Sunteți pe pagina 1din 28

CURS 6

Finanţarea investiţiilor publice

•Fondurile Uniunii Europene


•Împrumutul obligatar
I.Obiective ale investiţiilor publice

Sector Obiectiv

Utilităţi Alimentări cu apă şi staţii pentru


tratarea apelor reziduale,
canalizări, alimentări cu gaze şi
energie electrică şi sisteme de
telecomunicaţie
Transport Drumuri, autostrăzi, parcări,
poduri, tunele, aeroporturi, porturi
maritime, sisteme de semnalizări,
traffic, străzi etc.
Invăţământ Şcoli, universităţi, colegii, credite
pentru studii
Clădiri Clădiri ale autorităţilor publice,
şcoli, închisori, spitale, biblioteci
Echipamente Computere, vehicule, birouri,
echipamente medicale etc.

Parteneriat Dezvoltare economică, stadioane,


public-privat center pentru conferinţe şi alte
facilităţi pentru recreere
II.Surse de finanţare a proiectelor de investiţii
publice

 Surse proprii (impozite, taxe, contribuţii, donaţii şi sponsorizări, fonduri


externe nerambursabile, grant-uri; subvenţii primite de la bugetul de stat şi
de la alte bugete: subvenţii de la bugetul de stat pentru retehnologizarea
centralelor termice şi electrice de termoficare, aeroporturi de interes
local, planuri şi regulamente de urbanism, finanţarea programului de
pietruire a drumurilor comunale şi alimentare cu apă a satelor etc. (lege
buget de stat 2006)

 Surse împrumutate (contractare de împrumuturi, emisiune de titluri


financiare: obligaţiuni municipale)
II.Surse de finanţare a proiectelor de investiţii
publice

 Avantajele utilizării resurselor proprii:


 -economii la costurile cu dobânda: potenţialele economii pot
fi alocate în scopul finanţării a noi obiective; autorităţile
publice nu pot spori nivelul fiscalităţii în vederea acoperirii
cheltuielilor cu dobânzile;
 -asigurarea flexibilităţii financiare: neexistând obligaţii pe
termen lung, autorităţile publice vor dispune de un grad
ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte angajarea veniturilor
în vederea finanţării altor categorii de cheltuieli;
 -posibilitate ridicată de contractare a creditelor: finanţarea din
resursele proprii astăzi oferă autorităţilor publice posibilitatea
autorităţilor publice de a obţine un împrumut mâine.
II.Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice

 Dezavantajele utilizării resurselor proprii:


 -fonduri insuficiente pentru necesarul de capital (număr prea mare
de proiecte, proiecte de mare amploare şi costisitoare);
 -lipsa echităţii finanţării publice dintre generaţii (discutabil);
 -repartizarea inegală a cheltuielilor de capital: costurile iniţiale
asociate investiţiilor publice sunt foarte mari, în comparaţie cu
veniturile care au o repartizare aproximativ egală de la un an la altul.
II.Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice

 Avantajele utilizării resurselor împrumutate:


 -permite autorităţilor publice demararea rapidă a proiectelor de
investiţii: (Discuţii pe marginea avantajelor împrumuturilor
contractate de la instituţii de credit vs.împrumut obligatar);
 -asigură o mai mare echitate între generaţii;
 -egalizează, în timp, costurile investiţiei.
III.Finanţarea din fonduri ale UE

 Fonduri structurale
 Fonduri de coeziune
 Parte semnificativã a fondurilor alocate pentru dezvoltare
economicã
 În perioada financiarã 2007-2013 aceste fonduri vor
finanţa:
 proiecte de infrastructurã de mediu
 Transport
 resurse umane
 Turism
 egalitate de şanse
 IT
III.Finanţarea din fonduri ale UE

 Totalul fondurilor europene alocate României


pentru perioada 2007-2013 este de peste 30
miliarde de euro
 19,667 miliarde reprezintã fondurile
structurale si de coeziune
 Restul reprezită alocãri financiare pentru
dezvoltarea sectorului agricol si a economiei
rurale.

