Sunteți pe pagina 1din 30

c  

c  
Este o dereglare a limbajului exprimată prin
tulburări de fonaţie şi articulaţie (pronunţie,
ritm şi fluenţă).

Este o disfuncţie instrumentală a organelor de


execuţie a actului vorbirii, tubul fonoarticulator
se modifică fie datorită unei obstrucţii nazale, fie
a unei comunicări între cavitatea bucală şi cea
nazală, amplificând astfel rezonanţa sau timbrul
nazal( Iolanda Tobolcea).
după
  

©    × malformaţii congenitale


(despicături maxilo-valo-palatine); deviaţii de
sept, polipi, amigdaline cronice.

© 
  × lipsa echilibrului între
diferite procese (excitaţie-inhibiţie cerebrală,
inspir-expir).

©    × imitaţia deficitară,


menţinerea unor obişnuinţe deficitare,
atitudinea greşită ale familiei (copii răsfrăţaţi).
—  
J cinolalia este dată de o asociere între       şi o
      , în momentul emisiei sunetului glota
produce un zgomot anormal la emiterea consoanelor B, P, D, T,
C, G, V, H, S, Ş, Z, J.
J Se mai     
   sau suflu răguşit la pronunţia
sunetelor sau grupuri de sunete S, Ş, F, J, C, G.
J Dereglări ale vocii - nazonarea tuturor sunetelor.
J cinolalia se transformă la        , sunetele
sunt afectate la pronunţie au drept corespondent în plan scris
Gc FEME MODIFIC TE, apar omisiuni şi deformări de grafeme,
distanţarea exagerată a grafemalor, alungirea terminaţiei
cuvântului până când acesta se contopeşte cu începutul
cuvântului următor.
—  
J Modificările care apar la nivelul limbajului scris pot afecta şi
  , deşi acestea nu sunt afectate de rinolalie.
J Când rinolalia este gravă şi mai ales subiectului    
      ei apare trăirea tensionată a rinolaliei
cu retragere socială, apariţia unor tulburări de comportanent şi
tulburări de personalitate.
J      
   pentru a compensa scurgerea a
aerului pe nas rinolalicul strânge nările, iar aceste grimase
deformează fizionomia. Ele provoacă şi efecte psihice negative
cum ar fi× agresivitate, sentiment de izolare, negatevizm.
J cespiraţie bucală sau claviculară, guturai, fomfăială.
0c
a c       G când unda
expiratorie ia calea nazală şi în pronunţarea
sunetelor nenazale.
^ c       G când unda
expiratorie necesară pronunţării sunetelor nazale
se scurge pe traiectul bucal, calea nazală fiind
blocată.
 c  - când unda expiratorie nu
respectă caracteristicile articulării sunetelor
scurgându-se când pe calea nazală când pe
calea bucală.
c — c

uzul specialistului (percepţia auditivă a tulburărilor).

Pronunţarea cuvintelor care conţin sunete nazale sau bucale.


tunci când pronunţă aplicăm degetele mare şi arătător pe
suprafaţa externă a nasului×
- dacă simţim vibraţie la pronunţia cuvintelor fără sunete
nazale, atunci avem rinolalie deschisă;
- dacă la pronunţia cuvintelor cu sunete nazale nu simţim
vibraţie atunci avem rinolalie închisă.

Cu degetul arătător şi mare strângem hoanele nazale şi se


pronunţă ,,ai; au; ae··×
- dacă nazalitatea nu se micşorează, dar se accentuează G
rinolalie deschisă.
c — c

Se pronunţă cuvinte cu sunete nazale şi fară sunete nazale. În


timpul pronunţiei sub nări se pune o oglindă×
- dacă la pronunţia cuvintelor cu sunete nazale (mama, nani)
oglinda nu transpiră G avem rinolalie închisă;
- dacă în cuvinte nu avem sunete nazale dar oglinda transpiră-
avem rinolalie deschisă.

cugăm persoana să respire prin cavitatea nazală şi totodată să


deschidă larg gura×
- dacă în acest timp vălul palatin reflectoric se ridică, atunci
avem rinolalie închisă funcţională.

Persoana este culcată pe spate cu capul un pic atârnat în


afară,rugăm să pronunţe cuvinte fără sunete nazale× dacă
tembrul şi tempoul (nazalitatea) dispare - avem rinolalie
deschisă funcţională.
c  — —  c 

cinolalie deschisă G aperta.

cinolalie deschisă organică.

Despicăturile labio-velo-palatine.

cinolalie deschisă funcţională.

Simtomatologia vorbirii în rinolalia deschisă.

