AUSTRALIA

Dan Catalina
Constantin Ciprian Stefan
a XI-a H
 CARACTERISTICI GEOGRAFICE

 Suprafaţa:7.682.300 km ²
 Aşezare geografică 10°4l'-43°39' S, 113o09'-153o39' E
 Populaţia: 17.746.600 locuitori
 Densitatea populaţiei: 2,1 locuitori/km²
 Capitala: Canberra, 296.400 locuitori
 Cel mai mare oraş: Sydney, 3-719.000 locuitori
 Limba oficială: engleza
 Produsul intern brut: 375.000 milioane dolari SUA
 Produse importate: piese de maşini, autovehicule,
produse textile, produse petroliere
 Produse exportate: metale, cărbuni, lână, cereale, carne
 Moneda oficială: dolar australian (1 dolar = 100 cenţi)
 Forma de stat: membru independent al Commonwealth
 Informatii generale
Australia, sau oficial
Commonwealth of Australia, este
singura ţară ce ocupă un întreg
continent fiind cea mai vastă din
Australasia/Oceania. Ca suprafaţă
în clasamentul mondial Australia
ocupă locul şase. Pe lîngă teritoriul
continental, Australia cuprinde mai
multe insule dintre care cea mai
mare este insula stat Tasmania.
Australia este o federaţie şi o
monarhie constituţională
parlamentară.
 Relief
 Australia este a cincea ţară din lume ca
mărime şi cel mai mic continent. Este, de
asemenea, cea mai joasă şi mai plată întindere
de uscat şi continentul cel mai secetos.
Conţine mai mult desert decât orice alt
continent: două treimi din întinderea de uscat
sunt aride sau semiaride. Are o linie de coastă
foarte scurtă pentru o suprafaţă atât de mare:
în afara Golfului Carpentaria şi a marelui Golf
Australian, sunt foarte puţine golfuri de-a
lungul totalului de 19.000 km de linie de
coastă.
 Continentului îi lipsesc în mod evident
formele de relief: nu există râuri mari, iar
munţii sunt joşi. Cel mai înalt vârf australian,
Vârful Koscinsko din Alpii Australieni de la
graniţa dintre South Wales şi Victoria, are o
înălţime de numai 2.228 m, mai puţin de
jumătate din înălţimea Mont Blanc-ului.
 Relief
Continentul poate fi împărţit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de
Vest, Platoul Estic şi Marele Bazin Axtezian. Scutul este un podiş care se suprapu­
ne în mare parte cu statul Australiei de Vest, formal în principal din aflorimente de
roci precambriene vechi de 570-3.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre
aceste aflori­mente sunt Peninsula Arnhem şi Podişul Kimberley din nord-vest.
Platoul Estic este o regiu­ne muntoasă cu o lăţime de aproximativ 500 km, care
formează Munţii Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o înălţime de
numai 1.500m. Munţii New Kngland şi Munţii Albaştri din sud au înălţimi între
900-1.500 m.
Între Scutul Vestic şi Platoul Estic sunt trei
bazine interioare -Bazinul Carpentaria, Bazinul
Livre şi Bazinul Murray. Acestea se numesc
împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea
mai mare parte mai puţin de 300 m peste nivelul
mării. În nord, partea mai mare a Bazinului
Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria,
Bazinul Eyre conţine Lacul Eyre, care la 15 m
sub nivelul mării este punctul cel mai jos din
Australia. Intersectarea Deşertului Simpson cu
aceste bazine interioare estompează distincţiile
fizice dintre aceste regiuni.
 Relief

In Australia activitatea vulcanică

a încetat doar în ultimele
milioane de ani, şi există multă
activitate seismică în Platoul
Estic şi Vestic.