Informaţii preluate de pe www.fonduri-structurale.ro


III.Finanţarea din fonduri ale UE

 Fondurile structurale si de coeziune: Principiul care stã la baza unei implementãri cu


succes a acestei politici este parteneriatul dintre toti actorii implicati: administratiile
nationale, regionale si locale, societatea civilã, mediul de afaceri, unitãti de cercetare si
dezvoltare, etc. Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840
miliarde euro) va fi alocat politicii de coeziune care va fi finantatã prin trei instrumente
financiare:
 - Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) - destinat reducerii dezechilibrelor între
diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordând
ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de corectie a
dezechilibrelor regionale. FEDR va sustine prioritãtile Comunitãtii, în special întãrirea
competitivitãtii si inovãrii, crearea de locuri de muncã pe termen lung si asigurarea dezvoltãrii
durabile.
 Principiile alocãrii acestui fond sunt:
 concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor),
 parteneriatul între Comisia Europeanã, statele membre UE si autoritãtile locale si regionale (pentru
planificarea si punerea în practicã a interventiei structurale),
 programarea interventiei si aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie sã se substituie celei
nationale).
 - Fondul Social European (FSE) - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene.
Se acordã sustinere financiarã actiunilor de formare si reconversie profesionalã ca si celor vizând
crearea de noi locuri de muncã.
 - Fondul de Coeziune (FC) –trebuie sa contribuie la întãrirea coeziunii economice si sociale a
Comunitãtii, în vederea promovãrii unei dezvoltãri durabile. Obiectivele politicii de coeziune pentru
2007-2013 sunt:
 Convergentã (80% din buget) - regiunile din Statele Membre care primesc finantare sub acest obiectiv sunt
cele care au un Produs Intern Brut(PIB)/capita < 75% din media comunitarã
 Competitivitate regionalã si ocuparea fortei de muncã (15% din buget) Cooperare teritorialã europeanã (5%
din buget)
Informaţii preluate de pe www.fonduri-structurale.ro
III.Finanţarea din fonduri ale UE

 Principalele domenii de finantare prin Fondul European de Dezvoltare


Regionalã (FEDR) :
 Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea
capacităţilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona
Europeană de cercetare.
 Societatea informaţională inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii
electronice, îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea serviciilor publice on-line.
 Mediu, inclusiv investiţii legate de furnizarea de apă şi managementul deşeurilor,
tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul şi lupta
împotriva secetei, prevenţia şi controlul integrat al poluării.
 Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea şi implementarea planurilor pentru
prevenirea şi lupta cu riscurile naturale şi tehnologice,
 Activităţi turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potenţial pentru
dezvoltarea unui turism durabil.
 Investiţii în cultură, inclusiv protecţia, promovarea şi prezervarea moştenirii
culturale.
 Investiţii în transport.
 Investiţii în energie.
 Investiţii în educaţie inclusiv training vocaţional.
 Investiţii în infrastructură de sănătate şi socială.

Informaţii preluate de pe www.fonduri-structurale.ro


III.Finanţarea din fonduri ale UE

 Principalele domenii de finantare prin Fondul Social European (FSE):


 Accesul la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a persoanelor inactive,
prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în rândul tinerilor,
încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate.
 Incluziunea sociala a categoriilor dezavantajate în vederea integrării durabile a
acestora pe piaţa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa
muncii.
 Reforme ale sistemelor de educaţie şi training pentru dezvoltarea angajării.
 Crearea de reţele informative între instituţiile de învăţământ superior, centre de
cercetare-dezvoltare şi întreprinderi.
 Efectuarea de reforme în domeniul angajării şi incluziunii, în special prin
promovarea start-up-urilor şi implementarea parteneriatelor şi a iniţiativelor prin
crearea de reţele între principalii actori implicaţi cum sunt partenerii sociali, ONG-uri
la nivel naţional, regional şi transnaţional.
 Întărirea capacităţii instituţionale şi eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor
publice la nivel naţional, regional şi local şi acolo unde este cazul, a partenerilor
sociali şi a ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernări şi a unei mai bune
reglementări.

Informaţii preluate de pe www.fonduri-structurale.ro


III.Finanţarea din fonduri ale UE

 Principalele domenii de finantare prin Fondul de


Coeziune (FC) :
 Reţele transeuropene de transport, în special
proiecte prioritare de interes european
 Proiecte de mediu conform priorităţilor identificate de
politica de protecţie a mediului comunitară şi în
planul de acţiune pentru mediu
 domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă
în mod evident beneficii pentru mediu, respectiv
energie regenerabilă iar în domeniul transporturilor
sisteme de transport intermodale, management rutier
şi al traficului aerian şi maritim, transport public şi
urban curat.

