Sunteți pe pagina 1din 8

HEPATITA

REALIZAT DE
BURUIANA SORANA
JEESCU LETITIA
ETC
• BOALA HEPATICA: ACEST TERMEN SE APLICA MAI MULTOR BOLI SI DISFUNCTII CARE
AFECTEAZA FICATUL, FACANDU-L SA FUNCTIONEZE NEADECVAT SAU SA INCETEZE DE A
FUNCTIONA.
• CANCERUL HEPATIC: TUMORILE MALIGNE CARE SE FORMEAZA IN FICAT. HEPATITA B ESTE
RESPONSABILA DE PENTRU 80% DIN TOTALUL CAZURILOR DE CANCER HEPATIC PRIMAR DIN
INTREAGA LUME
• CIROZA: CIROZA HEPATICA ESTE CARACTERIZATA PRIN CICATRIZAREA PERMANENTA A
FICATULUI CAUZATA DE INFLAMATIA HEPATICA CRONICA. CIROZA ESTE DE ASEMENEA CAUZA
PRINCIPALA A CANCERULUI HEPATIC PRIMAR.
• FIBROZA: FIBROZA APARE ATUNCI CAND CELULELE HEPATICE SANATOASE SUNT AFECTATE DE VIRUSUL HEPATITEI
B FIIND INLOCUITE USOR PANA LA MODERAT DE TESUT CONJUNCTIV CICATRICIAL, DENUMIT TESUT FIBROS.
FICATUL ESTE CAPABIL INCA SA-SI INDEPLINEASCA TOATE FUNCTIILE NORMALE, IAR PACIENTII POT PREZENTA
PUTINE SIMPTOME SAU CHIAR DELOC.
• FICAT: FICATUL ESTE CEL MAI MARE ORGAN SI TOTODATA UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ORGANE DIN
CORP. FICATUL DEPOZITEAZA GRASIMI, ZAHARURI, VITAMINE SI ALTE SUBSTANTE NUTRITIVE NECESARE
CORPULUI NOSTRU. DE ASEMENA, FICATUL AJUTA CORPUL SA ELIMINE TOXINELE SI INFECTIILE.
• FLUIDE CORPORALE: FLUIDE CARE POT FI TRANSMISE DE LA O PERSOANA LA ALTA PRIN INTERMEDIUL
CONTACTULUI SEXUAL, SAU PRIN FOLOSIREA IN COMUN A ACELOR DE SERINGA SAU A OBIECTELOR
PERSONALE. FLUIDELE CORPORALE INCLUD SPERMA, SECRETIILE VAGINALE SI SALIVA.
• HEPATITA „ A”
• HEPATITA A ESTE O BOALA DE FICAT CAUZATA DE VIRUSUL HEPATITEI A. ACEASTA BOALA SE TRANSMITE IN
MOD NORMAL CA URMARE A CONTACTULUI CU MATERIILE FECALE ALE UNEI PERSOANE INFECTATE. BOALA
APARE DIN CAUZA OBICEIURILOR SANITARE PRECARE, CUM AR FI LIPSA SPALARII MAINILOR DUPA FOLOSIREA
TOALETEI.

• CAUZELE APARITIEI BOLII

• E TIOLOGIA HEPATITEI A ESTE DETERMINATA DE CONTRACTAREA VIRUSULUI HEPATITIC A, PE CALE
PREDOMINANTA FECAL0ORALA, DAR SI PRIN PRODUSE DE SINGE.
FACTORII DE RISC IMPLICATI IN CONTRACTAREA INFECTIEI SUNT:
-CALATORIILE IN ZONELE ENDEMICE
-PERSOANELE BISEXUALE SAU HEMOSEXUALE
-UTILIZAREA DE DROGURI ILICITE INJECTABILE SAU NEINJECTABILE
-PERSOANELE CU HEMOFILIE, SAU CARE AU PRIMIT TRANSFUZII DE SINGE SAU CONCENTRATE SANGUINE
-CONSUMUL DE FRUCTE DE MARE CRUDE
-IGIENA DEFICITARA A MIINILOR SI A MODULUI DE PREPARARE A ALIMENTELOR.
• SEMNE SI SIMPTOME

