SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Completare

Sistemul osteoarticular
Temperatura
Simptome majore

Răzvan Constantinescu
 SEMEIOLOGIE MEDICALĂ
Completare

Sistemul osteoarticular
Temperatura
Simptome majore

Durerea - meteorotropism
Redoarea articulară
Impotenţa funcţională – parţială sau totală
Durerea
 intensitate variabilă (vie în artritele acute,
moderată în artroze)
 obişnuit intensificată de mişcări
 deseori cu meteoro-tropism evident
(accentuată în anotimp friguros, ameliorată
în cel cald, „prevestesc schimbarea vremii”)
 simetrică/asimetrică
 cu sediu fix sau caracter migrator
 însoţită sau nu de modificări obiective
articulare (roşeaţă, tumefiere, căldură
locală)
Redoarea articulară

 rigiditate dureroasă
 jenează mişcarea, făcând articulaţia
temporar imobilă
 în poliartrita reumatoidă: dimineaţa la
sculare
 în artropatii degenerative (artroze)
Examenul clinic al articulaţiilor

Reguli:
priveşte (inspectează)
simte (palpează)
mobilizează
măsoară
compară cu partea opusă
Inspecţia
1) creşterea volumului articulaţiilor
(hidartroză, hemartroză), secundară edemului
periarticular şi îngroşării capsulo-sinoviale sau
măririi extremităţilor articulare (osteofite)
2) hiperemia locală
3) atitudini vicioase antalgice ale articulaţiilor
(genunchi var sau valg, cifoză, scolioză,
lordoză)
4) alte modificări: circulaţie venoasă şi
tegumente albe (în „tumora albă” a
osteoartropatiei TBC), echimoze sau plăgi (în
traumatisme).
Tumefacţia mâinii şi a articulaţiilor
metacarpofalangiene, hiperemie locală
Palparea

tegumentele
ţesutul celular subcutanat
tendoanele şi muşchii
epifizele articulare
bursele seroase periarticulare
Mobilitatea articulară

mişcări active şi pasive

prezenţa şi intensitatea durerii
gradul de amplitudine al mişcărilor
(redus în artrite şi artroze, pierdut în
ankiloze, exagerat în sindromul Marfan şi
sindromul Ehlers-Danlos)
apariţia de „cracmente”
dificultatea în mers
Sindromul
Marfan
Sindromul Marfan

arahnodactilie
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos
Mobilitatea articulară

Mobilizarea este contraindicată în:

● artritele acute piogene (intensifică mult
durerea)
● hemartroza hemofilică (măreşte gradul
hemartrozei)
● artropatiile prin fractură (poate disloca
capetele fracturate).
Examenul mâinii

1. creşterea volumului mâinii

2. tumefieri digito-articulare
3. deviaţia ulnară a degetelor
4. atrofia musculară
5. eritemul palmar
6. modificări ale unghiilor
7. contractura Dupuytren
Examenul mâinii

8. degetele hipocratice
9. nodulii Heberden
10. nodulii Meynet
11. degete lungi şi subţiri (arahnodactilie)
12. polidactilia, brahi- şi sindactilia
13. degetele rigide cu pahidermie şi
hipotrofii unghiale
14. mâna în “grifã”
Creşterea volumului mâinii în
acromegalie
Poliartrita reumatoidă: tumefieri digito-
articulare şi deviaţie ulnară a degetelor,
cu deformarea lor în “gât de lebădă” sau
“butonieră”
Atrofia musculaturii interosoase
Atrofia musculaturii regiunii tenare
Eritemul palmar
Eritemul palmar
Contractura Dupuytren
Retracţia palmară Dupuytren
Polidactilie
Brahidactilie
Sindactilie
Sclerodermie

sclerodactilie
Mâna “în grifă”: atrofii musculare
interosoase şi flexia fixă a degetelor
în paralizia de nerv cubital
 SEMEIOLOGIE MEDICALĂ
Completare

Sistemul osteoarticular
Temperatura
 Măsurarea temperaturii

Valori diferite după locul de preluare:

Axilar
Auricular
Rectal
Sublingual

Indiferent de loc, valori > 37.5 = patologice

 Termometrizarea

de 2 ori pe zi
de cîte ori este nevoie
corect executată
consemnată în scris
Aparate
 Febra
Nu este o boală, ci o manifestare a multor
boli! → caută cauza!
Magnitudinea = risc intrinsec indiferent de
boală (convulsii febrile)
Este o relaţie obiectivă cu variaţii în ambele
sensuri:
– subiectiv, dar fără creşteri obiectivate
– absenţa percepţiei, dar cu valori obiectivate
 Curbele termice

Expresia evoluției naturale a bolilor

Rarisim identificate
Terapia bolilor le decapitează
 Tipuri de febră
1. Continuă sau “în platou”
2. Intermitentă
3. Remitentă
4. Ondulantă
5. Recurentă
6. Hectică
7. De tip invers
8. În “cocoaşă de cămilă”
9. Neregulată
Curba termică normală
 Cauzele febrei

 Boli infecţioase sistemice

 Infecţii locale
 Neoplazii
 Colagenoze
 Afecţiuni imune
 Medicamentoase
 Gradul de febră

Stare subfebrilă = 37-38 ̊C

Febră moderată = 38-39 ̊C
Febră ridicată = 39-41 ̊C
Hiperpirexie = > 41 ̊C
 Evoluţia febrei
1. Perioada iniţială/debut/ascensiune - min/ore/zile
 bruscă sau progresivă
 precedată de frison
2. Perioada de stare (apogeul)
 ore/zile/săptămâni
3. Perioada de declin (defervescenţă)
 bruscă (în criză) sau lentă (în liză)
 criză sudorală: transpiraţii
 criză hematologică
 criză poliurică
 normalizarea respiraţiilor şi a pulsului
 Tipuri de febră

 Evoluţia naturală a bolilor

 Nefericită eventualitate de suport
diagnostic
Febra continuă sau “în platou”

Menţinerea temperaturii la 38-39 ̊C cu

oscilaţii mai mici de 1 ̊C între dimineaţă
şi seară.

1. Pneumonie bacteriană
2. Erizipel
3. Febră tifoidă
Febra continuă
Febra “în platou”
 Febra intermitentă

creşte brusc la 39-40 ̊C

după 2-3 ore scade brusc la normal

1) Infecţii urinare şi biliare

2) Malarie → periodică:
 cotidiană
 terţă
 cuartă
Febra intermitentă
Febra cuartă
 Febra remitentă
variaţii cu peste 1 ̊C între dimineaţă
şi seară
limita inferioară nu scade sub 37 ̊C

1) Supuraţii pulmonare
2) TBC pulmonară gravă
3) Septicemie
4) Flegmoane
Febra remitentă
 Febra ondulantă

creşte progresiv, lent

apogeu
scade progresiv la subfebrilitate
se repetă

1) Boala Hodgkin
2) Bruceloză
3) Endocardită bacteriană subacută
Febra ondulantă
 Febra recurentă

perioade (câteva zile) de febră

perioade (câteva zile) de afebrilitate
ascensiuni şi scăderi bruşte

Febra recurentă (infecţie spirochetozică)

Febra recurentă
 Febra hectică

Oscilaţii zilnice mari de 2-5 ̊C

1) Septicemii
2) Forme grave de TBC pulmonară
Febra hectică
 Febra de tip invers

Febră mai mare dimineaţa decât seara

Forme grave de TBC pulmonară

Febra de tip invers
 Febra în “cocoaşă de cămilă”

Are 2 faze: febră cu revenire la

normal urmată de reluarea febrei şi
revenire la normal

1) Viroze, abces, empiem pleural

2) Pneumonie urmată de pleurezie
3) Otită urmată de mastoidită
4) Rinită urmată de sinuzită
Febra în “cocoaşă de cămilă”
 Febra neregulată (anarhică)

Oscilaţii febrile nesistematizate

1) Abces pulmonar
2) Bronşiectazie
3) Angiocolecistite
4) Boală Hodgkin (febra Pel-Ebstein)
Febra neregulată
 Hipotermia