Terapia rinolaliei deschise.


c  — — 
pare ca urmare a faptului că vălul palatin în
timpul pronunţiei orale nu reuşeşte să împiedice
trecerea curentului de aer pe traiectul de aer
astfel încât orificiul faringo-nazal rămâne deschis
şi aerul se scurge pe nas modificând rezonanţa
sunetului şi schimbând locul de articulare a
sunetelor.
În funcţie de cauzele care o produc se împarte în×
c  — —
c     G poate fi produsă×
- de malformaţii la nivelul palatului;
- de insuficienţa dezvoltării a palatului,
atonia sau paralizia vălului;
- traumatizmele ale vălului palatin;
- despicături congenitale ale vălului
palatin(palatos schizis ,,gură de lup··);
- paralizii periferice (leziuni ale nervului
vag sau tumori ale nervului vag la adulţi).
—  c 

 
—       
a        anterioare×
    G buza superioară;
    buza, prag naritar, creasta alveolară
 posterioatre×
    numai vălul palatin sau lueta;
    lueta, văl palatin, palatin dur până
la creasta alveolară.
2.        formează o combinaţie între despicăturile parţiale
anterioare , posterioare, creasta alveolară rămâne intactă.
3.       despicătura anterioară se uneşte cu cea posterioară,
intersectând buza, pragul naritar, creasta alveolară ea poate fi bilaterală
sau unilaterală.
c  — —
c   
   nu prezintă
malformaţii şi îi cauzată de×
- incapacitatea sau mobilitatea redusă a
vălului palatin şi a muşchilor faringo-nazali
ei nu reuşesc să închidă cavitatea nazală;
- imitarea vorbirii unei rinolalii în perioada
formării vorbirii.
—    c
c c  
c 
- Este       în alegerea modalităţii de
vorbire a fiecărui subiect, în funcţie de nivelul de dezvoltare
psihică, de mediul social, de cauza care a provocat tulburarea,
în funcţie de momentul şi rezultatul intervenţiei chirurgicale, de
partucularităţile) de personalitate.
-      - peirderea aerului nazal
produce modificarea presiunii intraorale astfel încât apar
greşeli în chinezia componentelor aparatului fonoarticulator,
apare o asimergie de contracţie a vălului palatin şi a limbii
astfel încât limba adoptă o poziţie posterioară deplasându-se
punctul de articulare pentru consoanele siflante (,,s··, ,,z··) şi
linguodentale.
- ,,c··nu este articulat ca o vibrantă pentru că aerul fonator din cauza
scurgerilor nazale este insuficient şi nu poate să facă limba să fibreze;
- cestă asimergie face ca la pronunţarea consoanelor explozive ( ,,B··, ,,C··,
,,G··, ,,P··) să fie înlocuite cu sunete nedesluşite cu un zgomot glotic
(,,coup de glotte··) se creează impresia că vălul palatin se impiedică;
- Sunt denaturate sunetele fricative ,,F··,,,V·· dar mai puţin afective
decât ,,C··şi ,,G·· la ele apărând fenomenul de producere a unor grimase
faciale;
- La sunetele ,,S··, ,,Z··,,,Ş·· apare un efect ca atunci când se suflă într-un
butoi gol;
- Sunt afectate şi vocalele care apar ca neclare, voalate; cele mai afectate
sunt cele care se pronunţă cu cea mai mare ridicare a vălului palatin
(,,I·· ,,, ··)
        G datorită pătrunderii aerului
fonator în cavitatea nazală este modificată rezonanţa
sunetului, timbrului sunetului.
         
   ca un act
compensator faringele este antrenat să suplinească funcţia
verală, aparând astfel un suflu răguşit între baza limbii şi
peretele laringelui însoţit de vibraţii ale acestuia.
      
    datorită consumului
sporit de aer, datorită scurgerilor rapide rinolalicul este obligat
să inspire mai fregvent.
 pariţia     pentru a compensa această scurgere a
aerului pe nas rinolalicul strânge nările iar aceste grimase
deformează fizionomia.
c c   — —
Obiectivul general al terapiei în rinolalie este×
- Înlăturarea nazonanţei din vorbire prin formarea
şi dezvoltarea respiraţiei corecte
- cu inspir nazal
- expir bucal
- folosirea corectă a mecanismului
epigloto G laringian de închidere.
 

a. Preoperatorie

2. Operatorie×
- helioplastică
- uranoplastică

3. Postoperatorie
c cc c 

- Educarea respiraţiei diafragmale.


