Vibrionaceae

Minidefiniţie

• bacili gram-negativi încurbaţi

în virgulă
• mobili
• nepretenţioşi nutritiv (NaCl 2-
3%)
• catalază +, oxidază +
• fermentează glucoza – gaz
 Vibrio cholerae O:1 şi O:139
• Habitat
– microorganisme acvatice
– ape marine, ape dulci
• Caractere microscopice
• Caractere de cultivare
– medii uzuale, pH 8
– apă peptonată pH 9 (îmbogăţire) – 6-12 h,
peliculă
– TCBS (selectiv)
• Caractere biochimice
– 2 biovaruri: clasic, El Tor
• Rezistenţa în mediul extern
– sensibili: lumina solară (10-12 h), pH acid
(5,8), fierbere
• Structura antigenică
– O:1 – 3 serotipuri: Ogawa (AB), Inaba
(AC), Hikojima (ABC)
– O:139
• Factori de virulenţă
– toxina holerică (enterotoxină termolabilă de tip A-
B), cu mecanism de acţiune identic cu enterotoxina TL
a ECET
– mobilitate, neuraminidază/mucinază,
adezine
 Holera
• colonizare masivă intestin  intoxicaţie enterocite
• etape
– ingestia şi depăşirea barierei acide gastrice
– hidroliza mucusului protector şi colonizarea masivă
– enterotoxina holerică   AMPc   secreţia Cl-  pierdere
apă, electroliţi  diaree  deshidratare e.cel.  şoc
hipovolemic, acidoză metabolică
• sdr. holeriform
• forme clinice
– hipertoxice
– moderate
– inaparente
• imunitate
– IgA secretori (2 ani)
 Holera

• Diagnostic de laborator
– scaun
– examen microscopic
(scaun, bulion de
îmbogăţire) preparat
umed, frotiu Gram
– izolare: mediu de
îmbogăţire, mediu selectiv
– identificare antigenică: ser
anti-O:1, ser anti-O:139,
biochimică

• Tratament
– rehidratare
– AB? (Te)
 Holera

• Epidemiologie
– rezervor de infecţie: bolnavi, purtători asimptomatici, fructe de
mare
– transmitere: fecal-orală
– evoluţie endemică/ epidemică
• Profilaxie
– regim internaţional de carantină
– igienă individuală şi colectivă
– vaccinare antiholerică – oral, fracţiuni Ag (IgA)
– chimioprofilaxia – sulfamide neresorbabile, nitrofurani, TE
 Vibrio cholerae non-holerigen

• enterotoxină asemănătoare toxinei termolabile ECET

• sdr. holeriform benign
• infecţii plăgi, otice, septicemii - debilitaţi
 Vibrioni halofili – V. parahaemolyticus
•  2% NaCl
• crustacee, fructe de mare,
peşti
• citotoxină termolabilă
• TIA, infecţii plăgi, arsuri
• rehidratare, TE
• prelucrare adecvată,
refrigerare fructe de mare
 Aeromonas
• BGN mobili
• facultativ anaerobi, nepretenţioşi
nutritiv
• fermentativ
• oxidază + (≠Enterobacteriaceae)
• ape dulci – intestinul peştilor – sol,
produse agricole
• A. hydrophila, A. caviae, A. sobria
• sdr. holeriform, infecţii plăgi,
septicemie (imunocompromişi)
• reechilibrare hidroelectrolitică
• ureidopeniciline, cefalosporine G2,
G3, aminoglicozide, tetraciline,
cloramfenicol, cotrimoxazol
 Plesiomonas

• Plesiomonas shigelloides
• ape dulci, estuarine contaminate fecal
• animale acvatice, mamifere, păsări
• poate coloniza tranzitoriu intestinul copiilor (promiscuitate)
• BDA, septicemii, meningite (n.n.)
Campylobacter
 Minidefiniţie

• BGN virgulă, S, “aripi

pescăruşi în zbor”
• mobili
• microaerofile ( O2,H2,CO2)
• 37-42°C
• creştere lentă
• oxidază+

