunii. Nemultumita, ea
isi gaseste initial refugiul in biserica, dar in al doilea volum, Catrina il paraseste
pe Ilie dupa ce afla de propunerea facuta fiilor lui la Bucuresti.
• CONTINUAREA MOROMETII DE MARIN PREDA
• Al treilea conflict se desfasoara intre Moromete si sora lui,Guica, care si-ar fi
dorit ca fratele vaduv sa nu se recasatoreasca, astfel, ea ar fi ramas in casa fratelui
sa se ocupe de gospodarie si de cresterea copiilor, pentru a nu ramane singura la
batranete. Faptul ca Moromete se recasatoreste, ii aprinde o ura asupra lui, pe
care o transmite celor trei fii mai mari.
• Un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete si filu cel mic,Niculae.
Copilul isi doreste sa mearga la scoala, iar tatal nu-l sustine (,, Alta treaba n-avem
noi acuma! Ne apucam sa sutidem!”). Pentru a-si realiza dorinta de a studia,
baiatul se desprinde treptat de familie. In volumul al doilea acest conflict trece pe
primul plan.
• Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. In prim-
plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri. Ilie
Moromete incearca sa pastreze intreg pamantul familiei sale, pentru a-l transmite
apoi baietilor. Fiii cei mari ai lui Moromete, Paraschiv, Nila si Achim isi doresc
independeta economica. Ei se simt neindreptatiti dupa moartea mamei lor, pentru
ca Ilie Moromete s-a insurat cu alta femeie, si ca are inca trei copii: Tita,Ilinca si
Niculae. Indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete poreclita Guica, cei trei
baieti pun la cale un plan distructiv. Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti, fara
stirea familiei sa isi faca un rost.
• CONTINUAREA MOROMETII DE MARIN PREDA
• In primul volum intalnim cateva secvente narative de mare profunzime:
• Scena cinei se descrie lent, prin acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei pare a
surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata
autoritar. Asezarea in jurul mesei, sugereaza evolutia ulterioara a conflictului si
destramarea familiei. ,, Cei trei frati vitregi stateau spre partea dinafara a tindei, ca
si cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara…”
• O alta secventa epica cu valoare simbolica este taierea salcamului. Ilie Moromete
taie salcamul pentru a achita o parte din datorii, fara a vinde pamant sau oi.
Taierea salcamului, duminica, in zoii, in timp ce in cimitir femeile isi plang mortii
prefigureaza destramarea familiei, prabusirea satului traditional.
• Scena din viata colectivitatii: hora, calusului, intalnirile duminicale din poiana lui
Iocan, serbarea scolara, secerisul. Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru
viata rurala este secerisului.
• Limbalul prozei narative se remarca prin naturaletea si precizia sitlului, oralitatea
imbinarii stilului indirect si direct, stilul indirect liber, textul si subtextul ironic.
• In concluzie, Morometii de Marin Preda este un roman unitar, infatisand imaginea
satului traditional romanesc. Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor
morale,in criza unei familii si criza comunicarii.
LUCEAFARUL
DE MIHAI EMINESCU
- POEZIE ROMANTICA -
• Poemul ,, Luceafarul” de Mihai Eminescu poate fi condsiderat o alegorie pe tema
romantica a locului geniului in lume, ceea ce inseamna ca personajele sunt
transpuse printr-o suita de pesonificare, metafore si simboluri. Poemul este o
meditatie asupra destiunul geniului in lume, vazut ca o fiinta superioara, opusa
omului comun.
• Viziunea romantica este dtata de : tema, structura, alternarea planului terestru cu
cel cosmic, motive literare, antiteze, amestecul speciilor si metamorfozele lui
Hyperion.
• Compozitia romantica se realizeaza prin opozitia planurilor cosmic si terestru si a
doua ipostaze: geniu si omul comun.
• Incipitul romanului sta sub semnul basmului: ,, A fost odata ca-n povesti/ A fost ca
niciodata”
• Portretul fetei este realizat prin superlativul absolut de faptura populara ,, o prea
frumoasa fata”, care scoate in evidenta unicitatea ei.
• Prima parte a poemului reprezinta o frumoasa poveste de iubire. Imaginarul poetic
este de faptura romantica.
• CONTINUAREA LUCEAFARUL DE MIHAI EMINESCU
• Iubirea se naste lent, prin stadiul de visare in cadrul nocturn, realizat prin motive
literare romantice : ,,Luceafarul” , ,,marea” , ,,castelul”, ,,fereastra”, ,,oglinda”.
• La chemarea rostita de fata: ,,Cobori in jos luceafar bland/ Alunecand pe-o raza.
Luceafarul se smulge din sfera sa spre a se intrupa pentru prima data in cer si
mare, ca un tanar voievod, ,,un mort frumos cu ochii vii”, aceasta ipostaza fiind
una angelica: ,,umbra fetei stravezi/ E alba ca de ciara” , ,, umerele goale.
• Cea de-a doua intrupare din soare si noapte reda ipostaza demonica. Luceafarul
ofera mai intai fete imparatia oceanului, apoi cea a cerului.
