GLUCIDE

DIZAHARIDE
POLIZAHARIDE
PROTEOGLICANI
GLICOPROTEINE
 OLIGOZAHARIDE - DIZAHARIDE
• Dizaharide reducătoare (monocarbonilice) – se
obțin prin eliminarea unei molecule de apă între
o grupare –OH glicozidică a unui monozaharid și o
grupare –OH alcoolică a celuilalt; deoarece mai
posedă o grupare –OH glicozidică, prezintă
caracter reducător și fenomenul de anomerie.
• Dizaharide nereducătoare (dicarbonilice) – se
obțin prin eliminare de apă între cele două
grupări –OH glicozidic ale celor două
monozaharide
 Dizaharide reducătoare
• Maltoza – 2 a-glucopiranoze se leagă între ele prin
legătură 14 glicozidică
C H2 O H C H2 O H
O O

O H O H
H O O O H
O H O H
M a lto z ã
a -G lu c o p ir a n o z il - (1 4 ) -a - g lu c o p ir a n o z ã

• Este produsul de hidroliză al amidonului și glicogenului

• În organismul uman există enzima numită maltază care
poate hidroliza legătura dintre cele 2 monozaharide
 Dizaharide reducătoare
• Celobioza – 2 b-glucopiranoze se leagă între ele prin
legătură 14 glicozidică
C H2O H C H2O H
O O OH

OH O OH
HO
OH OH

C e lo b io z ã
b -G lu c o p ir a n o z il - (1 4 ) -b - g lu c o p ir a n o z ã

• Este unitatea structurală din celuloză

• Omul nu posedă enzima capabilă să hidrolizeze
celuloza și o va elimina ca atare prin fecale
 Dizaharide reducătoare
• Lactoza – b-galactopiranoză și a- glucopiranoză se leagă
14 glicozidic
C H2O H C H2O H
O H O O

O H O O H
O H
O H O H

L a c to zã
b -G a la c to p ir a n o z il - (1 4 ) -a - g lu c o p ir a n o z ã

• Se găsește în laptele mamiferelor care o sintetizează din

glucoză
• În organismul uman există enzima numită lactază care
poate hidroliza legătura dintre cele 2 monozaharide
 Dizaharide nereducătoare
• Zaharoza(sucroza) – a-glucopiranoza se leagă
12 glicozidic de b-fructofuranoză
C
HO
2H
O

OH
H
O
O
H
O

H
OCH2
O
OH
CHO
2H
O
H

Z
ah
aro
zã
a
-
G lu
cop
ir
ano
zil-(
1 2
)-b-f
ruc
tof
u r
ano
zã
• Hidroliza zaharozei se face enzimatic în
prezența zaharazei (invertaza), formând un
amestec echimolecular de glucoză și fructoză;
deorece amestecul este levogir (-) iar zaharoza
este dextrogiră (+), procesul se mai numește și
invertirea zahărului.
 Polizaharide (glicani)
• Clasificare:
– Homoglicani – sunt produși de condensare a unui
singur tip de monozaharid și sunt denumiți în funcție
de unitatea structurală – glicani (din glucoză), manani
(din manoză), galactozani (din galactoză), etc. În
natură cei mai răspândiți sunt glicanii: amidon,
glicogen, celuloză
– Heteroglicani – sunt produși de condensare a mai
multor tipuri de unități structurale. Cei mai răspândiți
sunt proteoglicanii și poliozidele bacteriene.
 Polizaharide
• Amidonul – polizaharid de rezervă din lumea vegetală
• Constituit din:
– Amiloză – conține resturi de a-glucoză legate 14 glicozidic;
are structură liniară; formează o structură tridimensională
elicoidală în care pasul elicei este de 4-5 resturi de glucoză
– Amilopectina – conține resturi a-glucozil legate 14 glicozidic
și 16 glicozidic; între 2 puncte succesive de ramificare sunt
25-30 resturi de glucoză; are o structură de tip globular
• Prin hidroliza parțială a amidonului rezultă maltoză și
dextrine
 Structura amilopectinei sau a glicogenului

CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

O O O O
4 1
OH OH 1
OH OH
HO
O O O
OH OH OH OH O
Punct de ramificare
Capete 6 CH2
nereducãtoare CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH
O O O O O
4 1
OH OH OH OH OH
HO
O O O O OH
OH OH OH OH OH

