Sunteți pe pagina 1din 23

MENINGITA BACTERIANA LA

NOU-NASCUT

MEDIC REZIDENT NEONATOLOGIE


MIHAILA-FECIORU ALINANEONATOLOGIE
MEDIC REZIDENT
MIHAILA-FECIORU ALINA
D.I: 03.11.2017

 Febra (40⁰C)
MOTIVELE  Scaune diareice
INTERNARII  Agitatie
 Refuzul alimentatiei
 AHC: declarativ mama(minora) neaga boli cronice,infecto-contagioase
 APF: nascut prematur AGA VG=33-34 saptamani(24.10.2017) din sarcina nedispensarizata, nascut spontan
pe cale naturala, GN=2100g, APGAR la 1min=9, la 5 min=10

 MEDICATIE: Ampicilina,Gentamicina,Ca gluconic,Glucoza 10%,Ringer Lactat.

ISTORICUL PACIENTULUI
Nou-nascut prematur (VG=33-34 sap), AGA, GN=2100g, provenit din sarcina nedispensarizata, fara suferinta
fetala la nastere, din mama febrila la momentul expulziei, prezinta incepand cu a 5-a zi de viata febra inalta
motiv pentru care se incepe antibioterapia cu Gentamicina si Ampicilina. Evolutia sub tratament este
stationara, iar din a 10-a zi de viata apar scaunele diareice, agitatia psihomotorie si refuzul alimentatiei
mentinand febra inalta, cu urmatorii parametri: SaO2=94-100%, AV=120-130 bpm.
Se transfera in a 10-a zi (03.11.2017) de viata din cadrul Spitalului Tecuci la Spitalul de Copii “Sf.Ioan” Galati
Compartimentul Neonatologie Patologica pentru investigatii suplimentare si continuarea tratamentului.
G=2000g;T=48 cm;PA=29.5cm;PT=29cm;PC=30cm
Stare generala : grava, febril(40ᴼC),agitatie psihomotorie
Tegumente: extremitati reci marmorate, cianoza perioronazala
Fanere:normal implantate
Mucoase: normal colorate
Tesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat cf varstei
Sistem ganglionar: nepalpabil superficial
Aparat osteoarticular: aparent integru, fara modificari de functie sau
pozitie
EXAMEN CLINIC Aparat muscular: hiperton,hyperkinetic, tendinta la opistotonus

LA INTERNARE Aparat respirator: Polipneic.MV present bilateral inasprit


SaO2=92%,discret tiraj intercostal
Aparat cardiac:AV=170 bpm, s.s gr.II-III/VI,TA=75/40 mmHg
Aparat digestiv: Abdomen meteorizat,mobil cu miscarile respiratorii,
scaun absent
Ficat si splina: ficat palpabil la 2 cm sub rebord, splina nepalpabila
Aparat genitourinar: OGE cu aspect normal.Diureza prezenta
Sistem nervos: FA=2/2cm hipertensiva, extrem de bombata. Reflex
Moro dezordonat.Plans neurologic
 MENINGITA DE ETIOLOGIE PROBABIL BACTERIANA
DIAGNOSTIC DE
 SEPSIS
ETAPA
HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE
Leucocite 20.3 LDH 1034 U/L
Neutrofile 56.9% Fibrinogen 1600 mg/dL
Hb 12.6 N CRP 23.7 mg/dL
Trombocite 784 D-dimeri POZITIVI
Reticulocite 14 ‰ N VSH 100 mm/h

LCR
EX.BIOCHIMIC Aspect Ex.preparat proaspat
INVESTIGATII DE Clor 6.3 g/L Tulbure
Frecvente leucocite, rare
hematii
LABORATOR Proteine 620 mg/dL
Frecvente leucocite
(95%PMN,5%
limfocite)
Glicemie <20 mg/dL Elemente: 605 mm3 Ex. Frotiu colorat Gram

Frecvente lecucocite, rare


Pandy ++++ hematii, nu se evidentiaza
germeni pe frotiu

REZULTAT CULTURA
ELIZABETHKINGIA Sensibil: Claritromicina, Vancomicina,
MENINGOSEPTICA Rifampicina
ETF: Zone ecogene intense, subependimar,
intertalamo-caudat drept de aprox. 6.2mm
Rx cardiopulmonar: interstitiu accentuat, cord
globulos

INVESTIGATII
IMAGISTICE
DIAGNOSTIC DE  MENINGITA BACTERIANA CU ELIZABETHKINGIA
MENINGOSEPTICA
ETAPA
 Se instituie oxigenoterapie sub cort cefalic in incubator
 Antibioterapie : ziua 1 : Meronem 40 mg la 8 ore, in ziua
ATITUDINE 3 se adauga Vancomicina 20 mg la 6 ore

