Diabetul zaharat

Date generale privitoare la diabet :

• Definiţie : boală metabolică caracterizată
printr-o hiperglicemie de durată,
consecinţa unor defecte în producţia sau
/ şi acţiunea insulinei
• 8-9 cazuri din 10 de boală ar putea fi
prevenite dacă am lua în considerare un
regim alimentar sănătos + o activitate
fizică adecvată şi regulată
• În ultimii ani ne găsim în faţa unei
creşteri îngrijorătoare a numărului de
persoane depistate cu diabet zaharat
(DZ), procentul de pacienţi mergând
până spre 3-6% din populaţia unor ţări
(indienii Pima 35-45%)
• Pentru fiecare persoană cu DZ cunoscut
există încă cel puţin un caz de DZ
necunoscut !!
• Există 3 tipuri de diabet : zaharat, renal
şi insipid
Ştiaţi că , zilnic pe
glob, din cauza
diabetului
zaharat...
• 512 persoane mor
• 66 orbesc
• 77 necesită dializă datorită IRC nou diagnosticate
• 153 necesită amputaţii ale membrelor (mai ales
inferioare)
• 2200 de diabetici sunt nou diagnosticaţi
 Există 2 mari tipuri de diabet zaharat (DZ) :
• Diabetul zaharat tip I :
- locus genetic : cromozomul 6
- debut < 40 de ani (tânăr)
- normo- sau subponderal
- insulină plasmatică redusă sau
absentă
- glucagon plasmatic : >, supresabil
- complicaţie acută : cetoacidoza
- răspunde la terapia insulinică
- NU răspunde la terapia orală
sulfonil-ureică
• Diabetul zaharat tip II :
- locus genetic : necunoscut
- debut > 40 de ani (vârstnic)
- supraponderal sau obez
- insulină plasmatică normală sau
crescută iniţial, apoi redusă
- glucagon plasmatic : >, dar rezistent
- coma hiperosmolară
- răspunde, sau prezintă rezistenţă la
terapia insulinică
- răspunde la terapia orală sulfonil-
ureică
 Valorile • NORMAL = 70-110 mg%,
glicemiei (în dimineaţa pe nemâncate (“a jeun”),
după un post alimentar nocturn de

mg%)
10-14 ore
• Zona de atenţie = 111-125 mg%
• DZ = la cel puţin 2 determinări
succesive şi-n aceleaşi condiţii,
glicemia să fie de cel puţin 126
mg%
• La un diabetic, riscul afectării
organelor ţintă este cu atât mai
mare, cu cât glicemia este mai
prost controlată şi dacă aceasta
durează de mai mult timp
• Referitor la valorile glicemiei, în
cazul unei persoane diabetice,
vorbim despre un control glicemic
:
- OPTIM => 70-99 (glicemia “de 2
cifre”)
- Satisfăcător => 60-130mg%
- prost, sau nesatisfăcător => >
130 mg%
 Cauzele DZ
(acronimul
MILLAA)