• C. jejuni
• C. coli
• C. upsaliensis
• C. fetus

Habitat
– animale (hrană, domestice)
 Campylobacter

• doza infectantă – minim 1000 bacterii

• hipogamaglobulinemie – infecţii severe
• infecţie intestinală invazivă: colonizare mucus intestinal
(mobilitate) – invazie – translocare prin epiteliu – citotoxina
– mucoasa jejun, ileon, colon: ulceraţii, edem, hemoragii,
inflamaţie  sdr. dizenteriform
• C. jejuni, C. upsaliensis – sdr. Guillain-Barré
• C. fetus – gastroenterită  septicemie (pacienţi
imunocompromişi)
 Campylobacter

• Diagnostic de laborator
– materii fecale, (sânge)
– examen microscopic (AM) – dificil
– cultivare – medii cu sânge/cărbune şi AB; microaerofili,
carboxifili, termofili

• Terapie
– gastroenterita – infecţie autolimitată; eritromicină, doxiciclină,
fluorochinolone, amoxiclav
– infecţii severe – aminoglicozide, cloramfenicol, imipenem

• Epidemiologie
– zoonoze
– consum alimente, lapte, apă contaminate
– transmitere fecal-orală om-om
– cea mai frecventă cauză de diaree în ţările dezvoltate

• Profilaxie
– măsuri nespecifice
– improbabilă eliminare portajului la animale
 Helicobacter
• BGN încurbaţi/ helicaţi
• mobili
• microaerofili
• azaharolitici
• oxidază +
• catalază +
• urează +++ (specii gastrice)

• Habitat
– specii gastrice
• H. pylori – cardia, corpusul,
antrumul stomacului
• H. heilmannii
– specii enterohepatice
 Helicobacter pylori
• Caractere microscopice
– BGN spiralaţi/ încurbaţi
– foarte mobil (lofotrich)
• Caractere de cultivare
– pretenţios nutritiv, microaerofil, 30-37°C, creştere în 3-6 zile
• Factori de virulenţă

Ureaza Neutralizează aciditatea gastrică

Proteina şocului termic
Proteina inhibitoare de acid
Flageli
Adezine
Mucinaza
Fosfolipaze citotoxice
Superoxid dismutaza, catalaza
Citotoxina vacuolizantă
Stimulează chemotaxia monocite,
neutrofile  citokine inflamatorii
Creşte activitatea ureazei
Hipoclorhidrie
Penetrarea mucusului gastric
Previn omorârea bacteriei
intrafagocitar
 Helicobacter pylori
• colonizarea mucoasei gastrice
(proteina inhibitoare de acid, ureaza,
proteina şocului termic)
• penetrarea stratului de mucus
(mobilitate)
• aderare la celule epiteliale
• leziuni tisulare (urează, mucinază,
fosfolipaze, citotoxina vacuolizantă,
LPS)

• gastrita
• ulcer gastric, duodenal
• carcinom gastric (adenocarcinomul
corpului, antrumului stomacului);
limfom gastric cu celule B
• protejează împotriva refluxului
gastro-esofagian şi a adenomului
segmentului inferior al esofagului
 Helicobacter pylori

• Diagnostic de laborator
– biopsia gastrică
• microscopie
• testul ureazei
• cultivare
– serologie
– testul respiraţiei cu uree
• Terapie
– omeprazol (inh. pompa protoni) + AB
(AMO+CLR/ TE+MTZ)  Bi
• Epidemiologie
– ţări în curs de dezvoltare
– rezervor de infecţie – om
– transmitere fecal-orală
• Profilaxie
– vaccin? (ureaza, proteina şocului termic)
Pseudomonade
 Minidefiniţie

• BGN, drepţi sau uşor încurbaţi

• mobili (excepţie, Burkholderia mallei)
• nepretenţioşi nutritiv
• strict aerobi
• metabolism oxidativ
• catalază +
• oxidază +
 Pseudomonas aeruginosa
• Habitat
– ubicuitar (apă, sol, vegetale, mediul de
spital)