• SIMPTOMELE APAR DE OBICEI LA 15-50 DE ZILE DUPA INFECTARE, PERIOADA MEDIE ESTE DE 4 SAPTAMINI. ACESTEA SUNT DE OBICEI USOARE SI POT TRECE
NEOBSERVATE LA COPII MAI MICI DE 6 ANI. LA COPII MARI SI ADULTI, SIMPTOMELE INITIALE SUNT SIMILARE CU CELE ALE UNEI ENTEROVIROZE.
SMPTOMELE INTILNITE POT INCLUDE:
-FATIGABILITATE, FEBRA
-PRURIT, ARTARALGII SI ERITEM TEGUMENTAR
-CRAMPE MUSCULARE, CEFALEE
-DURERE LOCALIZATA IN HIPOCONDRUL DREPT
-GREATA, ANOREXIE, SCADERE PONDERALA
-ICTER TEGUMENTAR SI SCLERAL, ACOMPANIAT DE URINA INCHISA LA CULOARE-BILIRUBINURIE.
ICTERUL ESTE MAI RAR LA COPII SI TINERI.
PINA LA 15% DINTRE PACIENTI VOR AVEA O A DOUA REACTIVARE A INFECTIEI LA 1-4 LUNI. ACEASTA NU VA FI MAI SEVERA DECIT PRIMA, DAR POATE DEBUTA
CU ARTRITA. RECUPERAREA PACIENTULUI ESTE COMPLETA, IN CAZURI RARE, SE POATE DEZVOLTA HEPATITA COLESTATICA.
SEMNELE FIZICE POT CUPRINDE:
-ICTERUL SCLERAL
-FEBRA PINA LA 40 DE GRADE CELSIUS
-HEPATOMEGALIE, NEDUREROASA, REGULATA, CONSISTENTA NORMALA.
IN GENERAL, ATUNCI CIND APAR SIMPTOMELE, CANTITATEA DE VIRUS EXCRETATA IN FECALE ESTE MINIMA.INFECTIOZITATEA SCADE DUPA DEBUTUL
SIMPTOMATOLOGIEI. SIMPTOMELE DUREAZA MAI PUTIN DE 2 LUNI.
• COMPLICATIILE CARE POT SURVENI IN EVOLUTIA HEPATITEI A SUNT:
-DECESUL ESTE MAI FRECVENT LA BOLNAVII IN VIRSTA SI CEI CU CO- AFECTIUNI HEPATICE
-COLESTAZA PRELUNGITA, POATE URMA INFECTIEI ACUTA, FRECVENTA CRESTE CU VIRSTA, SE POT FOLOSI CORTICOSTEROIZI SI ACID URSODEOXICOLIC, PENTRU A
SCURTA PERIOADA DE ICTER
-INSUFICIENTA RENALA ACUTA, NEFRITA INTERSTITIALA, PANCREATITA, APLAZIA ERITROCITARA, AGRANULOCITOZA, APLAZIA MEDULARA OSOASA, BLOC CARDIAC
TRANZITORIU, SINDROMUL GUILLAIN-BARRE, ARTRITA ACUTA, BOALA STILL, SINDROMUL LUPUS-LIKE SI SINDROMUL SJOGREN AU FOST RAPORTATE CA ASOCIIND
SAU COMPLICAND HEPATITA A ; UNELE PERSOANE DEZVOLTA HEPATITA AUTOIMUNA. REACTIVAREA HEPATITEI A- APARE LA 3-20% DINTRE PACIENTI, SI DE OBICEI
ESTE URMATA DE MULTIPLE REACTIVARI.

• HEPATITA „B”
• HEPATITA B ESTE CAUZATA DE VIRUSUL HEPATITEI B, FIIND UNA DINTRE CELE MAI RASPANDITE INFECTII DIN LUME. BOLA SE
TRANSMITE DE LA O PERSOANA INFECTATA LA UNA SANATOASA PRIN INTERMEDIUL SANGELUI SI AL FLUIDELOR CORPORALE.

• HEPATITA ACUTA B: 90% DINTRE PERSOANELE INFECTATE CU VIRUSUL HEPATITEI B PREZINTA INFECTII ACUTE. MAJORITATEA SE
VINDECA SPONTAN FARA PROBLEME DE SANATATE LEGATE DE ACEASTA INFECTIE PE TERMEN LUNG.1

• HEPATITA CRONICA B: APROXIMATIV 10% DINTRE PERSOANELE CU HEPATITA ACUTA B EVOLUAZA CATRE INFECTIE
CRONICA.2 EI VOR FI INFECTATI PE VIATA. IN LIPSA TRATAMENTULUI, HEPATITA CRONICA B POATE EVOLUA CATRE O BOALA
GRAVA A FICATULUI.