• Unele medicamente luate cronic : AINS, AIS, diureticele tiazidice,

terapia hormonală de substituţie tiroidiană, cea b-blocantă (excepţie
Nebivolol şi Carvedilol), imuno-supresoare (transplant), citostatică
(cancer), anticoncepţionalele orale, Halotanul (anestezic general),
Diazoxid, Fenitoin
• Infecţiile produse de anumite virusuri : urlian, hepatitic, rubeolic,
encefalo-miocarditic, Coxackie, Epstein-Barr, citomegalic etc.
• Litiaza biliară ce “irită” pancreasul din vecinătate
• Un profil lipidic alterat (în special hiper-lipoproteinemiile şi hiper TG
emiile)
• Alcoolismul cronic
• Alte cauze
 (1) Alte cauze cu determinism pentru DZ
• STRESUL – prin “şocurile” vagale repetale şi prin hormonii de
stres
• Consumul repetat şi prelungit al dulciurilor concentrate
• Consumul pe termen lung al alimentelor ce conţin nitraţi şi
nitriţi (preparatele din carne) este un factor predispozant
pentru DZ tip I
• Cazeina (care reprezintă >85% din proteina laptelui de vacă)
este responsabilă de apariţia diabetului zaharat tip I la
copiii între 0-14 ani si mai ales la cei la care diversificarea s-a
facut precoce (sub 6 luni)
• Consumul cronic de cafea, “-cola”, cacao şi derivate, la
copii
(2) Alte cauze cu determinism pentru DZ
• Obezitatea şi sedentarismul
Obezitatea abdominală este
markerul clinic al insulino-
rezistenţei !!!
• AG saturaţi cu lanţ lung şi mediu,
obţinuţi printr-o dietă
preponderent de origine animală,
sau produşi de ficat, ca o
consecinţă a consumului de
dulciuri concentrate
• Un proces auto-imun ce distruge
celulele b-insulare pancreatice,
producătoare de insulină
• Sarcina
• Factorul genetic legat HLA
 (3) Alte cauze cu determinism pentru DZ
• Toţi generatorii de radicali liberi
(fumatul, preparate la gratar, radiaţiile
etc.) afectează în primul rând cristalinul şi
apoi pancreasul
• Acizii graşi “trans” (margarine, lactate,
uleiurile polinesaturate şi/sau parţial
hidrogenate)
• Deficitul cronic al unor minerale (Mg, K)
– printr-o dietă preponderent de origine
animală - şi vitamine din grupul B
(1,3,6,12) – printr-o alimentaţie săracă sau
lipsită de aportul cerealelor integrale
• Pancreatitele acute şi cronice, cât şi
rezecţiile chirurgicale ale pancreasului
• Ulcerul gastro-duodenal penetrant în
pancreas
 Ingestia repetată a
dulciurilor concentrate Glicemiei Insulinemiei

Dieta bogată în AG saturaţi, AG Producţia hepatică de AG,

“trans”, supraponderalitatea şi cu eliberarea consecutivă a
obezitatea lor în circulaţia sangvină

Distrugerea progresivă, treptată

şi gradată a celulelor pancreatice
producătoare de insulină

Rezistenţa la insulină Diabet zaharat

 INSULINA : date generale, efecte fiziologice*
• Hormon de natură proteică, produs în pancreas
de către celulele b-insulare
• Este format din 51 de aminoacizi
• Este SINGURUL hormon hipoglicemiant, care nu
permite glucozei să crească necontrolat, peste
anumite valori
• Toate celulele corpului nostru ar dori să fie
alimentate cu glucoză, dar majoritatea pot
funcţiona şi cu alt tip de combustibil : aminoacizi
(AA), acizi graşi (AG), cetoacizi etc. Doar creierul
funcţionează exclusiv cu glucoză (organ “nobil”)
• Insulina determină stocarea glucozei sub formă
de glicogen în ficat şi muşchi, iar în alte organe
sub forma grăsimilor de depozit
• Facilitează pătrunderea glucozei în celule
 • Stimulează sinteza proteică, pornind
INSULINA : de la aminoacizi (AA)
• Insulina este necesară şi pentru ca

efecte secretina şi colecistokinina să poată

stimula secreţia pancreatică exogenă

fiziologice**
• Se opune gluco-neogenezei
glicogenolizei hepatice şi musculare
şi

