Artromiologia centurii

scapulare
 Centura scapulară sau pectorală face legătura între trunchi şi
membrul superior şi cuprinde:
 Joncţiunile centurii pectorale
 Articulaţia sternoclaviculară
 Articulaţia acromioclaviculară
 Joncţiunea scapulotoracică
 Articulaţia scapulo-humerală
Joncţiunile centurii pectorale
 Sunt reprezentate de ligamentele de la acest
nivel, care formează sindesmozele centurii
pectorale
 Ligamentul coracoacromial

 Ligamentul transvers superior al scapulei

 Ligamentul transvers inferior al scapulei

ARTICULATIA STERNOCLAVICULARA
- Uneste extremitatea sternala a calviculei cu sternul si primul cartilaj costal.
- Este o articulatie in sa sau diartoza prin dubla imbucare
 Suprafete articulare:

- incizura claviculara de pe manibriul sternal (este concava)

- fata articulara sternala a claviculei (este convexa)
- cele 2 suprafete articulare sunt acoperite de un fibrocarilaj
- sub calvicula intre ea si costa I se gasesc vasele subclaviculare si plexul
brahial . In traumatisme ale reginunii respective aceste elemente pot fi
comprimate
 Componente cartilaginosae
 Cartilajul articular- acopera suprafetele articulare ale componentelor osoase
 Discul articular- este un fibrocartilaj situat intre cele 2 suprafete articulare
incongruente, asigurand concordanta dintre acestea.
• Mijloace de unire
- Capsula articulara – fibrosa stramtă, inconjoară intreaga articulatie si este
atasata suprafetelor articulare, extremitatea sternala a calviculei se afla
intraarticular. Este formata din 2 straturi: unul extern fibros si unul intern
sinovial care este divizat de discul fibrocartilaginos intr-o portiune mediala si
una laterala
- Ligamentele articulare se grupeaza in:
 Ligamentul sternoclavicular ant si post, intins pe fata ant si post a
extremitatii sternale a calviculei si manibriul sternal . Intaresc capsula
articulara.
 Ligamantul interclavicular intins intre cele 2 extremitati sternale ale
claviculei.
- se gaseste pe fata sup a articulatiei, prezinta fibre superficiale care unesc
extremitatile sternale ale celor 2 clavicule si fibre profunde care unesc de
fiecare parte extremitatea sternala a claviculei cu manibriul sternal.
 Lig costoclavicular
Ocupa unghiul formata de clavicula si primul cartilaj costal. Se afla deci
intre prima coasta si impresiunea costo-claviculara rugosa de pe fata inferioara
a claviculei.
- Lig este foarte puternic, permite ridicarea (elevatie) claviculei deasupra
planului orizontal
Miscarile :
- Clavicula cu membrul sup se pot misca pe stern, ea poate fi dusa inainte
inapoi, in sus, in jos.
- Miscarea de coborare si de ridicare se realizeaza in jurul unui ax orizontal
si sagital care trece prin lig costoclavicular, prin extremitatea sternala a
claviculei nu prin articulatie.
- In ridicare extremit acromiala a claviculei se ridica, iar cea sternala
coboare. In coborare fenomenul este invers.
- Miscarea de ridicare este limitata de lig costoclavicular, iar cea de coborare
este oprita de coasta I, lig sternoclavicular si intercalvicular.
- Miscarea de proiectie inainte si inapoi a claviculei, se realizeaza in jurul
unui ax vertical ce trece prin extremitatea sternala a claviculei.
- Cand extremitatea acromiala a calviculei este dusa inainte, cea sternala este
dusa inapoi. Aceste miscari sunt oprite de ligam sternocalviculare.
- Miscarea de circumductie- succesiunea miscarilor prezentate
Clavicula descrie un con a carei baza se afla la extremitatea
osului.
 BACKWARD AND
FORWARD
ROTATION OF
CLAVICLE OCCUR
AROUND THE
CLAVICLE'S
"LONG" OR
LONGITUDINAL
AXIS. Backward
rotation is defined as a
backward (posterior)
movement of the
clavicle's superior
surface.
 CLAVICULAR
ELEVATION AND
DEPRESSION
OCCUR AROUND
THE JOINTS A-P
AXIS The joint's AP
axis is a line that
connects two points
(indicated on the figure
by filled circles):
 the SC joint surface
 a point near the base of
the scapular spine.
 CLAVICULAR
PROTRACTION AND
RETRACTION OCCUR
AROUND THE JOINT'S
VERTICAL AXIS. Anterior
movement of the clavicle's distal
end is termed"protraction,"
while posteriormovement of the
distal end is termed"retraction."
 Muschi motori ai art sterno-claviculare sunt:
- Ridicatori ai claviculei: trapezul si captul clavicular al
sternocleidomestoidianului
- Coboratori ai claviculei; m.pectoral, deltoid si subscapular
- Proiecterea inainte a claviculei: marele pectoral, deltoidul si subclavicularul
- Proiectarea inapoi a claviculei; trapezul si capatul calavicular al
sternocleidomstoidianului
 ARTICULATIA ACROMIOCALVICULARA
- Face parte din grupul articulatiilor plane
 Suprefete articulare
- Fata articulara de pe acromion (concava) si fata articulara acromiala a
claviculei (convexa)
 Mijloace de unire