• SEMNE SI SIMPTOME
• HEPATITA B ESTE DIFICIL DE DEPISTAT, DE FAPT 40% DINTRE ADULTII INFECTATI NU PREZINTA NICI UN SIMPTOM PANA LA
MOMENTUL CAND INFECTIA DEVINE CRONICA. DACA O PERSOANA PREZINTA SIMPTOME, ACESTEA POT APAREA SUB FORMA
SIMPTOMELOR UNEI GRIPE, PRIN INGALBENIREA OCHILOR SI A PIELII (ICTER), OBOSEALA, DURERI ABDOMINALE, LIPSA POFTEI DE
MANCARE, CEFALEE, GREATA, VARSATURI SI DURERI ALE ARTICULATIILOR.
EXISTA MAI MULTE TESTE LA INDEMANA MEDICULUI PENTRU A EVALUA AFECTIUNILE FICATULUI SAU POSIBILELE VIITOARE
COMPLICATII ALE HEPATITEI B. ACESTEA INCLUD O SERIE DE ANALIZE DE SANGE, DE IMAGISTICA A FICATULUI SAU BIOPSIA
HEPATICA.

• CUM PROGRESEAZA BOALA?
• PERIOADA INTRE EXPUNEREA LA HEPATITA B SI APARITIA PRIMELOR SIMPTOME VARIAZA INTRE 45 SI 180 DE ZILE; ACEASTA FIIND URMATA DE FAZA "INFECTIEI
ACUTE". DACA VIRUSUL RAMANE IN ORGANISMUL UMAN MAI MULT DE SASE LUNI, FARA TRATAMENT, BOALA INTRA IN FAZA DE "INFECTIE CRONICA".

• HEPATITA „C”
• HEPATITA C ESTE CAUZATA DE VIRUSUL HEPATITEI C. SE TRANSMITE IN PRINCIPAL PRIN TRANSFUZII DE SANGE. IN MAJORITATEA TARILOR, IN PREZENT
SANGELE PROVENIT DE LA DONATORI ESTE VERIFICAT PENTRU A NU CONTINE VIRUSUL INAINTE DE A FI ADMINISTRAT ALTOR PERSOANE.

• TRANSMITEREA

• TRANSMITEREA DE LA O FEMEIE INSARCINATA LA FAT ESTE NEOBISNUITA. IN CELE MAI MULTE STUDII, DOAR 5% DINTRE NOU NASCUTII CU O MAMA
INFECTATA, DEVIN INFECTATI. BOALA LA NOU NASCUTI ESTE, DE OBICEI, USOARA SI ASIMPTOMATICA. RISCUL ACESTEI MODALITATI DE TRASMITERE ESTE CEVA
MAI MARE LA FEMEILE INSARCINATE CARE SUNT INFECTATE CONCOMITENT SI CU HIV. RISCUL PENTRU TRANSMITEREA INFECTIEI DE LA MAMA LA FAT CRESTE
ODATA CU CANTITATEA DE VIRUSI DIN SANGELE MAMEI (MAI EXACT NUMARUL DE COPII ALE VIRUSUL HEPATIC C IN SANGE). INFECTIA NU POATE FI
TRANSMISA PRIN ALAPTARE.