• Pentru a putea funcţiona, insulina

trebuie să acţioneze receptori pe
specifici, care la un anumit moment
dat se pot înfunda
• Înfundarea receptorilor specifici =>
ineficienţa insulinei => declanşarea de
impulsuri secretorii vagale de către
creier => hiperinsulinism =>
înfundarea suplimentară a unor noi
receptori + ateroscleroză (ATS) = cerc
vicios => DIABET ZAHARAT
 INSULINA : efecte patologice
• Hiperinsulinismul este un factor aterogen
redutabil, fiind şi un factor de creştere :
- vasculară (spre înăuntru) ;
- cardiacă ;
- produsului de concepţie (feţi macrosomi) ;
Alte efecte ale hiperinsulinismului :
- determină hipertrofia muşchiului neted
vascular
- produce retenţie de apă și Na+
- apare hipertrofia muşchiului neted vascular
- creşte activitatea simpatică
• Apare DZ atunci când 90% din insulina
circulantă este ineficientă, fie când 90% din
pancreas este distrus, sau incapabil de a mai
produce insulină
• (în condiţii normale, pancreasul produce zilnic
o cantitate de secreţii – enzime, hormoni,
bicarbonat etc. – echivalentă cu greutatea sa
!)
 În DZ întâlnim următoarele aspecte :
• DEFICITUL ABSOLUT SAU RELATIV DE INSULINĂ
= factor obligatoriu, la care se pot adăuga unul sau
mai mulţi dintre următorii factori de mai jos :
• Reducerea captării periferice a insulinei de către
celule (prin blocarea receptorilor, sau/şi
sedentarism)
• Glicogenoliză/gluconeogeneză hepatică (deci
hiperglicemie), sub acţiunea hormonilor de contra-
reglare ai insulinei (glucagon, catecolamine, STH,
cortizol, hormoni tiroidieni)
• Creşterea absorbţiei glucidelor (dulciuri
concentrate, “caloriile goale”) în lipsa fibrelor
vegetale
 Rezistenţa la insulină este accentuată şi
accelerată de anumiţi factori :
• Obezitatea abdominală
• STRESUL
• Fumatul
• Cafeina, teobromina (cacao)
• Agoniştii b-adrenergici : sabutamol, salmeterol,
fenoterol, terţbutalină, formoterol
• Hormonii tiroidieni, cel de creştere şi cortizolul în
exces
• Grăsimile alimentare saturate/hidrogenate,
sau ”trans”
• Zaharoza, fructoza, glucoza
• Înfometarea / postul prelungit
• Deficitul alimentar de Mg (alimentația
preponderent de origine animală)
• Excesul de AMPc
• (o alimentaţie bogată în AG w 3 şi un
program constant de exerciţii fizice, au
capacitatea de a reduce drastic rezistenţa
la insulină !!!)
 Simptomele “clasice” ale DZ
• POLIURIA = Producerea şi
eliminarea unei mari cantităţi de
urină (2.5–6 litri / zi)
• POLIDIPSIA = Ingestia unei
cantităţi compensatorii de lichide,
faţă de cele pierdute
• POLIFAGIA = Ingestia unei mari
cantităţi de alimente, datorită unei
senzaţii de foame, mai greu
supresabile
• (aceste simtome “clasice” sunt
întâlnite în ultimul timp tot mai rar
şi mai estompat faţă de cum au
fost ele descrise în trecut, lipsa lor
neînsemnând însă în mod
obligatoriu că o persoană n-ar
avea DZ !)
Semne clinice nespecifice a căror prezenţă la un pacient
anume, ar trebui să ne trezească suspiciunea de DZ
• O rană / plagă care se vindecă (mai) greu
sau supurează o perioadă îndelungată
• Furuncule, infecţii acute de căi
respiratorii şi urinare repetate, care
cedează greu sau / şi la doze mari
antibiotice
• Un prurit (mâncărime) genital / anal
persistent sau / şi rebel la tratament
• Pierderea pe nesimţite a sensibilităţii
tactile, dureroase, vibratorii, termice la o
persoană ce nu a avut traumatisme în
antecedente
• Astenie, anxietate, tendinţă la depresie
• Impotenţa sexuală la bărbaţi poate fi şi
de cauză diabetică
• Copiii macrosomi (având o greutate la
naştere > 4 kg) ne fac să suspicionăm un
DZ în dreptul mamei chiar peste 2-3
decenii !!!
 Testul de toleranţă la glucoza administrată oral (TTGO)
• Constă în administrarea a 75 g de glucoză
(dizolvată într-un pahar cu apă) unui
pacient “a jeun”, după un post de 10-14
ore
• Fiind o metodă mai sensibilă, prin
intermediul ei sunt depistaţi de 4-7 ori mai
mulţi diabetici decât printr-o “simplă”
determinare a glicemiei “a jeun”.
Rezultate :
1) Sănătos = glicemie < 110 mg% dimineaţa
“a jeun” şi < 180 mg% la 2 ore de la proba
TTGO ;
2) Scăderea toleranţei la glucoză = glicemia
111-125 mg% dimineaţa “a jeun” şi 140-
199 mg% la 2 ore ;
3) DZ = glicemia >125 mg% dimineaţa “a
jeun” şi >200 mg% la 2 ore.
Evidenţierea • Se administrează 50 g glucoză
dimineaţa “a jeun”, fiind necesare cel
puţin 2 din situaţiile de mai jos :
unui DZ 1) Înaintea administrării
glicemia să fie > 105 mg%
glucozei,