Cealaltă caracteristică geogra­fică importantă a Australiei este

marea din dreptul coastei tropi­cale a Queensland-ului. Marea
Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o
lungime de peste 2.000 km şi este clar vizibilă din cosmos,
 Istorie si Inceputuri 1
 Australia a fost iniţial folosită de către autorităţile engleze drept loc de deportare a
deţinuţilor de drept comun. La data de 13 Mai 1787, o flotǎ engleză pleacǎ din
Portul Portsmouth spre Australia, comandatǎ de Arthur Phillip, cel care avea să fie
şi primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. Dupǎ
o cǎlǎtorie de aproape 8 luni ajung la Botony Bay, în sudul continentului, la data
de 21 Ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, dupǎ numele
Ministrului Coloniilor. Începutul este mai greu, provizille aduse din Anglia
terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reuşit să se prinda datoritǎ secetei
existente. O corabie este trimisǎ in Batavia pentru aduce provizii, se impun raţii
pentru deţinuţi, iar criza va fi rezolvată. A doua flotǎ va ajunge în 1792 la Botany
Bay.
 Dacǎ la început relaţiile cu Aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat,
ajungându-se la masacre în special din partea populaţiei albe. Imaginarul pe care
societatea englezǎ îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este vǎzut ca
cel mai cumplit loc unde pot ajunge deţinuţii, iar pe de altǎ parte este vǎzut ca
locul unui nou început.
 Istorie si Inceputuri 2
 O importantǎ minoritate care are de la început o situaţie specialǎ este cea
irlandezǎ, catolicǎ, în conflict continuu cu englezii. Relaţiile cu aborigenii
sunt la început bune, materilizându-se în schimburi mǎrunte, însǎ curând vor
începe masacrele de ambele pǎrţi. Populaţia englezǎ, conştientǎ de
superioritatea sa, va deveni treptat o forţǎ asimilatoare.
 Se formeazǎ o a doua aşezare la Paramatta.
 Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in
dezvoltarea agriculturii şi a comerţului. Dupǎ eliberare, deţinuţii se angajau ca
muncitori pe fermele ofiţerilor, nemai dorind sǎ se repatrieze în ţara de
origine. Este semnalul apartenenţei la o nouǎ civilizaţie, însǎ, la acel moment,
numele pe care îl poartǎ colonia este New South Wales. Pe lângǎ ciocnirile cu
Aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu iralndezii catolici. O
rebeliune a acestora, în martie 1804 a dus la uciderea principalilor lideri ai
irlandezilor şi calmarea momentanǎ a spiritelor. Economia creşte treptat, în
special datoritǎ cantitǎţilor imense de lânǎ sau cereale exportate.
 Vecini

 La nord statele: Indonezia, Timorul de Est şi

Papua Noua Guinee
 Insulele mai însemnate la nord, nord-vest:
Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee şi Timor
 La sud: Antarctica
 La nord-est: Insulele din Pacific
 La sud-est: Noua Zeelandă;
 State si teritorii
 Australia cuprinde 6 state şi mai
multe teritorii.
 Cele şase state sunt:
o New South Wales
o Queensland
o South Australia
o Tasmania
o Victoria
o Western Australia.
 Dintre teritorii cele mai importante
sunt:
o Northern Territory (NT)
o Australian Capital Territory (ACT).
 Orase Importante