• Fata palida si stralucirea ochiilor sunt intelese de fata ca atribute ale mortii: ,,
privirea ta ma arde”. Ea ii cere sa devina muritor, iar Luceafarul accepta
sacrificiul: ,, De ma voi naste din pacat/ Primind o alta lege/ Cu vesnicia sunt
legat/ Ci voi sa ma dezlege”
• In partea a doua este prezentata idila dintre fata de imparat, numita acum
Catalina si Catalin, care este o ipostaza a iubirii opuse celei ideale. Asemanarea
numelelor reprezinta aparenta la aceeasi categorie a omului comun. Cei doi
formeaza un cuplu norocos si fericit, supus legilor pamantene, diferite de legea
dupa care traieste Luceafarul.
• CONTINUAREA LUCEAFARUL DE MIHAI EMINESCU
• Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de bolta a
poemului.Poate fi impartita in mai multe secventa: zborul cosmic, rugamintea,
convorbirea cu demiurgul.
• In dialogul cu demiurgul, Luceafarul este insetat de repaos: ,, Si din repos m-am
nascut/ Mi-e sete de repaos’’. Demiurgul este cel care rosteste pentru prima data
numele ,, Hyperion”, deoarece el este creatorul si cunoaste esenta Luceafarului.
• Luceafarul ii cere demirugului sa-l dezlege de nemurire pentru a putea descoperi
taina iubiri. Demiurgul refuza cererea Luceafarului, deoarece el face parte din alta
lume, iar desprinderea lui ar duce la haos. Deasemenea, pune in antiteza lumea
nemuritorilor cu cea a muritorilor, oferindu-I lui Hyperion mai multe ipostaze ale
geniului.
• In final, demiurgul ofera argumentul infidelitatii fetei. Geniul se izoleaza
dezamagit de lumea comuna, a norocului trecator si-si accepta destinul. Omul
comun ramane simbol al trecerii timpului, iar geniul atinge starea de perfecta
liniste sufleteasca. Masura este de 7-8 silabe, rima incrucisata si ritmul iambic.
• In concluzie, ,, Luceafarul” de Mihai Eminescu este o poezie romantica deoarece
utilizeaza teme si motive romantice, elemente de imaginar poetic, procedee
artistice si simboluri ale eternitatii/ temparalitatii si vietii/mortii
PLUMB
DE GEORGE BACOVIA
- poezia simbolista
• ,,Plumb” de George Bacovia este o poezie simbolista prin: folosirea
simbolurilor, tehnica repetitiilor, cromatica si dramatismul trairii eului liric.
Dramatismul este realizat prin corespondenta ce se realizeaza intre materie si
spirit.
• Titlul poeziei este simbolul ,,plumb” care sugereaza angoasa, apasarea
sufleteasca, universul monoton, incheierea definitiva a spatiului existential fara
solutii de iesire.
• Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate lipsita de aspiratii si
artificiala. Lumea ostila si stranie,conturata cu cateva pete de culoare este
proiectia unversului interior.
• Poezia este alcatuita din doua catrene, construite pe baza lexului ,,plumb”, care
este reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei acesteia. Cele doua strofe
corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva,
simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata
de sentimentul iubirii.
• CONTINUAREA PLUMB DE GEORGE BACOVIA
• Marcile subiectivitatii ale acestei poezii sunt la persoana I a verbelor ,,stam”, ,,am
inceput” si adjectivul posesiv ,,amorul meu”.
• Strofa I cuprinde elemente ale spatiului inchis,apasator,sufocant, in care eul liric
se sime izolat: ,,in cavou’’ simbolizeaza universul interior in care mediul
inconjurator a capatat greutatea apasatoare a plumbului. Elementele decorului
funerar sunt : ,,sicriele de plumb”, ,,vesmantul funerar”, ,,flori de plumb” si
coroane de plumb”
• Repetarea epitetului ,,plumb” are multiple sugestii: cromatica fizica de apasare,
insistand asupra existentei mohorate. Lumea obiectuala, in manifestarile ei de
gingasie si frumusete. Vantul este singurul care sugereaza miscarea,insa produe
efecte reci ale mortii: ,,Si sacrtiau coroanele de plumb”
• Strofa a II-a debuteaza sub semnul tragicului existential,generat de moartea
afectivitatii: ,,Dormeau intors amorul meu de plumb”. Cuvantul ,,intors”
sugereaza intoarcerea mortului cu fata spre apus si constituie misterul poeziei.
• La nivel fonetic, cuvantul ,,plumb’’ cuprinde o vocala inchisa de cate doua
consoane ,,grele”, ceea ce sugereaza o inchidere a spatiului.
• In ceea ce priveste prozodia, ,,Plumb” are o constructie riguroasa, ceea ce
sugereaza prezenta mortii.
• CONTINUAREA PLUMB DE GEORGE BACOVIA
• La nivel morfologic, se remarca prezenta verbelor, in marea lor majoritate statice.