Capsula articulara intarita de un ligament acromioclavicular care se afla pe fata
sup a articulatiei.
Capsula prezinta un strat ext fibros si unul interior sinovial.
Intre cele 2 sup articulare exista disc fibrocartilaginos.
Ligamentele articulare sunt:
- Lig acromioclavicular situat pe fata sup a articulatiei, intre acromion si
calvicula
- Lig coracoclavicular,. Este format din;lig trapezoid are forma patrulatera,
se insera pe suprafata post a procesului coracoid si fata inf a claviculei
 Lig conoid, are forma trunghiulara, situat post-medial de precedentul.
Situat intre apofiza coracoida si tuerculul conoid al claviculei.
 Lig coracoclaviculare fac ca, greutatea mb sup sa fie suportata in mai mare
masura de clavicula si in mai mica masura de acromion. Totodata ele limiteaza
miscarile dintre scapula si calvicula.
 Ligamente proprii ale scapulei
- lig transvers sup al scapulei, intins intre marginile sup ale scobitutii
scapulei.
-lig coracoacromial are forma triunghilar intins intre varful acromionului si
marginea lat a procesului coracoid.
Biomecanica articulatiei acromio-claviculara
- Este art plana(permite doar miscari de alunecare) actioneaza simultan cu art
sternoclaviculara si contribuie la efectuarea misc centrii scapulare, reprezentate
de miscari ale umarului si miscari ale scapulei.
Permite omoplatului sa basculeza in limite destul de mari.
ARTICULATIA INTERSCAPULOTORACICA
- Nu este o articulatie in adevaratul sens al cuvantului, dar functional trebuie
considerata ca atare.
 Suprafetele art sunt reprez de fata costala a omoplatului (captusita de m
subscapular) si fetele ext ale costelor unite de m intercostali ext. Intre aceste 2
sup se afla m dintat ant care imparte acest spatiu in 2:
-spatiul interserratoscapular
-spatiul interserratotoracic-cel mai important conferind mobilitetea acestei
articulatii.
Biomecanica art.
- Omoplatul se poate ridica si cobori, deplasa lat., medial sau se poate
apropia si indeparta de torace
Articulaţia umărului
 Este o enartroză realizată între cavitatea glenoidală a scapulei
completată de cadrul glenoidal şi capul humerusului.
 Mijloace de unire
- Capsula articulară de forma unui manşon este alcătuită din 2
straturi: unul extern fibros, şi altul intern, sinovial. Stratul
fibros are o inserţie glenoidală respectiv pe cadrul glenoidal şi
colul scapulei şi o inserţie humerala respectiv pe colul
humeral.
- Capsula este laxă şi puţin rezistentă favorizând astfel
producerea unor mişcări mai ample, dar în acelaşi timp face
posibilă producerea mai frecventă a luxaţiilor.
 LIGAMENTE
 Ligamentul coracohumeral, este cel mai important ligament al
acestei articulaţii.
- uneşte apofiza coracoidă a scapulei cu tuberculul mare al
humerusului.
 Ligamentele glenohumerale sunt în număr de 3, ocupă partea
antero-sup a capsulei si au rolul de a o întării. Limitează
mişcările de extensie, rotaţie int şi abducţie.
 Sinoviala, stratul intern tapetează capsula articulară.
BIOMECANIC
 Este cea mai mobilă enartroză a corpului. Se pot efectua
următoarele mişcări:
 Mişcarea de abducţie şi adducţie se face în jurul unui ax sagital
ce trece prin partea inferolaterală a capului humeral. Mişcarea
este limitată de cadrul glenoidal de care se loveşte tuberculul
mare al humerusului. În acel moment capul humerusului
coboară chiar părăseşte cavitatea glenoidală şi se sprijină pe
capsula articulară.
 Muşchii motori ai acestei mişcări sunt: m.deltoid,
m.supraspinos, m.biceps brahial
 În adducţie mişcarea este limitată de lovirea membrului superior de trunchi.
 Muşchii motori sunt: m.pectoral mare, m.rotund mare, m.rotund mic,
m.dorsal mare, m.coracobrahial, m.biceps brahial (capul scurt), m.triceps
brahial(capul lung).
Mişcarea de proiecţie înainte şi înapoi (flexie-extensie) se face în jurul unui
ax transversal ce trece prin mijlocul tuberculului mare şi centrul cavităţii
glenoide.
- proiecţia înainte este realizată de următorii muşchi: m.pectoral mare,
m.deltoid, m.coracobrahial
-proiecţia înapoi este realizată de: m.marele dorsal, m.deltoid
Mişcarea de rotaţie externă şi internă se face în jurul unui ax vertical ce
trece prin axul humerusului. Mişcăile sunt limitate de punerea în tensiune a
capsulei articulare.
Rotaţia externă este realizată de: m.infraspinos, m.rotund mic
Rotaţia internă este realizată de: m.supraspinos, m.rotund mare,
m.subscapular.
Mişcarea de circumducţie însumează mişcările precedente, capul humeral descrie
un cerc în jurul cavit glenoide iar extremitatea distală a humerusului un cerc
foarte mare.
MISCARILE CENTURII SCAPULARE:
1. Miscari de ridicare si coborare a umarului
2. Miscari de proiectie inainte si inapoi a umarului
3. Circumductia
4. Miscari ale scapulei