Informaţii preluate de pe www.fonduri-structurale.ro


III.Finanţarea din fonduri ale UE

 Conditii pentru a beneficia de fonduri structurale (autoritate publică locală iniţiind un proiect de investiţii privind reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii judeţene şi locale de drumuri)
 Autoritatile sustin ca poate fi beneficiar eligibil cine indeplineste criteriile stabilite in ProgramulComplement pentru fiecare domeniu major de
interventie (Programele Complement trebuie prezentate pe paginile de internet ale ministerelor in care se afla Autoritatile de Management). De
asemenea, eligibili sunt si cei care respecta eventuale cerinte specifice stabilite de Autoritatea de Management la momentul lansarii „cererii de
proiecte"sau in Ghidul Solicitantului In acelasi timp solicitantul trebuie sa aiba o forma de organizare conforma legislatiei romane si sa fie
inregistrat in Romania.
 Cum este proiectul eligibil?
 - este dezvoltat si implementat pe teritoriul Romaniei;
 - se regaseste pe lista operatiunilor eligibile prezentate in Programul Complement, pentru fiecare domeniu major de interventie;
 - se adreseaza unei zone sau grup tinta (daca este cazul), asa cum este prezentat in Programul Complement sau in Ghidul Solicitantului;
 - durata si valoarea finantarii solicitate se incadreaza in limitele stabilite in „cererea de proiecte";
 - respecta politicile si normele comunitare si nationale in ce priveste ajutorul de stat, achizitiile publice, respectiv egalitatea de sanse,
dezvoltare durabila.
 Ce cofinantare trebuie pentru un proiect realizat cu fonduri structurale?
 Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile neeligibile, precum si cofinantarea. Cofinantarea poate fi
reprezentata si de contributia in natura a beneficiarului, asa cum este prezentata in Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor si in Ghidul
Solicitantului. De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect in parte vor fi stabilite de catre Autoritatile de Management in
conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. Astfel, in momentul lansarii unei „cereri de proiecte", Autoritatea de Management va
face cunoscuta si lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.
 Ce hartii sunt necesare pentru depunerea unui proiect?
 * Analiza economico-financiar a;* Analiza de risc; * Studiul de fezabilitate; * Proiectul tehnic, acolo unde este cazul; * Autorizatia de
constructie; * Aviz de mediu; * Evaluarea strategica de mediu; * Documente de confirmare a cofinantarii; * Detalii privind contributia in
natura; * Titlul de proprietate/ Act de concesiune; * Documente contabile ale firmei; * Cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna
cererea de finantare si al persoanei responsabile de proiect; * Adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obtinuta de la
Administratia Financiara)
 Cum se obtine finantarea?
 Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de Autoritatea de Management. Exista un model unic
de cerere de finantare pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexe diferentiate pe fiecare fond in parte.
 Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar / Autoritatii de Management.
 Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM.
 Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt
prezentate in Programul Complement si trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare.
 Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
 Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare.
 Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare

Informaţii preluate de pe www.mfinante.ro


IV.Surse de finanţare a obiectivelor de investiţii de
interes local-surse împrumutate

 Împrumuturile: obligaţiile generate de contractele de pe piaţa


financiară internă şi/sau internaţională prin care statul obţine fonduri
de la o persoană fizică sau juridică creditoare şi se angajează să le
ramburseze împreună cu dobânda şi cu alte costuri, într-o perioadă
specificată.
 Legea datoriei publice nr.313/2004: autorităţile administraţiei publice
locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe
pe termen scurt, mediu sau lung pentru realizarea de investiţii
publice sa interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei
publice locale, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a
Împrumuturilor Locale.
 Legea datoriei publice nr.313/2004: împrumuturile contractate sau
garantate de autorităţile publice locale fac parte din datoria publică a
României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata
serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se face
exclusiv din bugetele locale şi din împrumuturi pentru refinanţarea
datoriei publice locale.
IV.Contractarea împrumuturilor de către
autorităţile publice locale

 OU nr.45/2003 privind finanţele publice locale


 Aprobarea:
 -contractarea/garantarea de împrumuturi interne/externe pe termen scurt,
mediu sau lung
 -Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu
votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor care îl compun pot hotărâ
contractarea de împrumuturi
 -pot aproba angajarea de împrumuturi interne fără garanţia statului, dar cu
informarea în prealabil a Ministerului Finanţelor Publice
 Împrumuturile externe pot fi contractate direct, numai cu avizul prealabil al
comisiei de autorizare a acestor împrumuturi
 Instrumentele datoriei publice locale:
 -titluri de valorare (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, obligaţiuni emise
de stat)
 -împrumuturi de la societăţile comerciale bancare sau de la alte instituţii de
credit
 Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare:
 -direct de către autorităţile administraţiei publice locale
 -prin interrmediul unor agenţii ori alte instituţii specializate
IV.Contractarea împrumuturilor de către autorităţile
publice locale