Timpul imperfect indica trecutul nedetreminat, permanenta unei stari de angoasa:
,,dormeau”, ,,stam”, ,,era”, ,,scartaiau” etc
• Adeverbul ,,adanc” asezat langa verbul ,,dormeau” sugereaza somnul vesnic,
moartea.
• La nivel sintactic, textul este structurat pe o serie de propozitii principale,
independete.
• La nivel lexical, se remarca prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii :
,,sicriu”, ,,cavou”, ,,funerar”, ,,coroana”, ,,mort”.
• La nivel stilistic se remarca prezenta simbolului central ,,plumb”, asociat
metaforelor: ,,flori de plumb”, ,,coroanele de plumb”, ,,aripile de plumb” si
expresivitatea epitetului din versul : ,,Dorme intors amorul meu de plumb”
• In concluzie, ,,Plumb” de George Bacovia prin atmosfera, folosirea sugestiei, a
simbolului si a corespondentelor se incadreaza in estetica simbolista
TESTAMENT
DE TUDOR ARGHEZI
- POEZIE MODERNISTA -
• ,,Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale
literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de ,,Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii” de Lucian Blaga sau ,,Joc secund” de Ion Barbu.
• Este o arta poetica moderna deoarece autorul isi exprima propriile convingeri
despre : arta literara, menirea literaturii si rolul artistului in societate. In aceasta
poezie sunt intalnite trei elemente specifice liricii moderne: transfigurarea
socialului in estetic, estetica uratului si raportul dintre inspiratie si tehnica
poetica.
• Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mesteug, creatie lasata ca
mostenire unui fiu spiritual.
• Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de un tata unui fiu spiritual,
caruia ii este lasata drept unica mostenire ,,cartea” care indica opera literara.
Textul este alcatuit din cinci strofe cu numar inegal de versuri, fiind o
particularitate a modernismului.
• Titlul poeziei are doua intelesuri: una denotativa si alta conotativa.
• CONTINUAREA TESTAMENT DE TUDOR ARGHEZI
• In sens denotativ cuvantul ,, testament” semnifica un act juridic facut de o
persoana pentru a-si exprima dorintele ce urmeaza a fi inplinite dupa moarte. In
sens religios, cuvantul ,,testament” face referire la cele doua mari carti ale
Bibliei: vechiul si noul testament, in care sunt prezentate invataturile
apostorilor lasate omenirii. Din aceasta semnificatie religioasa deriva si sensul
conotativ al titlului. Astfel poezia devine o mostenire spirituala adresata
urmasilor cititori.
• Discursul liric este organizat sub forma unui dialog imaginar intre tata si fiu,
intre strabunici si urmasi, tot atatea ipostaze ale eului liric.
• Metafora ,,carte” are rol central in poezie. Verbele la persoana I singular au
drept rol definirea metaforica a actului de creatie poetica, rolul poetului: ,,am
iubit”, ,,am prefacut”, ,,facui”, ,,am luat”, ,,am pus” etc
• Strofa I incepe cu o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual. Contine
ideea mostenirii spirituale ,,un nume adunat pe-o carte”, care devin simbol al
identitatii obtinute prin cuvant.
• Vocativul ,,fiule” semnifica un potential cititor, poetul indetificandu-se in mod
simbolic ca un tatal.
• CONTINUAREA TESTAMENT DE TUDOR ARGHEZI
• In strofa a II-a, cartea este numita ,,hristovul vostru cel dintai”, cartea de capatai
a urmasilor. ,,Cartea-hristov” reprezinta un document al existentei si suferintei
stramosilor: ,, Al robilor cu saricile pline/ De oseminte varsate-n mine”
• Ideea centrala in cea de-atreia strofa este transformarea poeziei intr-o lume
obiectiva. Astfel ,,sapa” devinde ,,condei”, iar ,,brazda” devinde ,,calimara”
• In viziunea argheziana cuvintele se metamorfazeaza, pastrandu-si forma
expresiva:,, Veninul strans l-am preschimbat im miere/ Lasand intreaga dulcea lui
putere.”
• In strofa a IV-a apare ideea transformarii socialului in estetic, prin faptul ca
durerea este simbolizata prin ,,vioara” : ,,Durerea noastra surda si amara/ O
gramadi pe o singura vioara”
• Arghezii introduce in literatura romana estetica uratului. Arghezii considera ca
orice aspect al realitatii, indiferent ca este urat sau frumos, poate constru material
poetic.
• Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza ,,Domnita”, ,,pierde” in favoarea
mestesugului poetic
• CONTINUAREA TESTAMENT DE TUDOR ARGHEZI
• Poezia este atat rezultatul inspiratiei, al harului ,,slova de foc”, cat si rezultatul
mestesugului ,,slova faurita”: ,,Slova de foc si slova faurita/ Imperecheate-n
carte se marita
• La nivelul lexico-semantic se observa cuvinte potrivite esteticii uratului: ,,
bube,mucegaiuri si noroi”, ,,ciorchini de negi”; neologisme: ,,obscur”;
arhaisme: ,,hristov”
• Singurul verb la viitor: ,,nu-ti voi lasa” sustine caracterul testamentar al
poeziei. In contextul acesta,negatia dobandeste sens afrimativ.
