Lecţie ştiinţifică

TEMA:Metodele de
combatere
a durerii

Elaborat de Bedicov Elena

1. Noţiune de durere, anestezie. Tipurile anesteziei.
2. Noţiuni de anestezie generală, tipurile. Substanţele
anestezice utilizate.
3. Pregătirea bolnavului pentru anestezie generală.
Premedicaţia. Schema narcozei orotraheale.
4. Supravegherea bolnavilor după anestezie generală.
Complicaţiile posibile şi profilaxia lor.
5. Noţiuni de anestezie locală . Tipurile de anestezie
locală.
6. Anestezia locală prin infiltrare, tronculară, badijonare,
instilare, irigare. Substanţele anestezice utilizate.
7. Complicaţiile posibile, asistenţa de urgenţă în
complicaţii.
poate fi definită ca o sensaţie total subiectivă,
complexă ca urmare a unui mecanism de protecţie ce
survine cînd ţesuturile sunt pe cale de a fi lezate. Ea
favorizează parţial vindecarea, fiindcă împiedică
efectuarea mişcărilor în regiunea lezată.
Durerea este ceea ce pacientul spune că doare,
ceea ce pacientul descrie şi nu ceea ce cred
ceilalţi că e. Nu există măsurători obiectvi ai
intensităţii durerii pe care o simte persoana.
1. Acută.

2. Cronică.

3. Incidentă.
se datorează în general, unei leziuni acute
sau unei boli bine identificate. Are un
debut bine definit şi o durată limitată.
Este însoţită de anxietate şi semne clinice
ale hiperactivităţii simpatice: tahicardie,
hipertensiune, transpiraţie, dilatarea
pupilelor şi paloarea tegumentelor.
Durerea cronică rezultă dintr-un proces

patologic cronic

Durere incidentă apare doar în circumstanţe

speciale cum ar fi la schimbarea poziţiei, la o

mişcare anume etc.

1. Durere nociceptivă
Somatică - din piele şi structurile superficiale ;
Viscerală - din structurile adînci, viscere;
Durere neuropatică - este cauzată de leziuni
la nivelul SNC sau a nervilor periferici.
Durere psihogenă - este durerea pentru care
nu exzistă o bază fizică la bolnavii care
au semne de psihopatii.
Anesteziologia este studiul şi practica

administrării unor categorii variate de droguri

cu scopul blocării percepţiei durerii produse

de intervenţia chirurgicală.
Analgezia este absenţa durerii
(an-"fără" + algesis "durere").
Anestezia este starea în care corpul întreg sau
numai anumite părţi ale acestuia, îşi pierde
sensibilitatea dureroasă în urma administrării
substanţelor anestezice. Anestezia = fără (
an ) sensibilitate ( estezia ).
1. Anestezie general;

2. Anestezie locoregională;
Anestezia generală este o stare caracterizată

prin suprimarea tuturor senzaţiilor cu

abolirea persistentă a constienţei, datorată

inhibiţiei SNC.
I. În funcţie de căile de aadministrare se
disting:
A. generală inhalatoare – administrarea
substanţelor anestetice prin căile respiratorii.
cu mască prin intubaţie orotraheală.
A. generală neinhalatoare - administrarea
substanţelor anestetice prin alte căi cu
evitarea căilor respiratorii (intravenoasă,
intrarectală).
Monoanestezie - administrarea unui singur
anestezic;
Asociată - administrarea a două anestezice pe
aceeaşi cale;
Combinată – administrarea a 2-3 remedii
anestezice pe diferite căi (intubaţie + i/v,
intubaţie + anestezie locoregională,
neuroleptoalnalgezia asociază un neuroleptic
cu un opioid ( Droperidol + Fentanyl).
Policomponentă ( analgetice + alte preparate).
Anestezia inhalatoare - administrarea

substanţelor anestetice prin căile respiratorii.

prcu mască in intubaţie orotraheală.