 Canberra
 Sydney
 Melbourne
 Adelaide
 Perth
 Brisbane
 Hobart
 Darwin
 Camberra
 Canberra este capitala Australiei din 1911 şi între primele opt oraşe ca mărime în
Australia. El este situat în interiorul continentului australian în „Australian Capital
Territory” (ACT) la cca. 300 km sud-vest de Sydney şi 650 km nord-vest de Melbourne.
 Canberra este situată în S-E Australiei, în statul New South Wales, districtul Yass-
Canberra, la o altitudine de 550-700 de metrii, mai adânc în interiorul continentului. Are
o climă mai răcoroasă comparativ cu căldura care domneşte pe litoralul estic.
Temperaturile medii multianuale sunt de +28 de grade în ianuarie şi 0 grade în iulie.
Uneori aici cad şi ninsori. Cantitatea medie multianuală de precipitaţii este de 628 mm.
 Canberra a fost proiectată de arhitectul american Walter Burley Griffin în 1912.
Construcţia oraşului a început în 1913. Sunt multe parcuri, un lac întins (Lacul Burley
Griffin) situat chiar în centrul său, clădiri cu arhitectură modernă şi o reţea extinsă de
drumuri rezervate bicicliştilor. Oraşul a fost construit după concepţia „oraş grădină”,
regiunea din jur făcând parte din Parcul Naţional Canberra.
 Suprafaţa Canberrei este de 805,6 km2. Cu o populaţie de 325000 locuitori (2004), este
cel mai mare oraş australian care nu este situat pe coastă. Densitatea populaţiei: 402
loc/km2.
 Sydney
 Sydney este capitala statului Noua Galie de Sud, Australia. De asemenea,
oraşul este cel mai mare din Australia, cu o populaţie de 4.200.000. În
Sydney se află celebra Sydney Opera House. Opera din Sydney a fost
inclusă în anul 2007 pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
 Sydney este situat pe malul unuia dintre cele mai frumoase golfuri din
lume, cu un port natural minunat, pe care navigatorul britanic James Cook
l-a botezat, în 1770, Port Jackson.
 Sydney deţine recordul superlativelor în Australia: este cel mai mare oraş,
cel mai mare centru industrial, cultural şi financiar, cel mai mare port, cel
mai mare nod de comunicaţie... În centrul oraşului se află şi cea mai mare
aglomeraţie de zgârie-nori, de magazine, de galerii, de baruri şi de
restaurante.
 În anul 2000, la Sydney au avut loc Jocurile Olimpice de vară, la care au
participat un număr record de sportivi: 10.651 de concurenţi din 199 de ţări.
 Melbourne

 Melbourne este capitala statului federal Victoria din

Australia, şi este situat pe Râul Yarra în apropiere de
vărsarea sa în golful Portului Phillip. Aglomerarea se întinde
pe 70 de km de la nord la sud şi pe 50 de km de la est la vest.
Numărul de locuitori pe această suprafaţă de 3,366,542.
Melbourne a fost fondat în 1835 de către John Batman şi
John Pascoe Fawkner din Tasmania, şi denumit după primul
ministru britanic de la acea vreme, Lordul Melbourne.
 Melbourne este o arhiepiscopie catolică şi anglicană, în care
se dezvoltă industria petrolieră şi cea producătoare de maşini
.
 CLIMA
 Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. Vara, care
ţine din decembrie până în februarie, există valuri de căldură
frecvente, tempera­turile atingând în general 38°C. Unele părţi
sunt umede. În principal regiunile de coastă estice şi Insula
Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare măsură
atenuate de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul
anului. În zone restrânse din Australia de Sud şi Australia de
Vest, iernile secetoase din iunie până în august alternează cu
veri umede din noiembrie până în martie. Coasta nord-vestică
tropicală are ierni secetoase şi veri umede: aici ploile sunt
tropicale şi există condiţii musonice. Insula Tasmania şi Vârful
Koscinsko au ţinuturi înzăpezile în timpul iernii; totuşi, în alte
părţi, zăpada este extrem de rară. Oraşul nordic Darwin are o
temperatură medie de 30°C vara şi 27°C iarna, cantitatea medie
de precipitaţii fiind de 150 cm, cea mai mare parte căzând vara.
La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea ele precipitaţii este
de aproape 120 cm. căzând în tot timpul anului. Partea cea mai
răcoroasă a ţarii este Hobart din Tasmania. cu o temperatură
medie de 17°C vara şi 12°C iarna. În Perth, din Australia de
Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitaţii pe an şi
temperaturile medii sunt de 23°C (ianuarie) şi 13°C (iulie).
 VEGETAŢIA NATURALĂ
Vegetaţia este dominată de plante perene
cu frunze tari (sclerofile). cu frunze bine
adaptate pentru supravieţuirea în regiuni
aride. Există 600 de specii de eucalipi
(numite arbori de gumă din Australia) şi
800 de specii de salcâm. Zonele de
vegetaţie ale Australiei cores­pund în mare
parte cu zonele de climă. Pădurile
tropicale de pe coasta nordică şi nord-
vestică conţin palmieri, pini, ferigi de
copac şi mangrove în mlaştinile de coastă.
Aproximativ 9% din suprafaţa Australiei
este acoperi­tă cu păduri subtropicale şi
tem­perate, mai dese pe coasta de est,
constând din palmieri, ferigi de copac şi
eucalipt.
VEGETAŢIA NATURALĂ
 Versanţii vestici ai Munţilor Marii Cumpene de Ape
conţin păduri subtropicale sau temperate de
ecucalipt şi arbuşti, acoperind 9% din uscat.
 Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului, şi
pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din
continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite
plantele mici precum sfecla şi arbuşti cu fructe.
Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conţin
planta mulga, un salcâm cu o mare importanţa
furajeră, în sud-vest cresc arbori valoroşi cu lemn de
esenţă tare, precum jarra şi kauri.
 Depresiunea Australiană de Vest constă din roci
dure, foarte vechi, şi ocupă aproape întregul stat al
Australiei de Vest şi părţile învecinate ale
Teritoriului de Nord şi Australiei de Sud. înălţate
deasupra nivelului acestei depresiuni, exista mai
multe lanţuri muntoase, cum sunt Kimberley şi
Hamersley, precum şi aflorimente izolate de roci,
cum este Muntele Ayers.
 AGRICULTURA