• Caractere microscopice
– BGN fini, izolaţi (în perechi sau scurte lanţuri)

• Caractere de cultură
– nepretenţios nutritiv
– strict aerob
– 5-42 °C
– aromă caracteristică
– pigmenţi difuzibili (piocianina, pioverdina)
– hemolitic, luciu metalic

• Rezistenţa în mediul extern

– rezistent
– rezistenţă naturală şi dobândită la
multiple substanţe antibacteriene
– multiplicare în medii apoase, minimale
nutritiv
– sensibil în mediu acid şi la săruri de Ag
 Pseudomonas aeruginosa

• Condiţii care favorizează apariţia infecţiei

– prezenţa a numeroase surse de infecţie
– gazde extrem de receptive
– investigaţii invazive pentru diagnostic şi tratament
– utilizarea neraţională a AB

• Infecţii determinate
– pulmonare
– ale pielii, plăgilor, arsurilor
– urinare
– otice
– oculare
– bacteriemii, endocardite
 Pseudomonas aeruginosa

• Diagnostic de laborator
– cultivare (AS, agar McConkey)
– identificare (morfologia coloniei,
oxidaza+)
• Tratament
– peniciline anti-Pseudomonas (TIC,
PIP)
– aminoglicozide (G, TOB, AK)
– CIP, CFP, CAZ, MEM, IMI
– beta-lactamină + aminoglicozid
(primă intenţie)
• Epidemiologie
– ubicuitar, rezistent la dezinfectante 
infecţii de spital
– multiple căi de transmitere a infecţiei
• Profilaxie
– igienă, asepsie, antisepsie în spitale
– vaccin antipiocianic polivalent + ser
hiperimun antipiocianic (pacienţi cu
arsuri, TI)
– vaccin antipiocianic monovalent
(infecţii respiratorii)
 Alte pseudomonade

• Pseudomonas fluorescens, P. putida, P. stutzeri

– bacteriemii, septicemii, infecţii de cateter i.v., meningite, inf.
bronhopulmonare

• Burkholderia
– infecţii de cateter (i.v, peritoneal), infecţii bronhopulmonare

• Stenotrophomonas maltophilia
– infecţii grave gazda imunocompromisă
– multirezistentă la AB
– rezistenţă naturală şi la IMI
Acinetobacter
 Acinetobacter
• Minidefiniţie
– BGN scurţi (cocoizi), imobili,
capsulaţi, strict aerobi, oxidază-
• Habitat
– ubicuitar (sol, ape de suprafaţă);
inds. cărnii
• Caractere microscopice
– BGN scurţi în perechi sau grămezi
• Caractere de cultură
– nepretenţioşi nutritiv
– colonii S, hemolitice
• Rezistenţa în mediul extern
– supravieţuieşte timp îndelungat în
mediul de spital
– suprafeţe umede
– rezistent la uscăciune
– rezistent la numeroşi agenţi
antimicrobieni
Acinetobacter
• Factori de virulenţă
– capsula, adezivitate,
endotoxină
• Infecţii (în special TI)
– infecţii respiratorii
– infecţii plăgi şi arsuri
– bacteriemii, infecţii de cateter
– meningite
– infecţii urinare
– endocardite (protezaţi
valvular), peritonită (dializă
peritoneală)

Diagnostic:
•bacteriologic
•izolare facilă
•dificilă diferenţierea infectant-contaminant (izolare
repetată, corelarea cu microscopia)
 Acinetobacter

• Tratament
– beta-lactamină (CAZ, IMI) + aminoglicozid (AK)
– rezistentă: beta-lactamaze, enzime de inactivare a
aminoglicozidelor
• Epidemiologie
– bacterie flotantă în microbiota tegumentului 25%
– prezenţa în mediul de spital (echipament respiraţie asistată)
– transmitere om-om sau prin obiecte
• Profilaxie
– igienă, asepsie, antisepsie în spitale (TI, pacienţi cu arsuri)