Prof.

Zidaru Ionuţ Gabriel, clasa a-

IX-a, Liceul Teologic ,,Elim’’ Piteşti
 În ce a constat criza Imperiului Roman?
 Ce soluţii au găsit împăraţii Diocleţian, Constantin
cel Mare şi Teodosius pentru a salva Imperiul?
 “… Fără locuinţe statornice, fără cămin şi fără lege,
lipsiţi de orice rânduială stabilă, ei cutreieră dintr-un
loc în altul cu carele, unde sălăşluiesc asemenea
celor ce fug mereu… În timp de armistiţiu sunt
necredincioşi şi nestatornici. La orice adiere de vânt
ce le trezeşte o nouă nădejde, sunt gata să se mişte,
lăsându-se pradă în toate unei furii
nestăvilite…Vorba lor e în doi peri şi nesinceră, nu-i
leagă respectul nici unei religii sau superstiţii, ard
numai de o poftă nelămurită după aur… Pe acest
neam de oameni, neastâmpărat şi neînfricat, îl
stăpânea o nespusă dorinţă de a prăda ţările
străine…”
 1. Definiţi, pe baza textului populaţiile
migratoare.
 2. Identificaţi o cauză a migraţiilor.
 3. Selectaţi caracteristicile principale ale
migratorilor.
 La baza procesului de formare a popoarelor
medievale a stat migraţia popoarelor.
Europa civilizată a fost reprezentată de
Imperiul Roman. În afara acestui teritoriu, se
aflau regiunile ,,barbare” .
 Migraţia popoarelor (migraţiile)- reprezintă
mişcările de populaţii (invazia barbarilor) care s-au
desfăşurat în sec. III-XIII care au marcat evoluţia
Europei prin schimbarea compoziţiei etno-
lingvistice a continentului.
Originea acestor popoare se află în nordul şi estul
Europei (germanice şi slave), iar a celorlalte în
Asia (huni, avari, bulgari, grupul popoarelor fino-
ugrice, arabi, turco-mongoli).
 Cauzele migraţiilor sunt multiple:
 - aceste popoare s-au pus în mişcare sub presiunea
altor migratori veniţi din Asia;
 - tentaţia bogăţiilor din Imperiul Roman sau a
unor pământuri nelocuite la marginea imperiului;
 - creşterea demografică;
 - schimbările climatice;
 - transformările în modul de viaţă, mutaţiile
sociale;
 Primele valuri de popoare migratoare au afectat
Imperiul Roman în secolele III – IV.
 Principalele popoare migratoare au fost:
 Vandalii - Trec prin Gallia şi Spania , apoi în Africa
de Nord unde îşi întemeiază un stat. Au fost singurii
barbari care au avut o flotă cu ajutorul căreia, sub
conducerea lui Genseric (428-477) au constituit un
regat în nordul Africii, de unde făceau incursiuni
peste mare în sudul Italiei. Aici au jefuit şi au distrus
valori artistice timp de 2 săptămâni, fapt ce a
generat expresia „vandalism“ .
 Vizigoţii - Pradă Roma în 410 sub conducerea lui
Alaric, apoi se stabilesc în Spania. Probabil unul
dintre cei mai cunoscuti asa-zişi barbari a fost Alaric,
primul străin care a reuşit să cucerească Cetatea
Eternă. Alaric invadează Roma în 410 d.H., fără a
pricinui însă vreun rău clădirilor sau cetăţenilor
romani. Alaric a făcut parte, iniţial, din rândurile
mercenarilor goţi aflaţi în slujba Romei.
 Ostrogoţii - sub conducerea lui Teodoric întemeiază
un regat în Italia.
 Francii – sub conducerea lui Clovis ocupă Gallia.
 Anglo – saxonii – ocupă Britannia.
 451 Bătălia de la Câmpiile Catalaunice.
Generalul Aetius i-a înfrânt pe huni - ultima
victorie romană din istorie.
 Migratorii germanici conduşi de Odoacru
îl detronează pe ultimul împărat al Romei,
Romulus Augustulus.
Data semnifică prăbuşirea Imperiului
Roman de Apus şi sfârşitul antichităţii.
 ODOACRU- Una dintre cele mai controversate imagini
ale antichităţii, Odoacru nu a fost altul decât barbarul
care a adus sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Dacă
istoricii antici îl descriau ca pe un barbat analfabet,
arogant şi însetat de sânge, realitatea istorică pare să îi
contrazică. După capturarea oraşului Ravena şi a
tânărului împărat roman, Romulus, la 4 septembrie 476,
Odoacru se autoproclamă Rex Italiae, sau rege al Italiei,
fiind primul împarat german care a condus vreodată
Cetatea Eternă.