gestaţional 2) La o oră de la TTGO, glicemia > 190

mg%
3) La 2 ore de la TTGO, glicemia > 165
mg%
4) La 3 ore de la TTGO, glicemia > 145
mg%
(un test extrem de sensibil pentru
depistarea modificărilor biochimice,
este şi testul cu Cortizon !)
- Gravidele ce consumă în timpul
sarcinii băuturi carbogazoase dulci au
dezvoltat cu 22% mai frecvent DZ
gestațional decât restul populației
- Invers, stilul de viață sănătos în
timpul sarcinii determină o  cu 71% a
riscului de a dezvolta DZ gestațional
 Determinarea Hemoglobinei A1 glicate (HbA1c)
• Reprezintă un test simplu şi
sensibil
• Dă informaţii referitoare la
controlul glicemic retrospectiv
pe ultimele 3 luni dinaintea
efectuării testului

Rezultate :
1) HbA1c < 6 % = subiect normal,
fără DZ, sau control optim al DZ
2) HbA1c între 6-9 % = persoană cu
DZ şi control glicemic bun
3) HbA1c > 9 mg% = pacient
diabetic, având un control
glicemic prost în ultimele 3 luni
Evoluţia spre DZ parcurge de-obicei
următoarele 4 stadii :
• Prediabet, sau DZ potenţial = toate testele biochimice
sunt normale, dar există date ce indică o susceptibilitate
crescută de a contacta boala în viitor : gravide ce au
născut copii > 4 kg, copii cu ereditate de DZ, obezitate
etc.
• DZ latent clinic = este evidenţiat doar de testul cu
Cortizon
• DZ chimic (asimptomatic) = apare doar modificarea
curbei hiperglicemiei provocate prIn testul TTGO
• DZ clinic manifest = hiperglicemie “a jeun” + glicozurie
+/- poliurie, polidipsie, polifagie
 (1) Complicaţiile
diabetului zaharat
• Retinopatia
• Cataracta
• Speranţa de viaţă redusă cu 1/5-1/4
• CANCER
• Micro-angiopatia
• Macro-angiopatia (cardio-vascular, periferic,
central)
• Afectare importantă a imunităţii
• Complicaţii cutanate (piele solzoasă, uscată, care
se tot descoamează)
• Post-partum, secreţia lactată se va declanşa mai
târziu la mama diabetică, va fi mai redusă
cantitativ şi se va epuiza mai devreme, alăptarea
nou-născutului având în general de suferit
• Nefropatia diabetică conduce la insuficienţă
renală cronică (dializă) în 22% din cazuri
• O pierdere cronică, continuă şi constantă de > 50
mg de proteine, este un marker pentru riscul de
mortalitate cardio-vasculară a unui diabetic
(2) Complicaţiile DZ
• Hiperglicemia cronică inhibă
secreţia gastrică acidă
• Creşte susceptibilitatea de a
contacta orice infecţie, indiferent
de localizare
• Modificări sangvine, interesând
toate 3 seriile : albă, roşie,
trombocitară
• Alterarea profilului lipidic şi ATS
rapidă, precoce, simetrică şi distală
• Neuropatia
• Coma diabetică :
- ceto-acidozică => mai frecventă
în DZ tip I
- hiperosmolară => caracteristică
DZ tip II
- hipoglicemică => la dozaj greşit
medicamentos oral sau insulinic
 Complicaţiile DZ :
NEUROPATIA
• Este predominant distală, la extremităţi, afectând
mai pregnant membrele inferioare
• Leziunile sunt simetrice, de-o parte şi de alta
• Interesează şi sistemul nervos vegetativ (SNV),
care coordonează funcţionarea de tip inconştient
a organelor interne
• În fazele incipiente, simptomele sunt reversibile
• Se instalează pe nesimţite, putând afecta orice
regiune a corpului
• Alte manifestări: pierderi de memorie, deficit al
concentrării psihice, ameţeli, pareze, paralizii,
anestezie în sfera tactilă, dureroasă şi termică,
diminuarea sau abolirea reflexelor osteo-
tendinoase
Neuropatia diabetică implică o afectare vegetativă cu
următoarele manifestări :
• Digestive: scăderea tonusului şi a
motilităţii, uneori diarei nocturne
• Cutanate: piele uscată şi caldă,
solzoasă, tulburări trofice şi de
sudoraţie
• Circulatorii: hipotensiune arterială
ortostatică, “denervare cardiacă”
• Uro-genitale: tulburări de dinamică
sexuală, impotenţă, scăderea
tonusului vezicii urinare
• Oculare: diminuarea reflexului
fotomotor
• Bronho-pulmonare: tulburări ale
motilităţii ciliare
• Viscerale: reducerea sau abolirea
durerii viscerale
• Osteo-articulare: deformări articulare
• Scăderea coordonării neuro-
musculare
 (1) Riscurile generale ale pacientului diabetic