• Strofele sunt inegale, masura de 9-11 silabe, rima se considera imperecheata.
• In concluzie, ,,Testament” de Tudor Arghezi este o opera poetica moderna
pentru ca poetul este pus in situatia de creativ, opera este vazuta ca produsul
inspiratiei divine cat si a tehnicii poetice, iar Arghezi introduce in literatura
romana estetica uratului
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII
DE LUCIAN BLAGA
- POEZIE MODERNISTA -
• ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria
artelor poetice moderne din perioada interbelica, alaturi de ,,Testament” de
Tudor Arghezi si ,,Joc secund” de Ion Barbu
• Este o arta poetica moderna deoarece autorul isi exprima propriile convingeri
despre : arta literara, menirea literaturii si rolul artistului in societate. Autorul
este deplasat de la tehnica poetica la realtia poet-lume si poet-creatie.
• Textul operei nu este de ordin conceptual, nu contine un sir de rationamente, ci
este un text poetic cu limbaj metaforic avand, ca la Eminescu un sens filozofic
secundar.
• Rolul poetului nu este acela de a descifra tainele lumii, ci de ale evidentia, prin
trairea interioara si prin contemplarea formelor concrete prin care ele se
desfasoara.
• Rolul poeziei este acela ca prin mit si simbol, cititorul sa patrunda in tainele
universului sporindu-le.
• CONTINUAREA EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI …
• Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetului in fata marilor taine ale universului:
cunoasterea lumii poate fi posibila numai prin iubire.
• Titulul este o metafora revelatorie care seminfica ideea cunoasterii luciferice.
Pronumele personal ,,eu” este asezat orgolios in fruntea operei si semnifica
atitudinea poetului de a proteja tainele lumii, izvorata din iubire. Verbul la forma
negativa ,,nu strivesc” reprezinta refuzul cunoasterii de tip rational, optand pentru
cunoasterea luciferica. Metafora revelatorie ,,corola de minuni a lumii” este
imaginea aboslutului,a prefectiunii, prin ideea de intreg,semnificand misterele
lumii,iar rolul poetului este de a le adanci.
• In incpitul romanului este reluat titlul ca prim vers, iar sensul sau, imbogatit prin
seria de antiteze si prin lantul metaforica se intareste cu versurile finale: ,, Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii/…/ Caci eu iubesc/ Si flori si ochi, si buze si
morminte”
• Poezia este un act de creatie, iar iubirea o cale de cunoastere. Metaforele
enumerate cuprind teme majore ale creatiei: ,,flori” semnificand viata,frumusete;
,,ochi” semnificand cunoasterea, ,,buze” semnificand iubirea,rostirea poetica si
,,morminte” indicand moartea
• CONTINUAREA EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI …
• Prima segventa exprimata concetrat prin ajutorul verbelor la forma negtaiva ,,nu
strivesc”, ,,nu ucid”, exprima atitudinea poetului in fata tainelor lumii,adica
refuzul cunoasterii logice.
• Segventa a doua mai ampla se construieste pe baza unor relatii de opozitie: ,,eu”-
,,altii”, ,,lumina mea”- ,,lumina altora”
• Finalul poeziei constituie o a treia segventa cu rol conclusiv.Cunoasterea poetica
este un act de meditatie si de iubire.
• Elementele de intoarcere in poezie sunt: misterul si motivul luminii, care implica
principiul contrar, intunericul. Dicursul liric se organizeaza in jurul acestor
elemente.
• Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere cu masura inegala; masura variaza
intre 4-5 si 11-3 silabe.
• In concluzie, ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga este o
arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile
tehnicii moderne.
Riga Crypto si lapona Enigel
de Ion Barbu
- poezie modernista-

• ,,Riga Crypto si lapona Enigel” de Ion Barbu face parte din volumul ,,Joc
secund”. Este subintintuala balada,realizandu-se in viziune moderna, ca un
amplu poem de cunoastere si un poem alegoric.
• Poemul pare un cantec batranesc de lupta, dar este o poveste de iubire, o balada
fantastica, intalnirea realizandu-se in plan de vis.
• Structura narativa se realizeaza prin amestecarea genurilor. Scenariul epic este
dublat de caracterul dramatic si lirismul de masti, personaje avand semnificatie
simbolica.
• ,,Luceafarul intors”, poemul prezinta drama cunoasterii si incompatibilitatea
dintre doua lumi/
• Titlul baladei trimite cu gandul la marile povesti de iubire din literatura
universala, exemplu: ,,Romeo si Julieta”, dar la Ion Barbu, membri cuplului sunt
antagonici, personaje romantice cu valori simbolice,dar negative in raport cu
norma comuna.
• CONTINUAREA Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu
• La nivel formal, poezia este alcatuita din doua parti, fiecare semnificand cate o
nunta: una consumata,implicata,iar alta povestita, initiatica.