TERAPEUTICA  Reechilibrare hidroelectrolitica, vitaminoterapie,


combaterea febrei
CLINIC : stare generala ameliorata, nu mai necesita
oxigenoterapie,primeste alimentatia la biberon, febra se
remite dupa 4 zile de tratament, FA normotensiva, tonus
normal
PARACLINIC :
HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE
Leucocite 28.7 LDH 1162

EVOLUTIE LA 1 Neutrofile 56.1% CRP 19.7


Trombocite 952 TGO 124
SAPTAMANA TGP 157
Fibrinogen 724
VSH 80

TPHA – negativ, VDRL-negativ; HIV-negativ


Coprocultura,urocultura,hemocultura – negativ
Exudat nazal, secretie otica, axila – Staphylococcus aureus MSSA
LCR (DUPA 10 zile de tratament)
Ex. Biochimic Aspect: usor opalescent
Numaratoare elemente: 96
mm3
Clor 7.08 N Frotiu: 60%PMN, 40%
EVOLUTIE DUPA Proteine 178 mg/dL limfocite
Glicemie 21.8 mg/dL Pandy +++
1 SAPTAMANA Nu se dezvolta bacterii

IRM : Chist arahnoidian temporal anterior si median


bilateral.Largire discreta a spatiilor lichidiene
pericerebrale frontal drept si interemisferic.

Se solicita consult boli infectioase, se recomanda continuare antibioterapiei existente


 Se mentine schema de antibioterapie
ATITUDINE
 Se introduce Dipiridamol si Arginina
TERAPEUTICA
 CLINIC: stare generala stabila, primeste alimentatia,
curba ponderala ascendenta,reactiva,reflex Moro
prezent bilateral,scaune normale, diureza prezenta,FA
EVOLUTIE LA 2 normotensiva

SAPTAMANI  PARACLINIC: sindrom inflamator remis,sindrom


hepatocitoliza remis

HEMOLEUCOGRAMA
Leucocite 28.7
Neutrofile: 49.1%
Trombocite 791
 Se solicita consult boli infectioase si se ia decizia de
intrerupere a Meronemului in a 18-a zi si continuarea in
tripla terapie cu Vancomicina, Rifampicina si
Piperacilina/Tazobactam.

LCR (20 zile de la internare)


In a 15-a zidebuteaza febra, Ex.biochimic Aspect : clar
maxim 38.5°C, un croset pe Clor 6.73 Numaratoare elemente: 218
zitimp de 3 zile. Proteine 216 mm3
In a 18-a zifontanela Glicemie <20 Frotiu: 42% limfocite, 58%PMN
hipertensiva,deteriorare Pandy ++
neurologica brusca. Nu s-au dezvoltat bacterii
 CLINIC : stare generala multumitoare, primeste
alimentatia,curba ponderala ascendenta, reactiva,
EVOLUTIE LA 3 reflex Moro incetinit,stabil cardiopulmonar
SAPTAMANI PARACLINIC : parametri normali
 CLINIC: stare generala stationara
 PARACLINIC: fara modificari
 In a 32-a zi de la internare prezinta un croset febril.

LCR (32 zile)


Ex.biochimic: Aspect: clar
Clor 7.19 N Numaratoare elemente:34
Proteine 114 Frotiu: 90% limfocite,10%PMN
Glicemie 35.3

EVOLUTIA LA 4 Nu s-au dezvoltat germeni.

SAPTAMANI ETF: Sistem ventricular dilatat.Hidrocefalie tetraventriculara

Rx cardiopulmonara: Interstitiu intens accentuat


infra,para,suprahilar bilateral cu tendinta la
confuare infrahilar dreapta.Hiluri accentuate
 CLINIC: stare generala multumitoare, afebril, echilibrat
cardiopulmonar si digestiv, mentine reflex Moro
EVOLUTIE LA 6 incetinit

SAPTAMANI  PARACLINIC: fara modificari


 TRATAMENT: se mentine antibioterapia in tripla terapie
 CLINIC: stare generala mediocra, reapar crosetele
febrile,primeste alimentatia, curba ponderala
stationara, FA normotensiva, echilibrat cardiopulmonar,
EVOLUTIE LA 8 scaun si diureza normale, abord venos periferic nu se
mai poate efectua.
SAPTAMANI
 Se ia decizia transferului in cadrul Spitalului Marie
Curie.
 Se reinstituie terapia cu Meronem si Vancomicina
 Se ridica suspiciunea cloazonarilor la nivelul coloanei
vetrebrale, infirmata apoi la IRM