• Cardiopatia ischemică = de 2-4 X (ori) mai frecvent ; apare “denervarea

cardiacă” şi un important risc de aritmii
• Bolile cerebro-vasculare + infarctele lacunare = de 2-3 X
• Stenoza arterelor cerebrale = de 6-10 X
• Insuficienţa cardiacă = de 5-8 X
• Infarctul miocardic acut = de 2-3 X
• Riscul trombotic este crescut de 8 X de către hiperglicemia cronică
 (2) Riscurile generale ale pacientului diabetic

• HTA asociază DZ în 20% din cazuri, în vreme ce DZ asociază

HTA în 50% din cazuri !!!
• Dispare protecţia vasculară estrogenică la femei (doar
fumatul mai poate face aşa ceva !)
• ATS apare mai precoce, este mai extinsă şi evoluează mai rapid
• Un diabetic are acelaşi pronostic vital la distanţă ca şi o
persoană care a suferit deja un infarct miocardic
• Creşte riscul anestezic
• Scade capacitatea de efort
• Disfuncţiile erectile sunt dese, apar precoce şi cedează greu sau
deloc
Reţineţi !!!
Un diabetic, care
este şi fumător,
sau/şi alcoolic
cronic, este un
sinucigaş sau/şi
un inconştient !!!
 Ţinte şi priorităţi în managementul DZ
• Glicemia va fi menţinută < 110 mg%, dar ideal ar fi ca ea să se
menţină… “de 2 cifre” (riscul complicaţiilor creşte cu fiecare
mg% glucoză > 126 mg% !)
• Tensiunea arterială va fi serios monitorizată şi menţinută la
valori < 130/80 mmHg, altfel riscul cardio-vascular devine major
!
• Se va tenta normalizarea profilului lipidic, în special LDL-C <
100 mg% şi colesterolul total < 175 mg%, care conferă un
beneficiu terapeutic major
• Normalizarea greutăţii corporale la supraponderali şi
obezi = măsură terapeutică extrem de benefică cu răsunet clinic
şi biochimic extrem de important
Tratamentul DZ : obiective generale
• Va ţinti boala de bază (DZ)
• Va preveni şi trata prompt complicaţiile
• Se va trece la un regim de viaţă sănătos
(schimbarea stilului de viaţă)
• În faţa unui determinism genetic de risc major,
un mod de viaţă corect şi sănătos, poate
determina neapariţia bolii la persoanele
predispuse, sau să întârzie apariţia bolii cu
câteva decenii !!!
• Va fi realizat un echilibru optim între alimentaţia
sănătoasă şi activitatea fizică, excluzându-se
fumatul, alcoolul şi cafeaua
• În DZ tip I este obligatorie terapia insulinică,
fiind contraindicată (eventual asociată) terapia
orală (dar nu cu sulfonil-ureice !)
• În DZ tip II, schimbarea modului de viaţă poate
determina ca în 60-70% din cazuri să nu mai fie
necesar tratamentul medicamentos, iar în
celelalte cazuri dozele de medicamente vor fi
reduse considerabil
 (1) Alimentaţia
diabeticului : glucidele
• Are la bază glucidele complexe, care vor
constitui >55-60% din totalul raţiei alimentare
• Alimente interzise (>20% glucide) : zahăr,
miere, dropsuri, curmale, caramele, amidon,
fructele confiate, ciocolată, halva, usturoi,
prune, banane, struguri, hrean, castane
comestibile, îngheţată
• Alimente permise fără restricţii (<10%
glucide) : coacăze, portocale, pătrunjel
rădăcini, piersici, praz, fragii de pădure, brânza
de burduf şi cea topită, sfecla roşie, căpşuni,
morcovi, mandarine, măslinele de orice
fel,ceapa uscată, ardeiul gras, varza, grape-
fruit, ţelina rădăcini, lămâi, lapte bătut şi
integral de orice fel, chefir, sana, caşcaval,
pepenii, ridichi, vinete, nuci, dovlecei, roşii,
castraveţi, salata verde, ciuperci, ulei, spanac,
ouă, carnea de orice fel
 (2) Alimentaţia
diabeticului :
glucidele
• Alimente permise doar cântărite (11-19% glucide) :
cartofi, caise, alune, cireşe, pere, arahide, păstârnac, gutui,
mazăre verde boabe, zmeură, vişine
• Restricţii relative (?) : leguminoasele
• Cantităţile de glucide ingerate la o masă, vor fi în strânsă
corelaţie cu exerciţiile fizice practicate, sau care urmează să fie
depuse şi cu orarul medicaţiei anti-diabetice !
• Fibrele vegetale vor fi consumate zilnic cam 25 g / 1000 kcal
(dar < 50 g/zi). Surse pentru un diabetic : tărâţele şi fulgii de
cereale ; grijă la mere şi pere ! Contraindicate bananele !
• Consumaţi alimente cu un indice glicemic cât mai mic
(preferabil < 40, dar cel mult 70 !!!)
 Indicele glicemic al unor alimente
138 glucoza 75 croissant 62 strugurii 46 lapte degresat 22 grape-fruit