• Prologul descrie atmosfera de la ,,spartul nuntii” traite. Primele patru strofe
constituie rama nuntii povestite si reprezinta dialogul menestrelului cu ,,nuntasul
fruntas”. Menestrelul este rugat sa cante despre nunta ratata a doi parteneri
inegali, din famili diferite, ,,Enigel si Riga Crypto”.
• Nuntasul il roaga sa zica ,, incetinel” un ,,cantec larg” pe care l-a zis ,,cu foc”
acum o vara. Repetarea sugereaza un ritual al zicerii unei povesti exemplare, dar
cu modificarea tonalitatii.
• Partea a doua reprezinta nunta povestita, se realizeaza din mai multe tablouri
poetice: portretul si imparatia Rigai Crypto (5-7), portretul, locurile natale si
oprirea din drum a laponei Enigel (8-9) , intalnirea dintre cei doi (10); cele trei
chemari ale Rygai si cele doua refuzuri (11-15); raspunsul dintre simbolul solar si
propria conditie (16-20); incheiera intalnirii (21-22); pedeapsa Rigai in finalul
poeziei (23-27).
• Modurile de expunere sunt dialogul,descrierea si naratiunea.
• CONTINUAREA Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu
• Numele Crypto sugereaza provenienta la familia ciupercilor si postura de rege a
fapturiloe inferioare din regnul vegetal.
• Numele Enigel are insusire nordica si sustine originea ei de la pol; Lapona isi
conduce turmele de reni spre sud. Este stapana a regnului animal si reprezinta
ipostaza umana cea mai evoluata
• Portretele dintre cei doi sunt realizate prin antiteza,deosebirea dintre cei doi fiind
element care va genera intra.
• Membri cuplului nu-si pot neutraliza diferente in plan real; comunicarea se
realizeaza in plan oniric. Riga este cel care rosteste descantecul de trei ori.
Povestea propriu-zisa se dovedeste a fi fantastica, ea desfasurand-se in visul fetei,
ca in ,,Luceafarul”, dar rolurile sunt inversate.
• In prima chemare descantec, Riga isi invita aleasa cu dulceata si cu fragi,
elementele ale existentei sale vegetative, dar aici capata conotatii erotice. Darul
lui este refuzat de Enigel: ,, Eu ma duc sa culeg/ Fragii fragezi mai la vale”.
Refuzul laponei il pune intr-o situatie delicata, el merge pana la sacrificiu de sine
in a doua chemare.
• Primul refuz sugereaza tentatia solara prin indiciul spatial ,,mai la vale”, adica
spre sud
• CONTINUAREA Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu
• Al doilea reufz este sustinut de enumerarea atributelor lui Crypto: ,,bland”,
,,plapand”, ,,necopt”. Opozitia copt-necopt reluata in al treilea refuz prin
antiteza soare-umbra, pune in evidenta incompatibilitatea dintre ei, niciunul nu
poate trece fara sa se piarda pe sine.
• Soarele este simbolul existentei spirituale pe care Riga o refuza in favoarea
existentei vegetativ. Pentru a-si continua drumul catre soare si cunoastere
• Lapona refuza descantecul Rigai, care se intoarce brutal asupra lui si-l distruge.
Faptura firava e distrusa de propriul vis, cade victima neputintei si indraznelei de
a-si depasi limetele.
• Finalul este trist, Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otravitoare, obligat
sa nunteasca cu ipostaze degradate ale poporului regn. Incercarea fiintei
inferioare de a-si depasi limitele este pedepsita cu nebunia.
• Trei mituri fundamentale de origine greaca sunt prezentate in poezie: al
soarelui, al muntii si al oglinzii. Drumul spre sud al laponei are valoarea unui
drum initial, iar popasul in tinutul Rigai reprezinta o proba pe care o trece prin
refuzul nuntii.
• In opinia lui George Calinescu, amestecul de regnuri este de faptura romantica
si are rol de cunoastere unui alt univers. Accentul cade pe opusul slab-puternic.
O SCRISOARE PIERDUTA
DE ION LUCA CARAGIALE
- COMEDIE -
• Reprezentata pe scena in anul 1884, comedia ,,O scrisoare pierduta” de
I.L.Caragiale este o treia dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului
dramatic.
• Este o comedie acutala deoarece mentalitatea nu s-a schimbat de la o epoca la
alta. ( fuga dupa bani, superioritatea individului etc)
• Opera literara ,,O scrisoare pierduta” de I.L.Caragiale este o comedie de
moravuri, in care sunt evidentiate aspecte ale societatii contemporane autorului,
fiind insiprata din farsa electorala din 1883.
• Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea
unor moravuri,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final
fericit.
• Conflictul comic se realizeaza prin contrastul dintre aparenta si esenta.
• Sunt prezentate formele comicului: umorul, ironia si diferite tipuri de comic.
• CONTINUAREA O SCRISOARE PIERDUTA
• Incandrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin evidentierea unor
defecte omenesti, piesa prezinta aspecte din viata politica ( lupta pentru puterea
in contextul alegerilor) si de familie ( relatia dintre Tipatescu si Zoe) a unor
reprezentanti corupti ai politici romanesti.
• Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice,
dovada fiind lista cu personaje de la inceputul piesei si didascaliile, singurele
intreveniti directe ale autorului.
• Textul dramatic contine patru acte alaturate din scene, fiind construit sub forma
schimbului de replici dintre personaje.
• Tema este demascarea prostiei omenesti si imoralitatii publice si private,
inscriindu-se in categoria comediilor de moravuri, de situatii,de limbaj si de
caracter.
• Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta
pentru putere se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al
santajului ,, o scrisoare pierduta” reprezentand pretextul dramatic al comediei.
• Conflictul dramatic principal consta in confrunatrea pentru putere a doua fortea
opuse. ( partidul aflat la putere si gruparea indepenenta a lui Nae Catavencu,
avocat ambitios si proprietar al revistei ,,Racnetul Caraptiilor”.
• CONTINUAREA O SCRISOARE PIERDUTA
• Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi si Branzovenescu, care
se tem de tradarea prefectului.
• Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc
spre rezolvarea conflictului, in final fericit al piesei. Scrisoarea revine la
destinatar, iar trimisul de centru, Agamita Dandanache este ales debutat.
• Actiunea comediei este plasat ,,in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”,
in perioada campaniei electorale, intr-un interval de trei zile.
• ACTUL I ( EXPOZITIUNEA) reprezinta intriga comediei. Trahanache vine cu
vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic. Sotul inselat
considera ca aceasta scrisoare este o miselie din partea lui Catavencu si trateaza
situatia cu mult calm. Naivitatea si camul lui Zaharia Trahanache sunt construite
in contrast cu zbuciumul amorezilor ( Tipatescu si Zoe Trahanache) care
actioneaza impulsiv pentru a zmulge scrisoarea din mainile santajistului.
• IN ACTUL AL II-LEA se declanseaza conflictul secundar, reprezentat de grupul
Frafuridi si Branzovenescu, care se tem de tradarea prefectului. Tipatescu ii cere
lui Pristanda, arestarea lui Catavencu si prechezitionarea casei pentru a gasi
scrisoarea, insa, Zoe ordona eliberarea lui si incearca sa-l convinga pe Tipatescu
sa sustina candiatura lui Catavencu in schimbul scrisorii. Acesta nu accepta, iar
Zoe ii promite santajistului sprijinul sau.
• CONTINUAREA O SCRISOARE PIERDUTA
• ACTUL AL III-LEA reprezinta punctul culimnant. In cadrul intalnirii electorale,
Frafuridii si Catavencu isi spun discursurile, iar numele candidatului sustinut de
comitet este Agamita Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi despre
scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat de Pristanda. In multimea agitata,
Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gaista pentru a doua oara de cetateanul
turmentat care o duce destinatarului.
• ACTUL AL IV-LEA prezinta deznodamantul, aduce rezolvarea
conflictului,deoarece Zoe primeste scrisoarea, iar Catavencu accepta situatia.
Personajul Dandanache care intrece orice gram de prostie, ajunge la aceasta
functie tot prin pricina unei scrisori compromitatoare.
• Personajele actioneaza ca niste marionete, lipsite de profunzimea sufleteascasa,
fara a evolua pe parcursul actiunii.
• In concluzie, ,,O scrisoare pierduta” de I.L.Caragiale, prin aceste mijloace,
piesa provoaca raul,dar, in acelasi timp, atrage atentia cititorului/ spectatorului, in
mod critic aspura ,,comediei umane”
IONA
DE MARIN SORESCU
-DRAMA EXISTENTIALA SI DE IDEI-

• ,,Iona” de Marin Sorescu a fost publicata in anul 1968 in revista ,,Luceafarul”,


fiind inclusa ulterior in triologia ,,Setea muntelui de sare’’, alaturi de
,,Paracliseu” si ,,Matca”.
• Are ca geneza mitul biblic al lui Iona.
• Opera literara ,,Iona” de Marin Sorescu apartine genului dramatic si este o
parabola moderna de timp drama.
• Titlul operei este format dintr-un substantic propriu, care in sens denotativ
semnifica ,,eu”, iar in sens conotativ simbolizeaza un personaj aflat in catuarea
propriului ,,eu”. Ioma reprezinta conditia umana in fata vietii sau a mortii.
• Tema textului este conditia omului intr-un unviers configurat ca spatiu inchis. Se
dezvolta dezbaterea despre libertate si necesitate, despre individ si sinele
existential, despre singuratate si moarte.
• Piesa este alcatuita dintr-o succesiune de patru tablorui, fiecare dintre acesta
reprezentand alt context in care se afla personajul.
• CONTINUAREA IONA DE MARIN SORESCU
• Datorita faptului ca opera apartine genului dramatic, modul de expunere
dominant este dialgolu, dar in acest text este prezent monologul prin care
personajul isi exprima framantarea sufleteasca
• Chia daca existenta in scena a unui singur personaj poate parea surprinzatoare,
nu este neaparat neobisnuita. Sorescu renunta la dialog, obligandu-si personajul
sa se ,,dedubleze”, facandu-l sa se comporte ca si cand in scena ar fi doua
personaje. Consecintele sunt disparitia intrigi si a conflictului, iar plasarea
actiunii are loc in planul parabolei.