 < 36 ̊C
 stare conservativă temporar pentru
funcțiile vitale
 Cauze

Frig extrem
Come
Mixedem
Insuficiență hepatică
Șoc
Intoxicații cu morfină
După stări febrile
durerea

=cel mai frecvent simptom in practica

medicala

Valoarea sugestiva este deductibila

unei analize amanuntite cu 10
caracteristici:
Simptome majore: durerea
Cel mai frecvent motiv de adresare
Caracterele ei sugerează cel puțin
organul în suferință
Detalii asupra caracteristicilor
Anamneză cu răbdare
Relație strict subiectivă
Nu se poate măsura
!! Crede bolnavul !!
1. Sediul
Raportat unei zone topografice
2. Iradierea
Valoare inalt sugestiva organului in suferinta
3. Caracterul
nuanta descriptiva
4. Intensitatea
5. Durata
 6. Frecventa si periodicitatea
7. Circumstante de aparitie
8. Factori agravanti
9. Factori amelioranti
10. Simptome asociate
Parcurgerea atributelor

Orientare diagnostică rapidă

Limitarea investigațiilor paraclinice
Reducerea costurilor
Limitarea expunerii la riscurile
investigațiilor agresive
Reducerea spitalizărilor
taxonomie

De cap – cefalee
De articulații – artralgie
Musculare – mialgie
Arsură – pirozis
Gheară – constrictivă
De structuri nervoase - nevralgie
Lovitură - lancinantă
cefaleea

= durere de cap
Sediul
Intensitatea
Caracterul
Durata
Orarul
Factori agravanti
Factori amelioranti
Simptome de acompaniament
Cauzele cefaleei
1.Vasculare
vasomotorie: surmenaj, alcoolism,
tabagism
vasculara: spasm de acomodare, staza
cerebrala (CPC), edem cerebral (GNA)
tensionala: HTA, hTA
2. Intracraniene: HIC, encefalita, meningite,
abcese, T.
3. Extracraniene: spondiloze, nevralgii de
trigemen, otite, sinuzite
Tulburarile de constienta

Taxonomie ! Constienta ≠
constiinta

Tulburari inegale ca:

Manifestare
Grad de profunzime
Severitate
Semnificatie
 Pierderea constientei
Sincopa

=pierderea de scurta durata,

potential reversibila a constientei
secundara reducerii circulatiei
cerebrale
Precedata de: ameteli, tulburari
vizuale sau auditive, transpiratii
Instalare brusca
Bolnavul cade
sincopa

Intracritic:
Bolnav inconstient
Palid (sincopa alba) → cerebrala
Cianotic (sincopa albastra) →
pulmonara
2-3 min --- revenire spontana
Cordul bate normal
Lipotimia/lesinul

Forme de foarte scurta durata

Revenire rapida
Numai de cauza circulatorie
Cordul su plaminul functioneaza
normal
cauze
Hemoragii severe de debit
Tulburari paroxistice de ritm cardiac
Tulburari de conducere cu bradicardie
severa
Spasme cerebrale
Deshidratari masive: arsuri, diaree,
varsaturi
Expuneri la soare
Medicamente
Forme clinice – raportate
circumstantelor de instalare
Sincopa de efort: SA
Sincopa posturala: DZ, ATS
Sincopa in acces de tuse: BC
Sincopa mictionala: hTA conditionata
vagal
Sincopa asociata cu miscari ale
capului: ICVB
Sincopa psihogena= isteria

Falsa sincopa
Caracter mimat al trairilor precritice
Teatral: “niciodata fara public,
niciodata fara scop”
Examen obiectiv intracritic normal
epilepsia

Suspendare a starii de constienta

Tulburare critica recurenta a activitatii
electrofiziologice cerebrale
Context encefalodistrofic
Descarcari hipersincrone la nivelul
ariei motorii
Forme: generalizata si localizata
Epilepsia generalizata
Crize convulsive tonico-clonice +
suspendare constientei
Instalare brusca
Aura
Faza tonica imediat dupa cadere (cianoza,
nu respira)
Faza clonica (contractii generalizate,
respiratie stertoroasa), musca limba,
incontinent, spumeaza oral,
Somn profund
Amnezie retrograda
Epilepsia localizata