Cu toate acestea, sfârşitul său nu avea să fie unul prea
fericit, Odoacru fiind asasinat de către regele ostrogot,
Teoderic, chiar în timpul banchetului care celebra pacea
dintre cei doi. Teoderic avea să devină astfel, noul rege
al Italiei, a cărei capitală o va muta la Ravena.
 Principalele regate barbare sunt:
 Regatul vandalilor din Africa de Nord.
 Regatul vizigoţilor din Spania.
 Regatul ostrogoţilor din Italia.
 Regatul anglo-saxonilor din Britania.
 Regatul francilor din Galia.
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:
,,Latinizarea era de fapt, departe de a fi singurul instrument de
romanizare. Urbanizarea a fost la fel de importantă: pentru un roman,
viaţa prin excelenţă, viaţa civilizată, în contrast cu cea barbară, era
viaţa în cetate, viaţa de cetăţean care se bucură de drepturi şi
prerogative recunoscute prin lege. Două sunt puterile care apropie
popoarele Romaniei. Mai întâi armata prin sistemul ei de recrutare şi
prin împroprietărirea veteranilor. Cea de-a doua putere era la fel de
mare. Ea avea să se exercite prin Biserică ,,Ubi Ecclesia, ibi Roma”-
acolo unde este Biserica, acolo este Roma. Biserica romană intervine
în procesele de formare a civilizaţiei europene.”
a. Numiţi un factor al romanizării.
b. Caracterizaţi viaţa civilizată şi viaţa barbară.
c. Ce înţelegeţi prin afirmaţia ,,Ubi Ecclesia, ibi Roma”.
Def. Etnogeneza rom. – procesul complex
istoric, lingvistic şi cultural de formare a
poporului român şi a limbii române.
UNDE?, CUM?, CÂND? s-a format
poporul român?
Poporul român şi limba română s-au format
atât la nordul, cât şi la sudul Dunării, pe
teritoriul delimitat de fostele provincii romane
Dacia şi Moesia. Perioada sec. II-VIII d. Hr.
 1. Prima sinteză a fost cea dintre daci şi romani, care a
urmat cuceririi Daciei de către Traian. În urma primei
sinteze a rezultat o populaţie romanizată prin procesul
de ROMANIZARE (pătrunderea civilizaţiei romane în
toate compartimentele unei provincii cucerite). Cea mai
importantă componentă a romanizării a fost cea
lingvistică – limba latină. Factorii romanizării: armata,
veteranii, creştinismul, administraţia, dreptul roman,
coloniştii, urbanizarea.
2. Populaţia romanizată a fost asimilată după
Retragerea Aureliană (271-273) de către popoarele
migratoare în secolele al VI-lea şi al VII-lea (slavii).
Cele două sinteze s-au derulat în contextul migraţiilor
mai multor populaţii de origini diferite.
 Limba română este o limbă indo-europeană din
grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor
romanice.
 Formată din trei straturi: strat daco-moesic, strat
latin, adstrat slav. Limba care a influenţat decisiv
limba română a fost cea latină, care a dat 60% din
totalul cuvintelor precum şi structura gramaticală a
limbii române. În limba română s-au păstrat, din
limba dacilor, 150-160 de cuvinte referitoare la
cadrul natural şi la ocupaţii.
 1.Inscripţia de la Biertan face parte dintr-un
obiect creştin, respectiv un fragment de
candelabru datând din secolul al IV-lea. Textul
este în limba latină: Ego Zenovius votum posui
(“Eu , Zenovie, am făcut acest dar”)
Cerinţă: prezintă în scris importanţa acestei
descoperiri arheologice pentru studierea vieţii
daco-romanilor, având în vedere următoarele
elemente:
secolul în care a fost realizat;
locul unde a fost descoperit;
limba în care a fost scris textul.
 “Toate popoarele romanice din Europa îşi
datorează existenţa unei duble asimilări. Mai întâi se
petrece asimilarea elementului autohton de către
elementul roman. Acest fenomen presupune prezenţa
unui element etnic care deţine acelaşi rol:primitor
activ al civilizaţiei romane. A doua asimilare
înseamnă topirea unor elemente migratorii în masa
populaţiilor romanice.”
Cerinţă: Este justificată afirmaţia că
etnogeneza românească se înscrie în etnogeneza
popoarelor neolatine? De ce?