136 bagheta 74 sucul de 61 făina de 44 pâinea de secară 22 mazăre

portocale secară boabe
135 cartofi prăjiţi 73 dovleac 60 hamburgeri 40 fasolea colorată 22 lintea verde
în chiflă
128 orez instant 72 fulgii de prumb 60 fasole boabe 40 piersica 21 nuci

116 cartofi uscaţi 71 pepenele roşu 56 caise 40 pastele făinoase 20 soia fiartă
integrale
104 mierea 70 făina albă 55 biscuiţi cu 35 morcov crud 10 broccoli
unt
97 băuturile răc. 70 porumb fiert 53 mere 35 portocalele 10 usturoi
carbogazoase
97 ciocolata 70 pâinea albă 52 iaurt 32 cireşele 10 salata

92 zahărul 70 băuturile tip 52 îngheţată 30 lintea maron 10 varza

“-cola”
87 cartofii fierţi fără 66 pastele făinoase 50 cartofi fierţi 30 fasolea albă 10 ciuperci
coajă din făină albă în coajă
87 gem de căpşune 65 stafide 50 kiwi 30 fructoza 10 ardei

87 orez decorticat 65 fanta 50 mango 28 bobul uscat 10 roşia

77 banane 64 pâinea integrală 49 morcovi fierţi 27 crenwursti -

75 chipsuri 63 portocale 47 pere 22 alune -

Alimentaţia diabeticului : proteinele şi lipidele
• PROTEINELE : Mai bine aşa :
- vor asigura < 15% din raţia alimentară (0,6
– 1 g / kgcorp / zi)
- ponderea va fi redusă în caz de proteinurie
- sunt de preferat sursele proteice vegetale :
spirulina, soia, linte, fasole, nuci, arahide,
migdale, fulgii de ovăz, măslinele
• LIPIDELE :
- vor asigura < 25% din totalul raţiei zilnice …decât aşa :
- fructele şi legumele practic nu conţin lipide
- grăsimile saturate vor reprezenta < 10% din
totalul grăsimilor
- aportul de colesterol va fi mult redus, dar
măcar < 200 mg / zi
- extrem de recomandate : grăsimile mono-
nesaturate (uleiul de măsline), cât şi cele
poli-nesaturate omega 3 (uleiul de in)
• Sarea va fi consumată în
cantităţi cât de mici, având în
vedere riscul de HTA (1) Alte aspecte demne de a fi
• Cafeina (cafea, “-cola”, cacao, luate în seamă, referitoare la
ceaiul negru, verde şi cel
rusesc, unele medicamente) va alimentaţie sunt :
fi proscrisă
• Plantele care conţin fito-
estrogeni (spirulina, soia,
salata, polenul granule şi
frunzele de pătrunjel și de
păpădie), cât şi sursele de
Germaniu organic, V, Cr,
Coenzima Q10 toate acestea
sunt mai mult decât
recomandate !!!
• Vanadiul are capacitatea
remarcabilă de a mima efectele
insulinei, putându-se substitui
hormonului. Rezultatele sunt
extrem de promiţătoare, dar
studiile sunt încă la început !
 (2) Alte aspecte demne de a fi luate în seamă,
referitoare la alimentaţie sunt :
• Numărul de mese / zi variază foarte mult de la autor la
autor. Totuşi se acceptă un număr de 3 mese principale
+ 2 gustări
• Extractele de Gingko biloba conferă o protecţie
vasculară şi cerebrală importantă pacientului cu DZ
• Ceapa are proprietăţi hipoglicemiante
• Roşiile şi cojile de măr conţin principii active ce reduc
glicemia
• Scorţişoara în cantităţi foarte mici, amplifică efectele
insulinei, scăzând necesarul de hormon în periferie.
Reduce şi colesterolul total sanguin
• Sursele şi aportul suficient de vitamine D, au
capacitatea de a conferi o oarecare protecţie împotriva
DZ tip I la copii
 (3) Alte aspecte demne de a fi luate în seamă,
referitoare la alimentaţie sunt :
• O cantitate suficientă de anti-oxidanţi în