TRANSMITEREA SEXUALA A HEPATITEI C INTRE PARTENERII MONOGAMI (CU UN SINGUR PARTENER SEXUAL) ESTE NEOBISNUITA. DIN PUNCT DE VEDERE AL
TRANSMITERII SEXUALE A HCV EXISTA STUDII CONTRADICTORII SI NU S-AU TRAS INCA CONCLUZIILE.
CERCETAREA SOTILOR SAU PARTENERILOR MONOGAMI AI PACIENTILOR CU HEPATITA C A RELEVAT CA MAI PUTIN DE 5% ERAU INFECTATI, SI MULTI DINTRE
ACESTIA AVEAU ALTI FACTORI DE RISC PENTRU INFECTIE. DIN ACEST MOTIV, MODIFICARILE COMPORTAMENTULUI SEXUAL NU SUNT CONSIDERATE OBLIGATORII
IN CUPLURILE MONOGAME, INSA UTILIZAREA UNUI MIJLOC DE PROTECTIE ESTE O ATITUDINE MAI PRUDENTA. TESTAREA PARTENERULUI PENTRU ANTICORPII
HCV (ANTI-HCV) ESTE DE AJUTOR IN CONSILIEREA PACIENTILOR. PERSOANELE CU MAI MULTI PARTENERI SEXUALI TREBUIE AVERTIZATI SA FOLOSEASCA
PREZERVATIVUL CA METODA DE PROTECTIE, ACESTA PROTEJANDU-I IN ACELASI TIMP SI DE CONTACTAREA HEPATITEI B SI HIV.
• TRANSMITEREA SPORADICA, ATUNCI CAND SURSA INFECTIEI ESTE NECUNOSCUTA, ESTE INREGISTRATA IN APROXIMATIV 10% DIN PACIENTII CU HEPATITA ACUTA C SI
IN 30% DIN CEI CU HEPATITA CRONICA C. ACESTE CAZURI SE REFERA, DE ASEMENEA, LA INFECTIILE CONTACTATE IN COMUNITATE. VIRUSUL POATE FI CONTACTAT
PRIN CUTITE, RANI SUPERFICIALE, INJECTII, EXTRACTII DENTARE SAU ALTE PROCEDURI MEDICALE.

• SEMNE SI SIMPTOME
• MULTI PACIENTI CU HEPATITA CRONICA C SUNT COMPLET ASIMPTOMATICI. ATUNCI CAND SIMPTOMELE SUNT PREZENTE, SUNT DE OBICEI USOARE, NESPECIFICE SI
INTERMITENTE.
SIMPTOMELE INCLUD:
- OBOSEALA;
- SENSIBILITATE SAU DISCONFORT LA NIVELUL HIPOCONDRULUI DREPT (SUB COASTELE DIN PARTEA DREAPTA);
- GREATA;
- INAPETENTA (SCADEREA APETITULUI ALIMENTAR);
- DURERI MUSCULARE;
- DURERI ARTICULARE.
SIMILAR, EXAMENUL FIZIC POATE FI NORMAL SAU POATE RELEVA SENSIBILITATE LA PALPAREA FICATULUI SAU HEPATOMEGALIE USOARA (CRESTEREA FICATULUI IN
DIMENSIUNI). UNII PACIENTI AU STELUTE VASCULARE (NISTE PETE ROSII SUB FORMA DE STEA) SAU ERITEM PALMAR (PALMA ROSIE PATATA).

• HEPATITA „D”
• HEPATITA D ESTE CAUZATA DE VIRUSUL HEPATITEI D. VIRUSUL HEPATITEI D ARE NEVOIE DE VIRUSUL HEPATITEI B PENTRU A SUPRAVIETUI. UNEORI CEI CARE AU
HEPATITA B AU SI HEPATITA D, DEOARECE AMBELE SUNT TRANSMISE DE LA O PERSOANA LA ALTA PRIN SANGE SAU FLUIDELE CORPORALE.
• HVD ESTE UN PROCES INFLAMATOR ACUT SI CRONIC AL FICATULUI. SE CUNOSC TREI GENOTIPURI: GENOTIPUL 1 ARE O DISTRIBUTIE LARGA IN TOATA LUMEA,
GENOTIPUL 2 A FOST DESCOPERIT IN TAIWAN, JAPONIA SI ASIA NORDICA IAR GENOTIPUL 3 ESTE GASIT IN AMERICA DE SUD.
VIRUSUL DELTA NU POATE DETERMINA SINGUR INFECTIA HEPATICA DEOARECE ESTE DEFECTIV-ADICA ESTE O PARTICULA VIRALA MICA SI INCOMPLETA. PENTRU A
SE DEZVOLTA ARE NEVOIE SA FIE ACOPERIT DE ANVELOPA VIRUSULUI HEPATITIC B SI SA FIE PROTEJAT DE ACESTA.
HEPATITA D ARE O INCUBATIE DE 3-7 SAPATAMINI. IN SUPRAINFECTIE VIRUSUL SE REPLICA MAI RAPID IAR PERIOADA DE INCUBATIE ESTE DE DOAR 3 SAPTAMINI.