1. Miscarea se executa in jurul unui ax antero-post ce trece prin punctul de

intersectie al lig costoclavicular.
- Cand umarul se ridica, extremit lat a claviculei se ridica si ea
odata cu scapula. In acelasi timp extremit mediala a claviculei coboara
- Miscarea de ridicare a umarului se realiz prin contractia m trapez si
ridicator al scapulei
 In miscarea de coborare a umarului, extremit lat a claviculei coboara si
impreuna cu ea scapula iar extremit sternala se deplaseaza in sus. M
subclavicular intervine in miscarea de coborare a scapulei.
2. Miscarea de proiectie inainte si inapoi a umarului.
- Se executa in jurul unui ax anteropost
- In cazul proiectiei inainte a calviculei aceasta se deplaseaza impreuna cu
umarul, iar extremitatea sa mediala se deplaseaza inapoi in art sternoclavic.
M. ce proiecteaza umarul inainte:
- Pectoral mic, dintat mare, pectoral mare.
- Miscare limit de lig ant al art sternoclavic
In miscarea de proiectie inapoi fenomenele sunt invere.
Se realizeaza prin contr m. romboid, iar miscarea este limitata de lig post al art
sternocalvic.
3. Circumductia succesiunea miscarilor: ridicare, proiectie inainte, coborare,
proiectie inapoi.
4. Miscarile scapulei
- Miscari imprimate de articulatiile apropiate. Miscari ale art
acromioclaviculare permit micari ale scapulei
- Miscari proprii scapulei: de ridicare, coborare, alunecare mediala si
laterala.
- O atentie deosebita se confera miscarii de rotatie, care se realiz in jurul unui
ax ce trece prin art acromioclaviculara.
- In miscarile de rotatie atunci cand unghiul superomedial se ridica, cel
superolat coboara.
- Cand unghiul supero-lat coboara unghiul inf se apropie de col vertebr.
- cand unghiul superolat se ridica unghiul inf se departeaza de col vertebr.
Miscarile scapulei ca si ale claviculei servesc pentru a imprima mb sup o
libertate mai mare de miscare. Permite ducerea bratului dincolo de pozitia
orizontala.
Muschii care ridica omoplatul:
M trapez( fascicol sup), m romboid si m. ridicator al scapulei
Coboararea scapulei se face concomitent cu o deplasare mediala.
Muschii care coboara omoplatul:
- M trapez- fas inf si m. dintat ant
- M. marele dorsal al scapulei mentine omoplatul in contact cu peretele
toracic.