 Terenul arabil (4% din suprafaţa Australiei), este 80%. Majoritatea acestui
teren este concentrat într-o zonă ce se întinde spre inte­rior nu mai mult de
250 km de la coastă, chiar deasupra oraşu­lui Adelaide. 60% din suprafaţă
este folosită pentru păşunatul vitelor şi oilor, iar 25% din întreaga Australie
este ocupată de 16.000 de ferme, cu o supra­faţă medie de 75.000 de acri.
 Australia este un important producător şi exportator de pro­duse agricole.
Aici sunt crescute aproximativ 12% din oile din lume, producând circa 25%
din lâna produsă în toată lumea.
 Cultura principală este cea de grâu, ocupând aproape 70% din pământul
cultivat. Zahărul se obţine în zonele subtropicale ale regiunilor dlin
Queensland şi New South Aks. Producţia de fructe este concentrată în
regiuni umede sau irigate; prin­cipalele fructe cultivate în regiu­nile temperate
sunt fructele de pădure, strugurii (pentru vinuri) şi merele; bananele şi
ananasul se cultivă în zonele subtropicale ale statului Queensland.
 ECONOMIA
Economia foarte dezvol­tată a Australiei se bazează pe aportul finanţelor, industriei şi al serviciilor.
Australia este unul dintre principalii producători de lână, grâu, carne, produse lactate, zahăr şi fructe ai
lumii. Bogăţia sa minerală este mare: este principalul producător de bauxită din lume şi un important
furnizor de cărbuni, minereuri de fier, aur şi uraniu. De când a început exploatarea diamantului, în
1979, după descoperirea unui filon bogat în regiunea Kimberley din Australia de Vest, a luat locul
Africii de Sud ca principal producător al acestei pietre preţioase. Printre celelalte surse importante de
minerale sunt Broken Hill din interiorul statului New South Wales şi regiunea Kakadu la est de
Darwin. Industria prelucră­toare este concentrata în jurul oraşelor Sydney. Melbourne, Adelaide şi
Brisbane: aceste oraşe sunt centrul industrial şi comercial al tării. Principalele produse sunt
autovehiculele, avioanele, instalaţiile electrice, produsele chimice şi textile.