• Rolul indicatilor scenice este de a ajuta la intelegerea textului. Nimic din ce se
intampla pe scena nu trebuie interpetat in plan real, piesa fiind o parabola a
catuarii spirituale. Toate gesturile eroului, indicatiile scenice,decorul, totul
trebuie ,,citit” in cheie simbolica.
• TABLOUL INTAI prezinta dorinta puternica a personajului de a-si auzi ecoul in
timp ce-si striga propriul nume. Este un pescar fara noroc. Pescuieste din
acavariu,arucand pestii in navod. Acavriu semnifica existenta limitata. Libertatea
pestilor in acvariu este o falsa libertate ca si cea a lui Iona. Iona are sentimentul
ratacirii,a incaptanarii de a-s accepta propriul destin. La finalul tabloului este
inghitit de peste urias in a carui gura statea. Se indentifica motivul vanatorului
devenit vanat
• CONTINUAREA IONA DE MARIN SORESCU
• TABLOUL AL II-LEA arata captivitatea, se petrece in intuneric, in interiorul
pestelui unu. Iona nu isi aminteste daca a fost inghitit de viu sau mort. Meditatia
sa capata note existentiale. Gaseste un cutit pe care pestele uitase sa-l ia. In
finalul tabloului devine melancolic si visator.
• TABLOUL AL III-LEA il arata pe Iona in interiorul pestelui doi, care inghitise
pestele unu. Apar in scena doi pescari, purtand pe umeri barne grele, simbolizand
oamenii care-si poarta povara propriei existente. Iona ajunge in interiorul pestelui
trei si-si aminteste lucrurile marunte din viata sa. La finalul tabloului este
dominat de o spaima ivita din senin si se simte privit de o multime de ochi.
• TABLOUL AL IV-LEA il arata pe Iona in burta ultimului peste spintecat unde se
zareste o plaja. Este tot singur, dar apar in scena cei doi pescari, purtandu-si in
continuare barnele. Vazandu-I ajunge la concluzia ca orizontul este un ,,sir
nesfarsit de burti”. Nu-si aminteste cine este si incearca sa se regaseasca. La final
constenitizeaza propria identitate: ,,Iona.Eu sunt Iona.” Prin sinucidere, Iona isi
va descoperi propria individualitate.
• La nivelul operei regasim diferite simboluri si semnificatii care imbogatesc
textul: labirintul reprezinta simbolul drumului pentru cunoasterea de sine.
Simbolul apei reprezinta existenta plina de un sir neintrerupt de capcane.
• CONTINUAREA IONA DE MARIN SORESCU
• Pestele este simbolul al fiintei primare, al tacerii si al plutirii. Marea, ultimul
simbol, inseamna libertatea, iluzia
• Iona este personajul principal, nemodernist, simbolic si alegoric. Este inspirat
din personajul biblic Iona, fiind un personaj care inspira spre absolut. Un pescar
ghinionit,copilaros si ioncent, vorbeste mult considerand singura metoda de a
supravietui. Este simbolul omului care se confrunta cu numeroase probleme
existentiale. Asadar, Iona este omul prind, fara voia lui, intr-o capcana, din care
incearca pur si simplu sa scape.
• Tragedia este o specie e genului dramatic care prezinta personaje puternice si
care se lupta cu un destin neprielnic sau cu propriile sentimente, iar conflictul se
rezolva cu infrangerea sau moartea eroului.
• In concluzie, cele patru tablouri sunt in relatie de simetrie in primul si ultimul
tablou Iona este afara, iar in al treilea si al patrulea tablou Iona se afla inauntru.
Iona de Marin Sorescu este o meditatie aspura conditiei omului modern care , ca
orice om privit generic, sufera rigorile unei probleme exterioare.
ROLUL VERBELOR IN NARATIUNE
• În naratiunile care evoca fapte din trecutul istoric sau din viata autorului sau a
vreunui personaj, scriitorii folosesc de multe ori prezentul în locul trecutului,
pentru ca naratiunea sa prinda mai multa viata, sa fie mai dinamica, mai
impresionanta si pentru a-l face astfel pe cititor sa vada si sa traiasca faptele ca si
cum s-ar desfasura în fata ochilor sai.
ROLUL ADJECTIVELOR IN DESCRIERE
• Exprimând însusiri ale obiectelor (culori, forme ,dimensiuni, calitati etc.),
adjectivul este unul din mijloacele principale de prezentare artistica a realitatii
prin cuvinte. Adjectivul, ca mijloc de exprimare artistica, este folosit de obicei în
descrieri, ca atribut al unui substantiv sau nume predicativ. Sensul lui poate reda
variatele nuante ale culorilor, calitatea si tonalitatea sunetelor, dimensiunile si
chiar caracteristica (felul) miscarilor când substantivul pe care îl însoteste
denumeste o actiune.