 Condiţii pentru contractarea împrumuturilor:


 -contractarea împrumuturilor de către unităţile administrativ-
teritoriale, precum şi cele contractate de către agenţii economici şi
serviciile publice aflate în subordinea acestora se poate face pe
baza veniturilor proprii (venituri proprii formate din impozite şi taxe,
contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din
impozitul pe venit)
 -interdicţia în cazul în care totalul datoriilor anuale (ratele scadente
la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi
comisioanele aferente acestora, inclusiv cele ale împrumutului care
urmează să fie contractat/garantat în anul respectiv) depăşeşte
limita de 30% din totalul veniturilor proprii,excepţie făcând cazurile
prevăzute prin legi speciale
IV.Contractarea împrumuturilor de către autorităţile publice
locale

-constituirea fondului de risc, în afara bugetului


local, pentru acoperirea riscurilor financiare care
decurg din garantarea de către autorităţile
administraţiei publice locale a împrumuturilor
contractate de către agenţii economici şi serviciile
publice de subordonare locală

-fondul de risc se constituie din sumele încasate sub formă de


dobânzi şi comisioane de la beneficiarii împrumuturilor
garantate; dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la
disponibilităţile fondului; dobânzi şi penalităţi de întârziere
V.Obligaţiuni municipale-definire şi caracteristici

Obligaţiunea municipală: obligaţie a unei administraţii locale


de a rambursa capitalul împrumutat.
-atrag un grup mai mare de investitori şi de persoane fizice
-sunt investitori pasivi deoarece nu se implică în activităţi de
supraveghere a împrumutatului
-obligaţiunile municipale ot fi tranzacţionate pe piaţa de capital
VI.Obligaţiuni municipale-tipologie

Tipologie:
obligaţiuni pentru scopuri generale (activităţi curente): sunt emise de către o
autoritate locală care este împuternicită prin lege să perceapă impozite şi taxe, aceasta
angajându-se în mod necondiţionat să mobilizeze resursele necesare pentru rambursarea
creditului şi lata dobânzii (poat majora nivelul impozitării pentru rambursarea
împrumutului). Obligaţiuni încredere deplină şi credit deoarece se bazează pe deplina
încredere şi garanţie în autoritatea locală.
obligaţiuni pentru proiecte care generează venituri:veniturile (chirii, tarife, taxe
speciale) cu care se garantează sunt generate de proiect (ex.autostrăzi sau şosele unde se
percep taxe, stadioane etc.)
obligaţiuni double-barrel: hibrizi între primele două forme. Se oferă garanţia încrederii
depline şi credit iare veniturile obţinute din proiect garantează rambursarea creditului.
obligaţiuni care se bazează pe venituri din taxe speciale: sumele obţinute din taxa
specială sunt utilizate pentru scopuri publice generale. Rambursarea datoriei nu este
condiţionată de capacitatea respectivului proiect de a genra venituri. Obligaţiunile sunt
răscumpărate iar dobânda este plătită numai din veniturile derivate din respectiva taxă
specială.
 obligaţiuni bazate pe venituri din închiriere sau leasing: utilizate penru
achiziţionarea de echipamente cu care se poate garanta emisiunea de obşigaţiuni. N cazul
neîndeplinirii obligaţiilor, activele pot fi puse la dispoziţia creditorilor şi vândute pentru a
limita pierderile acestora.
VII.Obligaţiuni municipale-modalităţi de
rambursare

Serviciul datoriei: totalitatea obligaţilor constând în ratele


scadente ale împrumutului, plata dobânzilor şi a altor comisioane
aferente.
-trebuie să se ţină cont de ritmul de încasare a veniturilor bugetare
sau de ritmul de generare a veniturilor de către proiectul finanţat
prin obşigaţiunile municipale emise
Modalităţi de rambursare a împrumutului obligatar:
Exemplu:
Pentru realizarea unui obiectiv de interes local, primăria oraşului A a lansat un
împrumut în valoarea de 150 milioane u.m. Valoarea nominală a titlurilor emise a fost
stabilită la 10000 u.m.; rata nominală a dobânzii este de 10%; durata de viaţă a
împrumutului 5 ani.