Aproximativ 26% din expor­turile Australiei

ajung în Japonia. Următorii mari parteneri de
comerţ sunt SUA (10,8%). Coreea de Sud
(5,5%), Noua Zeelandă (5,3%), Singapore (4%).
Taiwan (3,7%), Marea Britanie (3,6%) şi Ilong
Kong (2,7%). Din totalul împrumuturilor, 24,1%
provin din SUA, 19,2% din Japonia, 6,7% din
Germania, 6,5% din Marea Britanic, 4,2% din
Noua Zeelandă, 3,8% din Taiwan şi 3,2% din
Italia.
 ENERGIA
 Energia este furnizată de cărbunele
negru, de cărbunele brun, instalaţiile
hidroelectrice, ţiţei şi gazele naturale.
Circa 37% din energia Australiei este
generată şi folosită în New South
Wales. Cărbunii produc 89% din totalul
energiei electrice; restul provine de la
instalaţii hidroelectrice. Tasmania are
5% din potenţialul hidroelectric total al
Australiei şi depinde în totalitate de
hidroelectricitate; o instalaţie cu petrol
este disponibilă pentru perioade de
secetă îndelungate.
 FAUNA
 Australia are multe specii unice de animale
şi plante.Înainte de sosirea oamenilor,
mamiferele cu pungă (marsupiale) ale
Australiei au evoluat timp de circa 50
milioane de ani fără pericol din partea
mamiferelor placentare. Astfel se explică
evoluţia variată şi răspândirea largă a
cangurilor mari şi mici, a urşilor koala şi a
urşilor marsupiali. Ornitorincul cu cioc de
raţă şi echidna (furnicarul ţepos) sunt
mamifere ce depun ouă (monotrene),
specifice Australiei. Câinele dingo este unul
dintre puţinele mamifere australiene care nu
sunt marsupiale: el este un membru al
familiei câinilor şi se crede că a fost
introdus în Australia cu circa 30000 de ani
în urmă.
 FAUNA
 Păsările sunt, de asemenea, foarte variate şi
printre ele se numără cocoşul de eucalipt:
cacaduul, pasărea liră, papaga­lul, kookaburra
(sati pescăruşul vânătorilor) şi marea pasăre
nezburătoare emu. Există multe specii de şarpe,
multe veninoa­se. Dintre insecte, mâncătorii de
fructe, lăcustele, termitele şi muştele albastre
(care atacă şeptelul) sunt distrugătoare.
 Introducerea din Europa a vitelor, oilor, iepurilor,
vulpilor, şobolanilor, pisicilor a provocat uneori
dezbinare. Unele specii native au fost intensiv
vânate. In ciuda folosirii lor în fabri­carea hranei
pentru animalele de casă, cangurii s-ar putea să
fie acum mai numeroşi decât înainte, datorită
prezenţei la ferme a recipientelor cu apă.
 POPULAŢIA

 Până la sfârşitul secolului 20 populaţia a fost remarcabil de omogenă datorită

restricţiilor de imigrare non-europeană. Ma­joritatea australienilor a fost de
origine britanică şi din regiunile locuite de albi ale Comunităţii Britanice a
Naţiunilor Unite. Religia principală a fost şi rămâ­ne creştinismul (76%)
predomi­nând romano-catolicii şi anglicanii (circa 26% fiecare). Principalele
religii îşi pot regăsi originea în Irlanda sau în Anglia. 11% din populaţie nu
Lşi declară nici o religie. Politica rasistă de admitere a străinilor în Australia a
încetat oficial în 1973, iar acum structura populaţiei este mult mai
cosmopolită, cu mulţi emigranţi din Asia. Există mici comunităţi din Grecia,
Germania, şi fosta Iugoslavie. Cel mai mare grup de culoare (aproximativ
200000; 15% din populaţie) îl formează aborigenii, nativii Australiei care au
fost acolo când au sosit europenii. În ciuda politicii guvernului, care
încurajează integrarea totală, majoritatea aborigenilor rămân la marginea
societăţii: ei sunt săraci şi adesea au locurile de muncă cele mai prost plătite.
 POPULAŢIA