Substanţele utilizate:
1. Gazoase : Protoxidul de Azot –singurul
folosit actual.
2. Lichide volatile: Halotan, Enfluran, Isofluran.
Dintre cele recente sînt: Desfluran,
Sevofluran.
1). Preanestezia care include examenul preanestezic şi
preanestezia propriu-zisă (premedicaţia).
2). Inducţia anesteziei– perioada necesară pentru
instalarea anesteziei adecvate.
3) Intubaţia orotraheală - perioada în care se
realizează intubaţia orotraheală .
4). Menţinerea anesteziei - perioada în care se
desfăşoară intervenţia chirurgicală şi necesită
monitorizare atentă.
5). Trezirea pacientului.
a) Consultului preanestezic;

b) Medicaţia preanestezică.
se realizează în timpul vizitei preoperatorii de către medical
anesteziolog şi are ca scop evaluarea şi pe cît posibil reducerea
riscului anestezic. În cadrul consultului preanestezic,
anestezistul informează clar pacientul asupra anesteziei(
accentuînd siguranţa tehnicii anestezice alese, va menţiona şi
posibilitatea apariţiei complicaţiilor), oferă suport emoţional,
tinde să cîştige încrederea pacientului.
Majoritatea pacienţilor sunt anxioşi înainte de operaţie.
Consultul preanestezic însă nu poate înlătura total anxietatea,
nici nu poate oferi analgezie sau sedare. Din acest motiv se
recurge la medicaţia preanestezică - premedicaţia.
 Serală – în ajun de operaţie după ce şi-a
satisfăcut toate necesităţile la viceu, duş - la
22oo se culcă în pat şi se administrează per os :

Un somnifer – fenobarbital, barbital, radedorm.

Un tranchilizant – seduxen, tazepam, relanium etc.
Un antihistaminic – dimedrol, suprastin, taveghil,
clemastin etc.
Matinală - cu 30-40 min înainte de operaţie se
face în salon de către a/m de gardă sau pe
masa de operaţie.
Se administrează i/v :
Analgetic narcotic – Promedol 1,01%,Tramadol.
Atropină sulfat 0,1% - 0,5 sau 0,75ml
Antihistaminic – Taveghil, Suprastin etc.
 Inducţia - scopul inducţiei este realizarea anesteziei
cît mai rapid şi plăcut. Principala modalitate de
inducţie (întroducere) a anesteziei este administrarea
i/v a unui hipnotic sau unui amestec de substanţe
hipnotice descrise:
 Propofol,
 Ketamin (Ketalar)
 Kalipsol,
 Hexenal,
 Tiopental de Na,
 Oxibutirat de Na etc.
1. Se administrează i/v un miorelaxant de
scurtă durată (Ditilina, Miorelaxina) durata
acţiunii 5-7 min;
Există pericolul înghiţirii limbii. Pentru aceasta
se aplică metoda Safar – menţinerea
mandibulei în extensie;
2. Se face laringoscopia cu intubarea traheei şi
conectarea capătului sondei la aparatul de
anestezie;
3. După intubare se face fixarea canulei de
intubaţie;
4. Se administrează substanţa anestezică prin
sonda orotraheală.
 Este perioada în care se desfăşoară
intervenţia chirurgicală şi necesită
monitorizare intraanestezică specială. SSS
Se face:
a) Administrarea substanţei anestetice prin
sonda orotraheală – Hlotan,Isogluran,
Sevofluran etc;
Administrarea fracţionată a miorelaxanţilor de
lungă durată care acţionează 20-25 min -
Arduan ,Tracum;
Terminarea operaţiei .
Trezirea pacientului-o altă perioadă cu risc.
Se face întreruperea administrării drogurilor,
antagonizarea drogurilor administrate,
trezirea pacientului, aspirarea secreţiilor din
faringe şi trahee. Dacă pacientul respiră
spontan, este treaz şi răspunde la întrebări se
face detubarea lui, transportarea în camera
de trezire (TI).
Lîngă masa de operaţie se pregăteşte:
o Aparatul pentru narcoză;
o Electroaspiratorul în funţie - controlat
anticipat;
o Masa anestezistului cu materialele necesare
( vezi mai jos);
o Masa pentru injecţii i/v;
o Tonometru , stetoscop, ceas;
o Ştativ pentru sistemul de perfuzii;
o Fişa de narcoză.
Pe masa medicului anesteziolog a/m pregăteşte:
o Depărtător de dinţi;
o Pensă pentru fixarea limbii;
o Pipa de aer Guedel;
o Două colete sterile pentru aspirarea cavităţii
bucale şi a tubului endotraheal (la necesitate);
o Laringoscopul cu lame de diferite mărimi (va fi
verificat);
o O canulă de intubaţie de dimensiuni potrivite
pacientului;
o Se vor pregăti înca două canule, una mai mică
şi una mai mare decît cea aleasă pentru
intubaţie;
o Conductor metalic pentru tubul de intubare;
o Soluţie sterilă de Furacilină în care se vor
păstra tuburile verificate;
o Seringă pentru umflarea manşetei, 2 benzi de
tifon pentru fixarea tubului
o endotraheal la gura pacientului intubat.
o Set de tuburi pentru adaptare;
o Balon de ventilaţie cu masca (sacul Ambu)
conectate la oxygen;
o Trusa de instrumente pentru traheostomie;
o Foarfece, porttampon, un borcănaş cu
comprese sterile;
o Sonde gastrice, catetere central şi periferice.
1. Seringi cu ace monouzuale;
2. Sisteme pentru perfuzii;
3. Comprese sterile, sol. Alcool 70%;
4. Foarfece, emplastru;
5. Verificarea completării dulăpiorului
anestezistului unde se vor conţine toate
preparatele antişoc, cardiotonice,
corticosteroizi, setul anti-SIDA, anesteticele
necesare;
 I st. - de debut (5-7 min)