sânge este capabilă să prevină, dar şi să
amelioreze constantele biologice ale unui
diabetic
• Carenţele de Crom (prin lipsa cerealelor
integrale din alimentaţie), determină intoleranţă,
cât şi scăderea sensibilităţii la insulină
• Decoctul de salvie creşte receptivitatea
organismului la insulină de până la 3 ori !!!
• Vitamina B6 ameliorează profilul lipidic alterat
şi reduce toleranţa la glucoză la un nivel
apropiat de normal
• Zincul (nuci) stimulează producţia de insulină,
mărind solubilitatea, dar şi bio-disponibilitatea
hormonului
• S-a descoperit insulină în rădăcina de
cicoare, nap porcesc, castravetele asiatic amar
(Momordica Charantia) şi Spirulină
 SPIRULINA pare să aducă veşti
excelente tuturor pacienţilor diabetici*
• Conţine principii active, capabile să
diminueze nivelul glicemic
• Încetineşte absorbţia glucidelor, tocmai
datorită nivelului proteic extrem de înalt
(71%)
• Administrată înainte de masă, reduce
pofta de mâncare, dând o saţietate
persistentă-n timp
• Este singura plantă ce stochează ca
material de rezervă glucidic glicogenul (şi
nu amidonul !), având din acest punct de
vedere o bio-disponibilitate superioară
• Sunt unele studii care susţin efectiv că ar
conţine insulină pură, rezistentă pasajului
digestiv !!!
 SPIRULINA pare să aducă veşti
excelente tuturor pacienţilor diabetici**
• Se ridică însă inerent câteva probleme :
- dacă ar conţine insulină, ar scădea
glicemia şi la ne-diabetici, ceea ce nu se
întâmplă
- ea determină scăderea importantă a
glicemiei la diabetici
- funcţionează ca un factor de creştere
musculară la sportivii de performanţă
• 5-6 g/zi la orice diabetic, determină
scăderea glicemiei, adesea cu risc
hipoglicemic, chiar la persoanele cu DZ tip
I, sau DZ tip II insulino-necesitant
• La 10 g/zi (în 3 prize) normalizează după 2-
4 luni valorile glicemice, indiferent de
valorile anterioare ale glicemiei, sau tipul
DZ (un studiu !)
 (1) Exerciţiul fizic în DZ : generalităţi
• Reprezintă o verigă esenţială în
tratamentul bolii
• Va fi instituit cât mai precoce în
“terapia nemedicamentoasă” a
DZ
• Va fi efectuat zi de zi fără pauză,
ani de zile
• Mersul pe jos are cel mai puternic
impact şi aderenţă în rândul
pacienţilor cu DZ
• Va fi gradat şi crescut lent-
progresiv
• Va fi ajustată simultan alimentaţia
şi medicaţia
 Beneficiile exerciţiului fizic în DZ*
• Reduce glicemia, atât pe perioada
desfăşurării sale, cât şi pe termen
lung
• Măreşte extracţia de glucoză a tuturor
ţesuturilor şi organelor, necesitând
insulină mai puţină
• Scade rezistenţa la insulină
• Constituie un factor important pentru
normalizarea greutăţii la
supraponderali şi obezi (beneficiul în
privinţa evoluţiei bolii şi al
complicaţiilor DZ dat de scăderea
ponderală a pacienţilor cu DZ este
remarcabil !)
Beneficiile exerciţiilor fizice în DZ**
• Diminuă obezitatea abdominală
şi cantitatea de ţesut adipos
• Produce o stare de confort
psihic (printr-un efect
endorfinic)
• Scade tensiunea arterială
• Ameliorează profilul lipidic
alterat
• Reduce coagulabilitatea
sângelui (care la un diabetic
este importantă)
• Micşorează concentraţia de
insulină ineficientă din vase
 (1) Alte idei demne de a fi luate în seamă