=crize Jackson-iene
Convulsii ale unor segmente ale
corpului (membre) sau doar grupe
musculare
Nu pierde constienta
Cauzele epilepsiei

Tumori cerebrale
Traumatisme cerebrale
Hematoame
Meningo-encefalite
Fara cauza (metabolice?)
ameteala

Definitie clinica: senzatie falsa de deplasare

a persoanei in raport cu reperele de mediu
sau a acestuia fata de ea, senzatie eronata
de dezechilibru, de balansare laterala,
vertical sau giratorie, de dezorientare
statica
Definitie teoretizanta: halucinatie a simtului
spatial, a miscarii si echilibrului
Cauzele ametelilor
Fiziologice ocazionale:
Schimbari bruste de pozitie, atitudine,
directie
Deplasari cu viteze variabile in regim
alternant de accelerare si decelerare
Privirea de la inaltime
Ascensiuni bruste
Expunerea la stimuli auditivi intensi
Cauzele ametelilor
Patologice
Traumatisme sau inflamatii otice
Compresiune cervicala
Insolatie
ICVB, HTA, hTA, ATS cerebrala
Surmenaj, etilism cronic
Intoxicatie cu gaze toxice
Vicii de refractie, glaucom
vertijul

=forma clinica de ameteala

= ameteala severa, violenta, instalata
paroxistic
Evolutie recurenta
Asociaza: greturi, varsaturi,
transpiratii, anxietate
Aceleasi cauze ca si ametelile
Astenia
“A stenos” = fara putere
Simptom frecvent, nu major
Cuprins larg: fizica, psihica, intelectuala,
sexuala
Clasificare clinica:
de initiere (psiho-nevrotice)
de sustinere (musculara)
de intretinere (precoce=fatigabilitate)
astenia

! Caracter strict subiectiv

Adinamia = astenie extrema, epuizare
Psihastenia = stare obsesionala (idei si
reprezentari imaginative fixe, ireale,
fobice, hipocondriace)
 Cauzele asteniei
Respiratorii: TB, supuratii, fibroze, BPOC
Cardiovasculare: HTA, hTA, CICD, IC
Hematologice: anemii
Digestive: HC, CH, PC, malabsorbtia
Infectioase acute sau cronice
Endocrine: insuficientele glandulare
Metabolice: DZ, guta, hipovitaminozele
Toxice: fumat, alcool, droguri, medicamente
Neuropsihice: Parkinson, encefalopatii
cronice, polinevrite, distrofii musculare,
miotonia
Secretia sudorala

Rol in termoreglare
Diferita cu:
Temperatura mediului
Activitatea fizica
Gradul de aclimatizare individuala
Normal: ~ 800 ml/24 ore
Compozitie: uree, electroliti, apa
Modificarile secretiei sudorale

1. Cantitative:
Cresterea cantitatii
Scaderea cantitatii

2. Calitative/compozitionale
 Cresterea sudoratiei

= hipersudoratie/hiperhidroza
Tulburari neuro-vegetative, emotii
Boli infecto-contagioase acute/cronice
Endocrinopatii
Neuropatii (Parkinson)
Dermatopatii (infectii, pitiriazis)
Soc, AVC, hipoglicemie, TPSV, HTA
paroxistica, RAA, medicamente (AAS)
Scaderea sudoratiei
= hiposudoratie/hipohidroza
Boli dermatologice (sclerodermie,
psoriazis)
Neuropatii (polinevrite)
Sindromul Claude Bernard Horner
hTA ortostatica
Medicamentoasa (atropina, beladona)
Consecinte locale

Sudamina = obstructia canalelor

sudoripare
Hidrosadenita = inflamatie supurativa
(abces) a glandelor sudoripare axilare
(stafilococica)
Modificari calitative ale
sudoratiei

Normal: NaCl<55mEg/l
Mucoviscidoza: NaCl>70mEg/l