 II st. - de trecere care nu este bine delimitată.

Apare o xcitaţie motorie uşoară durata nu

depăşeşte 60 sec.

 III st. – chirurgical are 3 nivele.

Majoritatea complicaţiilor apar în peroada de
inducţie şi de trezire.
Tusea sau reţinerea respiraţiei;
Laringospasmul, bronhospasmul;
Hipotensiunea arterial şi modificări a ritmului
cardiac (tahicardia, bradicardia);
Vărsăturile şi regurgitaţia. Apare ca reflex al
mucoasei gastrice iritată de substanţe
anestetice.
Se întoarce capul în decliv, se coboară capătul
regiunii cefalice a mesei,se aspiră masele
vomitive cu aspiratorul, se curăţă cavitatea
bucală.
 Asfixia mecanică prin: blocarea căilor respiratorii
cu mase vomitive,deplasarea retrogradă a limbii,
asfixie central ca rezultat a paraliziei centrului
respirator prin supradozarea anesteticului;
 Stopul cardiac – cea mai gravă complicaţie. Este
provocat de supradozarea substanţelor
anestezice, se face urgent RCRC.
 Laringotraheita - se face gimnastica medicală
respiratorie, administrarea antibioticelor,
uşurarea eliminarii sputei cu remedii mucolitice,
ridicarea bolnavului cît mai precoce din pat.
 Cele mai seroase modificări suferă metabolismul
– poate apărea starea de acidoză ce duce la
comă. Se administrează cantităţi mari de sol.
Glucoză 5% cu Insulină, sol.NaCl 0,9%.
1. i/venoasă;

2. intrarectală (f. rar)

3. Dintre formele enumerate la moment se

aplică anestezia i/venoasă.

 1. Ca anestezie de bază pentru alte tipuri de

anestezii;

 2. De sine stătător, atunci cînd narcoza

inhalatorie nu este posibilă;