- Diferenţierea inspirului şi expirului nazal şi oral.
- ctivarea naturală a sfintelui nazofaringian.
- Dezvoltarea praxiei orale.
- Dezvoltarea articulaţiei consoanelor şi a
vocalelor.
—0 cc  
- Moment organizatoric.
- Masaj facial şi oral.
- ntranament muscular prin miogimnastică.
- ceeducarea respiraţiei, formarea expirului oral.
- Formarea şi dezvoltarea auzului fonematic şi a atenţiei
auditive.
- Educarea sistematică a vorbirii×
- coordonarea şi sincronizarea mişcărilor vălului
palatin şi a muşchilor folosiţi în articularea sunetelor;
- creşterea debitului în pronunţie de la sunet la
cuvânt-propoziţie-frază.
cc 
— c c 
a. ctivizarea vălului palatin ( masaj degetal,
gimnastică).
2. Dezvoltarea respiraţiei× se diferenţiază expirul
şi inspirul nazal-bucal, suflarea obiectelor.
3. ntrenarea musculaturii articulatorii×
antrenarea apexului şi a buzelor.
4. ntrenarea vocii.
 cc    
a. La început se pronunţă sunetele s, z, p, b.
2. poi se pronunţă G p, b, d, t, c, g.
3. Pe urmă G l, r, t, c·, m, n.
4. Se impostează sunetele moi (specifice limbii
ruse), după impostare urmează automatizarea şi
diferenţierea sunetelor.
©              
               
 
    
  
        
    
c   —  —

cinolalie închisă G clausa.

cinolalia închisă organică.

cinolalie închisă funcţională.

Corectarea rinolaliei închise.


c   —

Se caracterizează prin blocarea undei de aer


fonator pe traiectul faringonazal şi se manifestă
printr-o denaturare a timbrului , a pronunţiei
consoanelor nazale.

În funcţie de cauzele obstrucţiei nazale se


împarte în×
c   — c 
- Cauzată de toate modificările patologice ce
impiedică şi fac fonaţia deficitară×
- hipertrofii ale mucoasei nazale, polipi,
deviaţii de sept;
- hipertrofii amigdaliene cu vegetaţii
adenoide.

După localizarea obstacolului rinolalia închisă


organică se împarte în×
a. c         G se manifestă în urma
inflamaţiei mucoasei nazale în rinite, hipertrofii ale mucoasei
nazale din cauza polipilor, devianţei de sept care duce la
blocarea aerului prin narine.
Sonoritatea sunetelor ,,m··, ,,n·· este diminuată.
 c         specifică persoanelor
cu hipertrofii amigdaliene care blochează faringele.
Sunetele ,, m·· şi ,,n·· sunt fie omise în coarticulaţie cu ,,p·· , ,,b·· şi
,,t··, fie sunt înlocuite cu ,,b·· şi ,,d··.
c   — 0 

- Este determinată de o defectuoasă închidere


nazală care se menţine ridicată în timpul
consoanelor nazale. ceasta este cauzată prin
articulaţia neglijentă însoţită de imitaţie sau
după operaţie se menţine permanent ridicat
vălul palatin din obişnuinţă.
- Procese inflamatorii în urechea internă.
c cc    —
- Mai întâi prin operaţie chirurgicală (extragerea
polipilor);
- Terapie logopedică, deoarece tulburarea se manifestă
în continuare datorită automatizării×
- exerciţii pentru mobilitatea vălului palatin;
-exerciţii pentru educarea auzului fonematic;
- -exerciţii de respiraţie pentru dirijarea curentului de
aer pe nas;
-exerciţii de emitere a sunetelor nazale.
c  
Este o dereglare a pronunţiei şi rezonanţei vocii în care
depistăm simptomele specifice atât rinolaliei deschise cât
şi celei închise.
—
      avem fisură mică şi concrescenţă
de adenoizi în cavitatea nazală.

    depistăm pareza vălului palatin şi schimbări
organice în cavitatea nazală sau obturarea cavităţii nazale
ci corpi străini.
©             
         
 
  


 c0 
a. vramescu Monica Delicia, Defectologie şi logopedie, Ed.
Fundaţiei comânia de Mâine,Bucureşti,2007.
2. Jurcău Emilia, Logopedie, Ed. Didactica şi Pedagogia,
Bucureşti, 2003.
3. Tobolcea Iolanda, Curs Logopedia, 2009.
4. Verza Emil, Conduita verbală a şcolarului mic, Ed. Didactica şi
Pedagogia, Bucureşti, a973.
5. ǔǻǻǺǷǴǾǺǮǬ nj.Ǐ.,ǚǾǶǼȇǾǬȋ ǼǴǹǺǷǬǷǴȋ, ǛǼǺǽǮDZȅDZǹǴDZ,
ǘǺǽǶǮǬ, a983, ǽǾǼ.72-93.