Mycobacterium

Minidefiniţie

 bacili acido-alcoolo-rezistenţi (baar)

 imobili
 necapsulaţi
 nesporulaţi
 uneori ramificaţi
 cultivă lent, foarte lent sau sunt necultivabili in vitro
 aerobi sau microaerofili
 degradează zaharurile oxidativ
 au o compoziţie particulară a peretelui celular
Particularităţi

CONŢINUT MARE ÎN LIPIDE ŞI CERURI

AL PERETELUI CELULAR

 acido-alcoolo-rezistenţa
 rezistenţa la tratamentul cu alcali
 rezistenţa relativă la antiseptice şi dezinfectante
 sensibilitate la o gamă restrânsă de AB şi chimioterapice
 supravieţuirea şi multiplicarea în fagolizosomi
  bacterii facultativ i.cel.
  infecţii latente
 caracter cronic şi granulomatos al infecţiilor
Caractere microscopice

 coloraţia diferenţială Ziehl-

Neelsen
 baar fini, uneori ramificaţi, cu
aspect de litere unghiulare.
 culturile tulpinilor virulente ale
bacililor tuberculozei - dispoziţia în
corzi
Caractere de cultivare

 medii complexe - mediul

Löwenstein-Jensen (LJ)
 mai repede în medii lichide decât
pe medii solide
 agar Middlebrook – colonii
minuscule
 5-10% CO2
 creştere lentă (7-28Z) sau foarte
lentă (28-96Z)
 creştere rapidă (<7Z)
 Mycobacterium leprae nu cultivă
in vitro
 Identificare

 Identificare preliminară
 caractere microscopice
 caractere de cultivare
 producere de catalază

 Caractere biochimice - 3-21 de zile

 Analiza cromatografică – acizi graşi din peretele bacterian
 Sonde de acizi nucleici
 Reacţia de amplificare genică (PCR)
Clasificare

 bacilii tuberculozei
 micobacterii atipice
 Mycobacterium leprae
 Mycobacterium tuberculosis (BK)

 Habitat
 om
 animale de agrement
 Caractere microscopice
 baar subţiri
 corzi flexuoase
 Caractere de cultivare
 pretenţioşi nutritiv
 creştere lentă (2-4 S)
 Rezistenţa la factorii de mediu
 relativ rezistenţi în mediul extern
 produse patologice uscate - un an la
întuneric
 lapte - 5 minute la 100oC
 fenolul 2% şi lizolul
 NaOH 4% - supravieţuiesc minim 15-30
minute
 Structura antigenică

 tuberculolipide
 acizi micolici, ceruri şi alcooli superiori
 fosfatidilcolina  Mf se metaplaziază în celule epitelioide
 acizi micolici  Mf se metaplaziază în celule gigante multinucleate
(celule Langhans)
 „cord-factor” cultivarea sub formă de corzi

 polizaharide – formare de Ac circulanţi

 tuberculoproteine
 sensibilizare de tip anafilactic
 răspuns imun predominant celular
 Factori de virulenţă

 bacterie facultativ intracelulară

 cord-factor
 inhibă migrarea polimorfonuclearelor
 induce formarea granulomului
 eliberat intracelular  lezarea mitocondriilor.

 sulfatidele
 inhibă formarea fagolizosomului (supravieţuirea i.cel. în macrofage)
 Patogenie

 poarta de intrare - 90% respiratorie (picături Flügge, nuclei de picături,

pulberi contaminate)

 baar  Mf alveolare neactivate  X în fagosomi

 fagocite infectate distruse  fagocitoză de către Mf, X, liză celulară

 metaplazierea Mf în celule Langhans, celule epitelioide

 Mf infectate  ggl. limfatici regionali, sânge, ţesuturi

 răspunsul imun al gazdei la infecţie

 Patogenie
 Infecţia primară
 inflamaţie nespecifică (exsudat fibrinos, PMN, baar)  răspuns imun celular 
inflamaţie specifică, granulomatoasă
 primoinfecţia tuberculoasă inaparentă - cicatrizarea leziunilor, infecţie latentă
 tuberculoza primară subclinică – necroza de cazeificare  tuberculom 
calcificare  evoluţie latentă
 primoinfecţia manifestă necomplicată
 gazde cu reactivitate deficitară
 simptome clinice, semne radiologice
 diseminare hematogenă
 evoluţie funcţie de reactivitatea gazdei
 primoinfecţia complicată
 propagare limfatică retrogradă spre pleură
 diseminare în plămâni, sistemic  tuberculoza miliară sau granulia tuberculoasă
 consecinţe
 sensibilizare de tip întârziat la tuberculină
 imunitate relativă antituberculoasă
 Infecţia tuberculoasă latentă – bacili dormanzi
 Tuberculoza secundară
 reinfecţii masive
 reactivarea unor focare latente (“reinfecţie endogenă”)
 Imunitate şi sensibilizare