 Australia are rata natalităţii şi mortalităţii scăzute. Speranţa de viaţă

este de 73 de ani pentru bărbaţi şi 79 de ani pentru femei. Ştiinţa de
carte este de aproape 100%.
 Australia este împărţită în: South Wales, Australia de Sud,
Queensland, Australia de Vest şi Victoria, împreună cu Teritoriul de
Nord şi insula Tasmania. Canberra, capitala, formează Teritoriul
Australian al Capitalei (ACT). 86% din populaţie trăieşte în regiuni
urbane. îndeosebi în capitalele statelor. Cel mai mare oraş este
Sydney (3719000 locuitori), urmat de Melbourne (3080800).
Brisbane (1421610) , Perth (1221 300), Adelaide (1070240), Hobart
¿193250) şi Danvin (73000). Australia are şi unele teritorii externe:
printre acestea se numără Insula Christmans, Insula Norfolk şi
Teritoriul Antartic Australian.
 TRANSPORTUL

 Australia are 38 670 km de căi ferate în posesia guvernului şi 1610 km căi

ferate private. Sistemele publice sunt în proprietatea şi sub conducerea
Comisiei Naţionale Australiene de Căi Ferate (ANRC), împreună cu
Autoritatea de Stat a Căilor Ferate din NSW, Căile Ferate din Victoria, Căile
Ferate Guver­namentale ale Australiei de Vest, Căile Ferate Guvernamentale
din Queensland şi Autoritatea Statală de Transport a Australiei de Sud.
Sistemul de stat transportă circa 111 milioane de tone marfă pe an, sistemele
private transportă circa 127 milioane tone. Majoritatea liniilor de cale ferată
sunt concentrate lângă coastă şi radiază spre interior de la principalele porturi.
Reflectând vechea organizare, în colonii separate, căile ferate din Queesland.
Australia de Vest şi Tasmania funcţionează pe linii cu ecartament îngust, cele
din puncte, iar în două din ele este necesară transbordarea de la un ecarta­ment
la altul. Rutele de trecere transcontinentale, trecute la ecartament normal doar
din 1969, leagă Townsville de Melbourne şi Sydney de Perth.
 TRANSPORTUL

 Aproximativ 50% din drumu­rile Australiei sunt pavate, dintre

acestea 16000 km şosele naţionale care leagă capitalele statelor
între ele şi de Teritoriul Nordic, Camberra şi Teritoriul
Australian al Capitalei. Există aproximativ 8,8 milioane de
maşini şi peste 1 milion de autocamioane şi autobuze.
 Transportul aerian este important. Există şase linii aeriene
interne private şi o linie aeriană internaţională guvernamentală,
Qantas (prescurtare din Queesland şi Northorn Territoiy Air
Service). Cel mai mare aeroport interna­ţional şi principalul
punct de intrare în ţară este la Sydney, unde principalul spaţiu
de decolare intră în Botany Bay. Unele ferme izolate au
propriile lor avioane şi linii aeriene.
 Patrimoniul mondial UNESCO
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Australia (în stânga: anul
preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):
 1981 Marele Recif de Corali
 1981, 1987, 1992 Parcul Naţional Kakadu
 1981 Zona lacustră Willandra
 1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest
 1982 Grupa de insule Lord Howe
 1986, 1994 Rezervaţiile forestiere umede din estul Australiei
 1987, 1994 Parcul Naţional Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)
 1988 Parcul Naţional Wet Tropics în Queensland
 1991 Parcul Naţional Shark Bay din vestul Australiei
 1992 Insula Fraser
 1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
 1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard şi McDonald
 1997 Insula Macquarie
 2000 Zona montană Greater Blue
 2003 Parcul Naţional Purnululu
 2004 Clădirea regală de expoziţii şi grădinile Carlton
 2007 Opera din Sydney