• Vor fi evitaţi sau cel puţin se va reduce

influenţa factorilor despre care se ştie cu
certitudine că sunt implicaţi în patogeneza DZ

• Tratamentul complicaţiilor DZ presupune în

primul rând o abordare particulară a fiecărei
probleme apărute (infecţii, plăgi, HTA, profil
lipidic alterat…)

• La orice diabetic, un bun control

glicemic, al profilului lipidic şi al HTA,
determină reducerea drastică a riscului cardio-
vascular pe care-l presupune DZ
 (2) Alte idei demne de a fi luate în seamă
• Dacă riscul cardio-vascular este sporit
printr-un profil lipidic alterat, o
obezitate abdominală
semnificativă, sau/şi o glicemie prea
mare sau necontrolată, şansa apariţiei
amputaţiilor este majoră
• Întotdeauna riscul complicaţiilor se
accentuează odată cu vechimea DZ (în
special retinopatia, dar şi celelalte)
• Coma diabetică hiperglicemică NU se
tratează cu alimente şi exerciţii fizice
(eventual, aşa o putem preveni !) şi nici
cu anti-diabetice orale, ci prin hidratarea
bolnavului şi insulină rapidă
O serie de medicamente pot produce hipoglicemie, dacă
sunt luate concomitent cu terapia anti-diabetică, fiind
necesară reducerea dozei medicamentelor anti-diabetice !

• Antiinflamatoarele
nesteroidiene
• Biseptolul
• Ranitidina
 b-blocantele (“-olol”)
• Fibraţii
• Allopurinolul
O serie de medicamente pot produce hiperglicemie, dacă
sunt luate concomitent cu terapia anti-diabetică, fiind
necesară cresterea dozei medicamentelor anti-diabetice !

• Terapia corticosteroidă
• Terapia estrogenică de substituţie
(dar nu şi cea fito-estrogenică !)
• Hormonii tiroidieni
• Diureticele tiazidice (Nefrix)
• Diureticele de ansă (Furosemid)
• Barbituricele (Fenobarbital)
• Rifampicina
 Efectele unui mod de viaţă sănătos asupra celor
4 mecanisme care apar fie separat, fie se
sumează în cadrul DZ
• Scăderea producţiei de insulină => slab sau deloc influenţat de
stilul de viaţă, ci doar medicamentos (insulină sau anti-diabetice
orale)
• Creşterea rezistenţei la insulină => activitate fizică + alimentaţie
corectă + ulei de in
• Hiperglicemia => prin scăderea absorbţiei glucidice (aportul de
fibre vegetale) + mărirea utilizării glucozei în periferie (exerciţii
fizice)
• Glicogenoliza / gluconeogeneza hepatică şi musculară şi respectiv
lipoliza => pot fi influenţate exclusiv medicamentos (sulfonilureice,
repaglinida, metformin, acarboza, troglitazona)