 imunitate de infecţie, mediată celular

 eficienţă dependentă de capacităţile funcţionale ale macrofagelor
 imunitate relativă
 întârzie multiplicarea bacililor
 reduce diseminarea limfatică
 creşte capacitatea organismului de a delimita leziunile
 insuficientă pentru vindecarea leziunilor în TB secundară

 sensibilizarea tuberculinică este un corolar al imunităţii

 cele două fenomene pot fi disociate
 Diagnostic de laborator

 sugerat de semnele radiografice

 spută, spălătură bronşică, exsudat pleural, articular, lichid cefalo-rahidian
(LCR), urină, probe biopsice, puroi ş.a.
 3 produse patologice, în 3 zile consecutive, dimineaţa
 concentrare prin centrifugare (urină, LCR ş.a.)
 Baciloscopia
 depistează baar fără indicaţii referitoare la specie
 rapid (1-2 ore)
 rezultat pozitiv - valoare diagnostică în cazul prelevatelor necontaminate sau
sputei
 baciloscopia negativă nu exclude diagnosticul de tuberculoză
 Izolarea
 indispensabilă diagnosticului de certitudine al tuberculozei
 decontaminare chimică (NaOH 4%) a prelevatelor contaminate
 mediul Lowenstein-Jensen - urmărire săptămânală 2-3L
 cultura negativă nu exclude diagnosticul de tuberculoză (leziuni închise sau
care elimină intermitent cantităţi mici de bacili)  examene repetate
 Identificarea
 caractere de cultură, microscopice şi biochimice
Mycobacterium tuberculosis stained with
auramine fluorescence stain. Only the "Acid-Fast Bacillus" smear, positive for presence of
bacteria are illuminated while other Mycobacterium tuberculosis. Note the small, purple,
materials are blacked out rod-shaped bacilli
 Intradermoreacţia (i.d.r.) la tuberculină

 se bazează pe imunitatea mediată celular dezvoltată împotriva M.

tuberculosis
 PPD (Purified Protein Derivative): 2 UT/0,1 ml şi 10UT/0,1 ml

 rezultate citite la 48-72 ore de la injectare

 + zonă eritematoasă indurată  10 mm
 -  retestare cu 10 UT în < 15 zile

 Interpretare
 + = primoinfecţie tuberculoasă (vaccinare)
 tuberculoza/ evoluţia virtual nefavorabilă a primoinfecţiei:
 reacţie pozitivă foarte intensă la 2 UT (flictenă, necroză);
 virajul reacţiei de la negativ la pozitiv la copii nevaccinaţi BCG;
 saltul tuberculinic (creşterea diametrului reacţiei cu peste 8 mm între 2 testări, la
intervale de 6 luni)

 Reacţii fals-pozitive - reacţie încrucişată cu alte micobacterii

 Reacţii fals-negative - anergie (e.g., infecţie cu M. tuberculosis
generalizată, imunosupresie)
 The large blister-effect of a positive
reaction to the tuberculin skin test
(SK TB Control Guide).
The wheal is measured 48 hours after injection.
A positive reaction is much larger and means
the patient has contacted the TB bacteria, but
does not mean the patient has TB
 Tratament

 testarea sensibilităţii izolatelor la antituberculoase

 antituberculoasele de primă linie: izoniazida (HIN), rifampicina,

etambutol, pirazinamida, streptomicina
 antituberculoase de a doua linie: cicloserina, etionamida, fluorochinolone,
capreomicina, kanamicina, acidul para-aminosalicilic (PAS), rifabutin,
viomicina.

 asocierea a 4 medicamente în iniţierea terapiei antituberculoase:

HIN+RIF+PYZ+ETM
 6-12 luni, funcţie de gravitatea bolii
 complianţa pacientului este esenţială pentru a minimaliza emergenţa
tulpinilor rezistente
Empty circles represent tubercle
bacilli susceptible to all anti-
tuberculosis drugs. A circle with a
letter in it represents a tubercle
bacillus with resistance to the drug
indicated by the letter: I = isoniazid
resistance; R = rifampin resistance; P
= pyrazinamide resistance
Epidemiologie
 Rezervor de infecţie - bolnavi cu leziuni deschise
 Transmiterea - aerogenă, contact direct cu leziuni deschise.
 Receptivitatea - generală, influenţată de vârstă şi factorii de mediu
 Incidenţă > 130%ooo (RO); mortalitate 11%ooo

