REGULI DE BAZA IN INSTITUIREA

SI CONDUCEREA
ANTIBIOTERAPIEI
ANTIBACTERIENE

Prof. Dr. Rodica Cinca

 ! Pentru a beneficia in viitor de ATB =
FOLOSIREA RATIONALA
Lupta cu abuzuri in prescriere, consum excesiv
si irational
“Cand prescrie ATB, medicul de azi trebuie sa se
gandeasca la viitorul medicinei de maine”
Succesul terapiei il obliga la:
- INFORMARE la zi cu ATB
- DIAGNOSTIC precis,
precoce, complex
(bacteriologic)
 MEDICUL APRECIAZA DACA ATB
SUNT INDICATE SAU NU
• infectii cu germeni • in infectii virale
sensibili • in boli vindecabile
• pe criterii statistice de spontan
probabilitate in infectii • temporizat in infectii
grave benigne
A. INDICATII TERAPEUTICE
Alegere: ATB in functie de agentul patogen

Agent patogen Prima alegere Alternative

BRUCELLA TETRACICILINA, RIFAMPICINA,

STREPTOMICINA COTRIMOXAZOL
CAMPYLOBACTER MACROLIDE TETRACICILINA,
JEJUNI FL-CHINOLONE
CHLAMYDIA TETRACICLINA, MACROLIDE,
DOXICICLINA FL-CHINOLONE
ENTEROCOCCUS AMPICILINA+ VANCOMICINA
FAECALIS GENTAMICINA
GARDNERELLA METRONIDAZOL AMOXICILINA
VAGINALIS
B. UTILIZARI PROFILACTICE ALE ATB
BOALA CARE TREBUIE ATB
PREVENITA Schema folosita
SCARLATINA si PENICILINA V: 400.000 UI la 8 ore, 5 zile, sau
ANGINA CU BENZATINPENICILINA: 600.000 UI la 2-3 sapt. la
STREPTOCOC - copil; 1.200.000 UI la adolescent
HEMOLITIC grup A
ERITROMICINA: 2g/zi, 3 zile sau TETRACICLINA /
BLENORAGIA AMPICILINA / CEFUROXIMA / CEFRIAXONA
SIFILISUL In primele 7 zile de la contact
PROCAINPENICILINA 1.200.000 UI/zi 4 zile; a 5-a
zi BENZATINPENICILINA 1.200.000UI im. Dupa 7
zile de la contact: BENZATINPENICILINA
1.200.000 UI, 8 injectii im (1 fl/3 zile) sau
PENICILINA G 400.000 UI la 6 ore-12 zile, sau
PROCAINPENICILINA 1.200.000 UI/zi, intr-o
singura injectie – 12 zile

TBC IZONIAZIDA: 10 mg/kg GC/zi – 3 luni

ASOCIERILE DE ATB
• Doar in situatii clinice speciale, de exceptie
• MONOTERAPIA
(de cate ori este posibil)

DA:
1. Tratamentului initial de “acoperire”
bacteriologica
(largirea SA): SEPTICEMII
ENDOCARDITE
BRONHOPNEUMONII
PERITONITE
2. Sterilizarea focarelor greu accesibile: TBC
ENDOCARDITE
3. Bolilor transmisibile grave cu potential de
cronicizare: - PESTA
- MORVA
- TULAREMIE
- BRUCELOZA
4. Prevenirea CANDIDOZELOR
postATB
5. Bolnavii cu factori de risc:
- IMUNODEPRIMATI
- supusi interventiilor CH
REGULI DE ASOCIERE
DA
• Efect SINERGIC BACTERICID:
betalactamina + aminoglicozida
• Infectii “MIXTE” cu 2 - 3 germeni
• Infectii intraspitalicesti cu germeni “DE SPITAL”
NU - asocieri antagoniste Penicilina G+Tetraciclina
Penicilina G+ Cloramfenicol
- 2 ATB din ac. grup sau asemanatoare
Kanamicina + Gentamicina
Gentamicina + Vancomicina
- 2 ATB cu spectru larg
Tetracicilina + Cloramfenicol
 OBSERVATII IMPORTANTE IN
ANTIBIOTERAPIE
Prescrieri abuzive si folosirea irationala de ATB =>
“impasul ATB” confirmat de aparitia
“MUTANTELOR REZISTENTE”
• Fenomene alarmante:
- “mutantele” => pierderi de ATB
- patologie iatrogena post ATB
Calea de salvare este
folosirea rationala a ATB
• Rationament succesiv:
- dg clinic, paraclinic si bacteriologic
- oportunitatea terapiei cu ATB
- alegerea ATB “bun”
- stabilirea schemei de tratament
 CONSECINTELE UTILIZARII
IRATIONALE DE ATB
a. ABSENTA DIAGNOSTICULUI
• FEBRA → banuiala unei infectii => ATB. Esec
terapeutic => modificarea evolutiei clinice a
bolii
• Tratament “la intamplare” sau “pe incercate”
b. INTERPRETAREA GRESITA A PARAMETRILOR
DE LABORATOR
• Necunoasterea notiunilor elementare
de bacteriologie
• ATB inainte de recoltarea probelor sau
a examenelor paraclinice
• Nerespectarea sensibilitatii la ATB a
germenului
• Germeni saprofiti considerati a fi patologici
c. CONTRAINDICATII:
• STARI FEBRILE NEINFECTIOASE (boli de colagen,
neoplasme, boli sistemice)
• Boli infectioase cu AGENTI INSENSIBILI la ATB
(viroze, gripa, candidoze)
• Boli bacteriene BENIGNE, spontan curabile prin
masuri simple (enterocolite banale, toxiinfectii
alimentare)
d. PRESCRIEREA GRESITA A ATB
• Nerespectarea (necunoasterea)
spectrului microbian
• Nefolosirea ATB de electie
• Desconsiderarea parametrilor
tratamentului: (Polimixina orala in ITU)
• ATB uzuale in infectii “de spital”
• Nerespectarea CI
• Asocieri inutile “sablon” in boli curabile
prin monoterapie (Penicilina G+Genta)
• ATB antagoniste (Penicilina G+Tetra)
e. CONDUITA GRESITA A TRATAMENTULUI
• DOZAJ excesiv sau insuficient
• DURATA insuficienta sau prelungita inutil
• DISTANTAREA dozelor
• SCHIMBAREA frecventa de ATB

f. ERORI ALE TEHNICILOR DE ADMINISTRARE

• Nerespectarea MODULUI DE ADMINISTRARE
(solventi, amestecuri incompatibile)
• Nerespectarea ASEPSIEI la injectare
• Lipsa trusei de urgenta pentru terapia socului
anafilactic
“Daca mi-as putea permite sa arunc toate
ATB in ocean, ar fi foarte bine pentru
omenire si foarte rau pentru pesti”.