 Se instaleaza CVC iar in urma investigatiilor nu se


detecteaza semne de infectie. Crosetele febrile sunt
EVOLUTIE IN remise. Se opreste terapia antibiotica.
URMA  Se instaleaza sunt ventriculoperitoneal la 5 zile de la
TRANSFERULUI transfer datorita persistentei ventriculomegaliei
importante
 Se concluzioneaza ca si cauza a crosetelor febrile,
imaturitatea hipotalamica
 Se externeaza dupa 2 saptamani
 Flavobacterie ubicuitara ce se gaseste in pamant si apa
dar care produce rar infectii la om.
 Cu toate acestea, dupa o crestere a incidentei infectiilor
cu Elizabethkingia la pacientii din terapiile intensive,
incepand cu anul 2004, a fost incadrata ca agent
patogen nosocomial emergent.
MENINGITA CU
ELIZABETHKINGIA  Infectiile cu aceasta bacterie sunt asociate cu o rata a
mortalitatii inalta deoarece nu exista un protocol
MENINGOSEPTICA terapeutic eficient, este multirezistenta si extrem de
virulenta
 In spital aceasta poate fi izolata din: apa,
robinete,ventilatoare,oxigenatoare,solutii de
dezinfectare, ser fiziologic, solutii lipidice etc.
La nou-nascut, in special la nou nascutul prematur, cea mai frecventa forma de infectie este reprezentata de
meningita care este fatala in mai mult de jumatate de cazuri si poate duce la hidrocefalie, surditate si
intarziere in dezvoltare.

Prematurii cu o greutate sub 2500g prezinta un risc crescut de infectare.

Inca nu se cunosc exact factorii care duc la virulenta acestei bacterii invazive.

E.Meningoseptica este rezistenta la majoritatea antibioticelor, de aceea utilizarea antibioterapiei empirice


duce la rezultate nefavorabile. Susceptibilitatea la antibiotic variaza in functie de metoda folosita: metoda
discdifuzimetrica este nerecomandata, de aceea, este recomandat sa se foloseasca metoda Vitek cu
microdilutii.

Datorita faptului ca produce doua beta-lactamase, una ESBL si una din clasa B metalolactamaze carbapem-
hidrolizanta, aceste tulpini sunt de obicei, rezistente la antibioticele beta-lactamice de spectru larg inclusiv
carbapeneme si aztreonam.In plus, este rezistenta la aminoglicozide, cloramfenicol si eritromicina, in timp
ce in vitro, fluoroquinolonele s-au dovedit a fi active.

Exista insuficiente date in literatura pentru stabilirea unui protocol de tratament. Conform catorva rapoarte
[1,2,3] vancomicina nu reprezinta un antibiotic eficient in tratamentul acestor infectii. Se pare ca exista o
modificare a reactivitatii in vivo si este necesara o concentratie minima inhibitorie eficienta mare ce se
atinge greu la nou-nascut. Alte echipe au tratat infectia cu rifampicina si piperacilina/tazobactam[4]
 1. Prematurul cu greutate sub 2500g este un pacient cu
risc pentru infectia cu E.meningoseptica
 2. E. meningoseptica este o bacterie cu multirezistenta
antimicrobiana, asocierea de antibiotice este
CONCLUZII recomandata
 3. Rata de mortalitate si morbiditate crescuta
 4. Poate coloniza orice suprafata sau lichid folosit in
mod frecvent in Terapiile Intensive Neonatale
BIBLIOGRAFIE
1.P.-Y. Lin, C. Chu, L.-H. Su, C.-T. Huang, W.-Y. Chang, and C.-H. Chiu, “Clinical and microbiological analysis of
bloodstream infections caused by Chryseobacterium meningosepticum in nonneonatal patients,” Journal of
Clinical Microbiology, vol. 42, no. 7, pp. 3353–3355, 2004. View at Publisher · View at Google Scholar · View at
Scopus
2.J. T. Kirby, H. S. Sader, T. R. Walsh, and R. N. Jones, “Antimicrobial susceptibility and epidemiology of a
worldwide collection of Chryseobacterium spp.: report from the SENTRY antimicrobial surveillance program
(1997–2001),” Journal of Clinical Microbiology, vol. 42, no. 1, pp. 445–448, 2004.View at Publisher · View at
Google Scholar · View at Scopus
3.N. Ozkalay, M. Anil, N. Agus, M. Helvaci, and S. Sirti, “Community-acquired meningitis and sepsis caused
by Chryseobacterium meningosepticum in a patient diagnosed with thalassemia major,” Journal of Clinical
Microbiology, vol. 44, no. 8, pp. 3037–3039, 2006.View at Publisher · View at Google Scholar ·View at Scopus
4.J. R. Dooley, L. J. Nims, and V. H. Lipp, “Meningitis of infants caused by Flavobacterium meningosepticum.
Report of a patient and analysis of 63 infections,” Journal of Tropical Pediatrics, vol. 26, no. 1, pp. 24–30,
1980.View at Google Scholar · View at Scopus

S-ar putea să vă placă și