Profilaxie
 Măsuri nespecifice
 depistarea activă şi precoce a surselor de infecţie
 izolarea, tratarea şi educaţia sanitară a pacienţilor
 dezinfecţia în focarul de tuberculoză
 Măsuri specifice
 Vaccinarea antituberculoasă
 vaccin atenuat BCG, i.dermic n.n. (Z4)
 revaccinări - i.d.r. la tuberculină negativă (selectiv)
 reduce cu 80% frecvenţa globală a tuberculozei
 Chimioprofilaxia
 HIN, timp de un an
• n.n. din mame tuberculoase
• contacţilor tuberculino-negativi din focare de tuberculoză
• copiilor la care s-a surprins virajul tuberculinic neexplicat prin vaccinare BCG
 previne primoinfecţia tuberculoasă cu tulpini virulente
Complexul Mycobacterium bovis

 M. bovis, M. africanum, BCG

 Mycobacterium bovis
 TB bovină
 consum lapte vacă crud (mamită TB), inhalare aerosoli (vite TB
pulmonară)  TB om
 LJ – creştere săracă, lentă, colonii S, nepigmentate, f. mici
 Mycobacterium africanum
 Africa de Vest şi centrală
 LJ – creştere săracă, lentă, colonii plate, R
 BCG
 tulpină M. bovis cu virulenţă atenuată
 LJ – creştere abundentă, colonii R
 avirulent pentru persoane normoreactive; infecţii postvaccinale
manifeste la copii cu imunodeficienţă celulară
 sensibilitate la chimioterapice ~ M. tuberculosis; M. bovis R la PYZ
 profilaxie – pasteurizarea laptelui; sacrificarea vitelor reactive la
tuberculină
Micobacterii atipice
 specii cu caractere de cultivare, habitat, patogenitate şi sensibilitate la AB diferite de
ale bacililor tuberculozei
 caractere de cultivare
 grup I fotocromogen
 grup II scotocromogen
 grup III noncromogen
 grup IV creştere rapidă (<7Z)
 patogene pentru animale, condiţionat patogene pentru om/ saprofite ale ambientului
 persoane imunoreactive – infecţii localizate, infecţii latente;
 persoane imunocompromise (SIDA) – infecţii generalizate grave
M. kansasii Infecţii pulmonare RIF+ETM+HIN
M. avium-intracellulare Pacienţi cu SIDA: infecţii CLR/AZT+ETM+RIF+CFZ
sistemice
M. fortuitum-chelonae Abcese s.c. AK+CFX+PRB 2-6S,
SXT/DO 2-6L

 semnificaţie clinică - în lipsa bacililor tuberculozei, izolarea repetată coincide cu

evoluţia bolii
Mycobacterium avium-intracellulare infection of lymph node in patient with
AIDS. Ziehl-Neelsen stain. Histopathology of lymph node shows tremendous
numbers of acid-fast bacilli within plump histiocytes
Mycobacterium leprae

 Caractere microscopice
 baar drept sau uşor încurbat,
dispus izolat, în mici grămezi sau,
caracteristic, în “globi”, cel mai
frecvent i.cel. în Mf

 Caractere de cultură
 nu poate fi cultivat pe medii de
cultură acelulare
 cultură de celule cultivare foarte
lentă, la 30oC
 tatuul cu nouă brâie
 Patogenie

 lepra (boala Hansen)

 incubaţie de 2-4 ani
 evoluţie foarte lentă, cronică
 două forme majore de lepră
1. Lepra tuberculoidă
 macule sau plăci extinse pe trunchi, faţă şi membre
 leziuni granulomatoase cu o margine eritematoasă elevată şi un centru
uscat, care poate fi hipopigmentat, fără fire de păr
 leziuni paucibacilare
 M. leprae invadează nervii senzitivi  anestezie regională
 reacţie de hipersensibilizare întârziată la lepromin
2. Lepra lepromatoasă
 evoluează bacteriemic
 leziuni mari, difuze, granulomatoase şi multibacilare
 nervi senzitivi implicaţi difuz  anestezia regională
 leziuni cu precădere în regiunile corpului cu temperatură relativ scăzută,
e.g., tegumentul feţei şi extremităţilor ş.a.
 facies caracteristic, leonin
 anergici la lepromin
 Mycobacterium leprae

 Diagnostic de laborator
 depistarea microscopică în exsudatul nasal (forma lepromatoasă)
sau în biopsii din leziuni cutanate (forma tuberculoidă) a baar
necultivabili
 Tratament
 dapsonă + clofazimină + RIF (2-4 ani)
 Epidemiologie
 sursa de infecţie – bolnavii (lepră lepromatoasă > lepră tuberculoidă)
 transmitere
 contact direct cu leziuni tegumentare
 inhalare de pulberi contaminate
 Profilaxia
 depistare, izolare şi tratament antilepros
 vaccinare BCG
 educaţia sanitară