Textul argumentativ (nonliterar)
• are ca scop convingerea cititorilor în legătură cu un anumit punct de vedere,
motiv pentru care scriitorul apelează la diverse strategii retorice (vezi separat
argumentarea).
Rolul indicaţiilor scenice/ dialogului/ monologului
• Didascaliile (indicaţiile scenice) oferă îndrumări esenţiale pentru
transpunerea textului în spectacol, sprijinind jocul actorilor. Ele conferă
informaţii preţioase nu doar în reprezentarea scenică, ci şi în lectura propriu-
zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mental evenimentele şi personajele.
Aici, în didascalii, sunt notate succint detalii privind mimica, gesturile,
comportamentul, limbajul personajelor ori detalii ale acţiunii (spaţiul, timpul
etc.).
1. Textul narativ (literar)- presupune o succesiune de evenimente desfăşurate
în timp şi spaţiu.:
• - Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru că
indică o cronologie a evenimentelor;- Timpurile verbale folosite frecvent
sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus;
2. Textul descriptiv (literar şi nonliterar) – evocă scene, persoane, obiecte,
emoţii şi se concentrează asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau
subiectiv de către autor.Este un text în care sunt prezentate informaţii despre
obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii etc.
Neomodernismul
• Curent literar aparut în jurul anilor 1960-1970 al cărui reprezentant de seamă
este Nichita Stănescu.

1. Trăsături
• poezia sochează permanent asteptările cititorului
• este o poetică a existenței și a cunoașterii
• intelectualismul
• reinterpretarea miturilor
• abordarea modernă a marilor teme ale liricii
• iornia,spiritual ludic
• reprezentarea abstracțiilor în formă concretă
• ambiguitatea limbajului împinsă până la aparența de nonsens
• ermetismul expresiei
• imagini artistice rare
Romantismul

• Curentul literar este greu de definit el desemnând o realitate de o complexitate


uriaşă în continuă prefacere şi reaşezare în primul rând recalcitrantă la etichetări
şi delimitări stricte definitive. Curentul literar este o mişcare literară de o
anumită amploare şi durată; convergentă a unor principii generale de natură
complexă (artistică, ideologică, filozofică) exprimate în literatură, care se pot
subsuma unor viziuni comune într-o anumită perioadă istorică şi rezultanta
generală a tendinţelor unei epoci.

1.Trăsături
• literatura romantică este produsul fanteziei și al sentimentului
• se remarcă aspirația spre originalitate și libertatea formei de exprimare
• se valorifică specificul național,folclorul și mitul
• antiteza este procedeul artistic fundamental
• limba literară se îmbogățește prin valorificarea tuturor registrelor(
popular,arhaic,limbajul oral)
• apar specii noi cum ar fi : meditația,elegia,poemul filozofic
Simbolismul

• Apare în Franţa în a doua jumătate a secolului XIX, ca reacţie împotriva


parnasianismului. Termenul este impus de Jean Moreas, care in 1886 scrie
un manifest literar. Precursorul simbolismului este considerat Charles
Baudelaire prin volumul „Corespondenţe”.

1. Trăsături
• utilizarea simbolurilor, simbolul oferind posibilitatea unei interpretări
multiple.
• cultivarea sugestiei cu ajutorul căreia sunt puse în evidenţă stări sufleteşti
vagi, confuze,de melancolie, plictiseală.
• cultivarea elementului muzical,a sonorităţii verbale.
• existenţa sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzaţii,
auditive,vizuale etc.).
Modernismul

• Este o manifestare îndrăzneață a unor forme de expresie nou apărute în


perioada interbelică.El a fost impus în literatura română de criticul Eugen
Lovinescu prin revista „Sburătorul”.

1. Trăsături
• intelectualizarea emoției
• tehnica poetică revolutionară
• cultivarea
• viziunea subiectivă asupra lumii
• versului liber
• ambiguitatea și expresivitatea sunt caracteristice limbajului poetic
• fantezia metaforică
• epitetul rar
• figură de stil : oximoronul
• asocieri semantice inedite
• metafore șocante
Tradiționalismul
• Traditionalismul se refera la o atitudine culturala si la operele artistice care
exprima si care au la baza respectul fata de valorile traditionale si evitarea
formelor de expresie moderne, noi. Acest curent literar promoveaza si apara
traditia, vazuta ca o insumare a valorilor arhaice.
• Termenul de traditionalism functioneaza in antiteza cu modernismul, cele doua
curente fiind reprezentative pentru perioada interbelica din literatura
romaneasca. Punctul de pornire al acestui curent literar este in anul 1840 in
revista „Dacia Literara”, unde in articolul „Introductie”, Mihail Kogalniceanu
impunea conceptul de specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor
literare: istoria nationala, folclorul romanesc si natura.

1. Trăsături
• întoarcerea la originile literaturii
• ideea că mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor
• problematica ţăranului
• accent pe etic, etnic, social
• universul patriarhal al satului
• proză realistă de reconstituire socială
• istoria şi folclorul sunt principalele izvoare de inspiraţie, dar într-un mod exaltat
• ilustrarea specificului naţional, în spirit exagerat