rambursarea prin anuităţi constante


rambursarea prin rate constante
rambursarea la scadenţă
VII.Obligaţiuni municipale-modalităţi de rambursare

a)dintr-o data la sacdenta

Anul Transa Imprumutul Dobanda Anuitate


1 0 150000000 15000000 15000000
2 0 150000000 15000000 15000000
3 0 150000000 15000000 15000000
4 0 150000000 15000000 15000000
5 150000000 0 15000000 16500000

b)transe constante
transa=Impumut/nr.ani

Anul Transa Imprumutul Dobanda Anuitate


1 30000000 120000000 15000000 45000000
2 30000000 90000000 12000000 42000000
3 30000000 60000000 9000000 39000000
4 30000000 30000000 6000000 36000000
5 30000000 0 3000000 33000000

c)anuitati constante
anuitate=(Imprumut*rdob*(1+rdob)^n)/((1+rdob)^n-1)

Anul Transa Imprumutul Dobanda Anuitate


1 24569622.1 125430378 15000000 39569622
2 27026584.3 98403793.5 12543038 39569622
3 29729242.8 68674550.8 9840379.4 39569622
4 32702167 35972383.7 6867455.1 39569622
5 35972383.7 0.000000 3597238.4 39569622
VIII.Obligaţiuni municipale-capacitatea de
îndatorare
Studiu de caz municipalităţile Predeal şi Mangalia

SDP
Gradul de îndatorare (G): G 100
TVC
SDP: serviciul datoriei publice
TVC: total venituri curente, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit (venituri
proprii)
IX.Obligaţiunile municipale-Cât ne putem îndatora?

Cât ne putem îndatora?


-nu există experienţă în managementul datoriei publice
-nu există capacitatea tehnică pentru realizarea managementului datoriei publice
-resurse limitate pentru proiectarea investiţiilor de finanţat
-resurse limitate pentru implementarea investiţiei
-resurse limitate pentru exploatarea şi întreţinerea investiţiei
-estimări incerte în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor bugetare
viitoare
X.Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional

Rata surplusului operaţional (S): SOC


S 100
TVC
SOC: surplusul operaţional curent
TVC: total venituri curente (venituri proprii)
X.Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional

 Exemplu – municipalitatea Arad


 Valoarea nominală a emisiunii: 65 mld. lei
 Rata dobânzii: 14% pe an
 Perioada de maturitate a obligaţiunilor:
36 luni
 Preţ de emisiune: 1.000.000
lei/obligaţiune
X.Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional

2000 2001 2002


Impozite directe 85212512 122625471 134506898
Impozite indirecte 1894127 4160092 6769293
Prelevari de la bugetul de stat 173440437 431667304 542870818
Subventii 4560249 5257271 0
Venituri curente 265107325 563710138 684147009
Ch.personal 36302789 236663871 309050422
Ch.materiale 96232709 167463476 228444445
Subventii 98656031 119814099 184527070
Transferuri 16625671 22823951 43913738
Ch.curente 247817200 546765397 765935675
Deficit/surplus operational 17290125 16944741 -81788666
Rata surplusului/excedentului 6.52 3.01 -11.95
X.Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional

mii lei
Perioada p
2003 2004 2005 2006
Indicatori
Plata dobânzilor împrumut obligatar 0 8.990.451 5.306.994 2.272.110
Plata principal împrumut obligatar 0 21.710.000 21.710.000 21.580.000
Comisioane 1.200.000 0 0 0
Total plată împrumut obligatar 1.200.000 30.700.451 27.016.994 23.852.110
Total împrumuturi bancare 23.961.248 40.101.701 32.394.896 0
Total datorie publică angajată (împrumuturi
bancare + emisiune obligaţiuni) 25.161.248 70.802.152 59.411.890 23.852.110
Venituri curente + Cote defalcate din impozitul pe
399.949.125 399.949.125 399.949.125 399.949.125
venit, anul 2002
Limita de 20% din venituri curente + cote
defalcate din impozitul pe venit, la nivelul anului 79.989.825 79.989.825 79.989.825 79.989.825
2002
Total datorie publicã angajatã / (Veniturile
6,29% 17,7% 14,85% 5,96%
curente + Cote defalcate din impozitul pe venit)

La data prezentei emisiuni de obligaţiuni, municipiul Arad are în derulare următoarele


împrumuturi:

Împrumut Valoare (lei) Perioada de


rambursare
Contract încheiat în 20.11.2002 cu 30.000.000.000 iunie 2003 - nov. 2005
B.R.D. - Group Societe Generale
Contract încheiat în 27.03.2003 cu 42.000.000.000 sept. 2003 - dec. 2005
H.V.B. Bank România
CURS 6
Finanţarea investiţiilor publice