Capãt reducãtor
Amidonul
 Polizaharide
• Glicogenul – polizaharid de rezervă din lumea
animală; la om rezervele de glicogen sunt în ficat
(sunt folosite pentru restabilirea glicemiei) și
mușchi (folosite exclusiv pentru nevoile proprii)
• Structură asemănătoare cu a amilopectinei; mai
ramificat decât aceasta, între 2 ramificații
existând 5-15 resturi de glucoză
• Ca și amilopectina conține un singur capăt
reducător și numeroase capete nereducătoare,
unde au loc procesele de sinteză și degradare
Amidon vs glicogen
 Proteoglicani
• Sunt molecule ce conțin fragmente
heteropolizaharidice neramificate, legate
covalent de o componentă proteică.
• Porțiunea heteropolizaharidică se numește
glicozaminoglican (mucopolizaharid, GAG) și
este alcătuită din unități dizaharidice
repetitive
• Sunt 6 tipuri de GAG:
 Denumire Aminozahar Acid uronic Grupări sulfat Distribuție tisulară

Acid hialuronic D-glucozamină Acid glucuronic - Țesut conjunctiv, fluid

sinovial, umoare
vitroasă, cordon
ombilical, țesuturi
embrionare

Condroitin sulfat D-galactozamină Acid glucuronic 4 și/sau 6-sulfat Cartilaj, cornee, oase,
galactozamină artere, piele

Dermatan sulfat D-galactozamină Acid iduronic 4 sulfat galactozamină Piele, sânge, valve
inimă, tendoane,
cartilagii

Keratan sulfat D-glucozamină D-galactoză 6 sulfat glucozamina Cartilaj, discuri

intervertebrale

Heparan sulfat D-glucozamină Acid glucuronic (major) 6-sulfat și N-acetil (sau Plămân, artere
și acid iduronic N-sulfat) glucozamină
și 2-sulfat iduronat

Heparină D-glucozamină Acid glucuronic și acid 6-sulfat și N-acetil (sau Ficat, piele, mucoasă
iduronic(major) N-sulfat) glucozamină intestinală
și 2-sulfat iduronat
 GAG
• Sunt macromolecule liniare, care rețin mari cantități de
apă datorită numărului mare de grupă sulfat si carboxil,
formând geluri intercelulare cu rol lubrifiant și
proprietăți antișoc
• Nu se află în stare liberă în țesuturi
• Cu excepția acidului hialuronic, se leagă covalent de
proteine formând proteoglicani; acidul hialuronic se
asociază ionic cu proteoglicanii
• Legătura dintre GAG și proteină este de cele mai multe
ori O-glicozidică, între o serină din proteină și o xiloză
ce aparține unui trizaharid de legătură
Serină – xiloză – galactoză-galactoză-[monozaharid I]-
[monozaharid II]
 GAG
• Proteoglicanii se pot asocia între ei sau cu
proteine ale matrixului (colagen, elastina) sau cu
proteinele de adeziune din matrix (fibronectina și
laminina)
• Condroitin sulfații sunt implicați în procesul de
osificare
• Acidul hialuronic și condroitin sulfații prezenți în
cantități mari în țesutul cartilaginos, contribuie la
elasticitate și rezistență la compresibilitate
Agregat de proteoglicani
 Glicoproteine
• Sunt heteroproteine rezultate prin legarea
covalentă la lanțurile polipeptidice a unor
fragmente oligozaharidice liniare sau ramificate
• Pe o proteină se pot lega de la 1 la 30
oligozaharide ce conțin 2-10 monozaharide
(manoză, galactoză, acid sialic, glucozamină,
galactozamină, xiloză, etc)
• Legăturile între cele două componente sunt O-
sau N-glicozidice, după cum ultimul aminoacid
este serina (sau treonină) sau asparagină
 Sia Sia

Man Man Man Gal Gal Gal

Man Man Man NAcGlc Man Man NAcGlc NAcGlc

Man Man Man Man Man Man

Man NAcGlc Man Man

NAcGlc
NAcGlc NAcGlc NAcGlc

NAcGlc NAcGlc NAcGlc Fuc

Asn Asn Asn

Glicoproteine Glicoproteine Glicoproteine

simple hibride complexe
 Glicoproteine
• Activitatea biologică este dată de partea proteică,
partea glucidică având mai mult rol de modulare a
activității biologice dar și rol decizional asupra
destinației și duratei activității biologice efectuate.
• Au rol de lubrifianți (sunt componenți ai mucusurilor),
intervin în comunicarea intercelulară, celulă-virus,
celulă-bacterie, au rol de hormoni (gonadotropinele,
tireotropina), în apărarea organismului (interferon,
imunoglobuline, factorii sistemului complement), în
coagularea sângelui (fibrinogen, trombina), sunt
transportori ai unor compuși endo- și exogeni (feritina,
ceruloplasmina, proteinele transportoare ale
hormonilor), rol structural (colagen, elastina)