Concursul Național ¨Stelele științei¨, Galați

Ediția a VII a, 30-31martie 2018

OGLINZILE PLANE ȘI GEOMETRIA

Autori: Profesor coordonator:

Chirilă Paul cls. a IX-a A Codrea Ioana Lucica
Cioran Patric cls. a IX-a A
Hossu Paul cls. a IX-a A
Unitatea școlară: Colegiul Tehnic Anghel Saligny Baia Mare
 Introducere

 Simetria spaţială este o caracteristică naturală a lumii

în care trăim.
Se spune despre un ansamblu că este simetric dacă
are elementele distribuite regulat, proporţional,
armonios, faţă de o axă care împarte întregul în două
jumătăţi identice
Termenul simetrie are, în general, două sensuri
principale:
• Primul sens reflectă proporționalitatea armonioasă
sau estetică, plăcută și echilibrată, astfel încât
aceasta să reflecte frumusețe sau perfecțiune
•Al doilea sens este un concept precis și bine-definit
de echilibru care poate fi demonstrat sau dovedit
prin geometrie, prin fizica sau altfel.
 Există mai multe tipuri de simetrii

Simetria laterală
-este o caracteristică a obiectelor formate din două jumătăţi
identice, care arată ca şi cum se oglindesc una într-alta; jumătăţile
trebuie să coincidă prin suprapunere ca formă şi colorit.
Simetria de rotaţie
-se evidenţiază la obiectele / formele care arată
identic după rotirea în jurul unei axe centrale
perpendiculare pe plan
Simetria de translaţie
-este rezultatul deplasării sau schimbării poziţiei unui obiect
de-a lungul unei traiectorii, rezultând o friză sau un mozaic
Simetria de reflexie cu alunecare
- este o combinaţie între simetria laterală şi de translaţie:
un exemplu de acest fel sunt urmele lăsate de mersul pe
nisip, simetrice dar decalate, de-a lungul axei de simetrie.
 Simetria oglinzii
- este cunoscută în fizica particulelor elementare şi este numită „simetrie P” de la „paritate”.
Acest tip de simetrie stabileşte că pentru orice tip de particulă elementară există o
antiparticulă simetrică;
Oglinzile
De-a lungul omenirii oglinzile au jucat roluri specifice în mitologie, religie, magie,
astronomie, arte, tehnicile de război şi spionaj.
Cele mai vechi oglinzi, descoperite în Egipt şi China, datează din anii 3000 î.Hr.;
Primele oglinzi plane din sticlă au fost realizate în Italia (Murano) în secolul al XII-lea;
Mult timp oglinzile au fost considerate obiecte de lux (o oglindă veneţiană valora în
secolul al XIV-lea cât o corabie) din causa costurilor mari de fabricaţie.
În procesul de metalizare a oglinzilor veneţiene se folosea un amestec de aur şi bronz care
făcea ca imaginea reflectată să fie superioară, din punct de vedere estetic, originalului.
În lumea modernă, oglinzile sunt obiecte realizate industrial pentru utilizări casnice,
decorative sau pentru dotarea unor aparate optice (ex: microscop, telescop, laser etc.).
 Aplicație practică
Două oglinzi plane lipite una de cealaltă formează un unghi notat cu α.
Dacă punem un obiect în fața lor vom odserva că numărul de imagini, N, ale obiectului în
cele două oglinzi este dat de formula:

Vom verifica experimental

pentru cateva valori:
 Tot cu ajutorul celor două oglinzi vom crea un poligon:
Trasăm o dreaptă d care intersectează marginile inferioare ale celor 2 oglinzi și poziționăm
oglinzile astfel încât să obținem diferite poligoane. În tabelul de mai jos am specificat
poligoanele obținute în funcție de diferite valori ale unghiul dintre oglinzi.
 Vom explica cu ajutorul simetriei cum se
formează poligon regulat.
Notăm cu A1A2 segmentul determinat de cele
2 oglinzi pe dreapta d, iar cu O intersecția celor 2 oglinzi.
Dacă OA1 =OA2 și unghiul dintre oglinzi are 600
obținem un hexagon regulat.

În general dacă cele două oglinzi formează un unghi de α grade la centru vom
avea un număr de 360/α unghiuri.În centrul unui unghi se află obiectul, iar în interiorul
360
celorlalte unghiuri se află imaginea. Deci numărul de imagini este − 1.
𝛼
 Problema 1
În figura de mai jos sunt prezentate două oglinzi plane. Știind că unghiul
diedru format de cele 2 oglinzi este egal cu θ, atunci calculați unghiul format de raza
incidentă și raza reflectată.

Pentru a rezolva problema ne vom folosi de legea

reflexiei
NI=normala la suprafaţa de separare
SI=raza incidentă
IR=raza reflectată
i=unghi de incidenţă
r=unghi de reflexie

Unghiul de reflexie r este egal cu unghiul de incidenţǎ i.

Rezolvare
Prelungim cele 2 raze și notăm unghiul
dintre ele cu α. Din legea reflexiei și din
faptul că unghiurile congruente au
complementarele congruente ne rezultă
faptul că unghiurile formate de raza
incidentă și raza reflectată cu oglinda 1
au aceeași măsură și o vom nota cu β, iar
unghiurile formate de oglinda 2 cu cele 2
raze au aceeași măsură și o vom nota cu
γ.
Problema 2

În figura următoare avem 2 oglinzi plane care formează un unghi diedru cu măsura de 60° și traiectoria unei raze de lumină care
se reflectă în cele două oglinzi. Determinați măsura unghiului 𝜃.
Rezolvare:

Vom nota punctele de interes de pe figură și vom ține cont de legea reflexiei , conform căreia unghiul de incidență și unghiul de
reflexie au aceeași măsură.

Pentru oglinda 1 raza incidentă este [HB] iar raza reflectată este [BD], iar pentru oglinda 2 raza incidentă este [BD] iar raza
reflectată este [DG].

Avem 𝑚 ∢𝐴𝐵𝐹 = 𝑚 ∢𝐶𝐵𝐷 = 50∘. În triunghiul BCD avem 𝑚 ∢𝐶𝐷𝐵 = 180° − 50° + 60° = 70° . Obținem
𝑚 ∢𝐹𝐷𝐸 = 𝑚 ∢𝐶𝐷𝐵 = 70°.
În triunghiul BDF avem 𝑚 ∢𝐹𝐵𝐷 = 180° − 50° + 50° = 80° . Analog, 𝑚 ∢𝐵𝐷𝐹 = 40° . Rezultă imediat că 𝑚 ∢𝐷𝐹𝐵 =
60° . Deoarece unghiurile ∢𝐷𝐹𝐵 ș𝑖 ∢𝐺𝐹𝐻 sunt opuse la vârf se obține că 𝑚 ∢𝐺𝐹𝐻 = 𝑚 ∢𝐷𝐹𝐵 = 60° . Deci 𝜃 = 60° .
 Surse bibliografice

I. S. Jeludev Simetria si aplicatiile ei

Revista Start nr 20 Martie 2009
https://ro.wikipedia.org/wiki/Simetrie
https://aprendiendomatematicas.com/14998
http://bibliotecaescolardigital.es espejos-y-simetria