 3. Într- o intervenţie de scurtă durată

1. Ketamin (Ketalar)
2. Tiopental de Na,
3. Oxibutirat de Na,
4. Propofol,
5. Hexenal,
6. Droperidol etc.
 – suprimarea senzaţiilor dureroase la nivelul
intervenţiei chirurgicale prin administrarea
anestezicului local sau în imediata vecinătate
a trunchiului nervos cu păstrarea conştienţei
pacientului.
Se realizeaza prin injectarea solutiei de
anestezic local în ţesuturile pe care se
intervine chirurgical, şi/sau prin injectarea
anestezicului la distanţa (anestezie în baraj)
la distanţă de locul unde se intervine
chirurgical.
Cu afecţiuni cardio – vasculare.
 Vîrstnici.
 Cu afecţiuni ale căilor respiratorii.
 Cu stomac plin.
 La care intubaţia traheală este dificilă.
 1. Anestezie prin infiltraţie: infiltrare directă
şi progresivă (strat cu strat) a ţesuturilor din
zona operaţiei cu soluţie de anestezic local
(intradermic, subcutan, intrafascial,
intramuscular, etc.);
 Se pregăteşte seringa cu ac, sol. anestetică –
Lidocaină (Xillină), Novocaină (Procaină),
Marcaină, Etidocaină (Duranest) de 0,25% -
0,5% (după efectuarea probei). După
dezinfectarea tegumentelor, ţesuturile din
cîmpul operator se infiltrează cu soluţie
anestetică, ce vine în contact cu receptorii
nervoşi. Infiltraţia se face strat cu strat, mai
întîi pielea sub forma “coajei de lămîie” pe
toată lungimea liniei de incizie. Apoi acul se
introduce mai profund în stratul subcutan
infiltrîndu-l pe toată lungimea inciziei, apoi
treptat acul se introduce mai profund pînă se
infiltrează toate straturile în profunzime.
 Savantul rus Vişnevschii şi-a propus metoda
sa sub forma de infiltrat solid continuu
infiltrînd strat după strat cu sol. anestetice de
concentraţie mică. După acestă metodă
chirurgul lucrează alternativ cu seringa într-o
mînă şi cu bisturiul în altă mînă, ce permite
secţionarea imediată a ţesuturilor.
 Topică (de suprafaţă) - Anestezia topică se
referă la anestezia tegumentelor şi
mucoaselor asupra cărora se va efectua o
intrevenţie chirurgicală. Se utilizează în
oftalmologie, în ORL - analgezia mucoasei
orofaringiene, în afecţiunile OMF extracţia
dinţilor de lapte, anestezia arborelui
traheobronşic, tractului genitourinar; EFGDS,
bronhoscopie, cistoscopie etc.).
 anesteticul în formă de Şprei se va pulveriza
sau dacă e soluţie, emulsie, gel se va aplica
pe un pansament ocluziv pe aproximativ 15-
20 min înainte de actul chirurgical.
a) EMLA e o emulsie de Prilocaină 2,5% şi Lidocaină
2,5% foarte eficientă pentru analgezia dermică;
b) Ametocaina hidrocloridă (tetracaină) - este un
anestezic local sub formă de gel sau în sol. 4%.
Indicaţii asemănătoare cu a cremei EMLA;
c) Lidocaină Gel.
d) sol. Lidocaină 2-4%; sol. Cocaină 2-10%.
administrarea soluţiei anestezice în ţesutul
perinevral. Se utilizează sol.Novocaină, Lidocaină
de 1-2% (sau sol. Ametocaină, Marcaină,
Duranest de concentraţii mai mici 0,5% ).
Exemplu anestezia după Olbert Lucaşevici în
incizia colecţiei purulente în panariţii; anestezia
membrelor inferioare nn. Sciatic, Femural, Tibial;
anestezia n. Trigemen în intervenţii pe mandibulă
etc.
 Anestezie regională intravenoasă şi de plex:
 Anestezia regională intravenoasă (bloc Bier):
intervenţii chirurgicale asupra membrelor,
după administrarea anestezicului local într-o
venă de la extremitatea membrului golit în
prelabil de sînge şi izolat circulator de restul
organismului prin aplicarea unui garou la
radacina sa.
 Anestezie regională de plex (bloc nervos) - este
abolirea totală a impulsurilor nociceptive de la o
regiune a corpului prin întreruperea temporară a
inervaţiei.
 - Anestezie regională a plexului brahial (abord
cervical, supraclavicular sau axilar) - anestezia
în regiunea braţului şi antebraţului;
 - Anestezie regională interpleurală - este
administrarea soluţiei anestezice local în
cavitatea pleurală prin intermediul unui cateter
pleural în traumatisme toracice şi în dureri
postoperatorii;
 - Anestezie regională intercostală- în
toracotomii;
 Anestezie spinală (subarahnoidiană şi
epidurală).
 Anestezia subarahnoidiană întroducerea
anestezicului local în spaţiul subarahnoidian,
în contact direct cu nervii rahidieni. Se face în
spaţiul L2 – S2, pentru a evita lezarea
măduvei spinării (aici nu mai este măduvă). Se
administrează sol. Lidocaină 5% pe durata de
90 min şi sol. Marcaină 0,5% pentru o durată
mai lungă. Metoda este indicată cînd este
contraindicată anestezia inhalatorie.
 Anestezia peridurală – întroducerea
anestezicului în spaţiul peridural. Produce o
anestezie cu caracter segmentar (“în bandă”).
Indicaţiile ca la anestezia subarahnoidiană.
1. Este o anestezie ţintită;
2. Are loc păstrarea conştienţei;
3. Perioada postanestezică este scurtă;
4.Risc de tromboembolism scăzut;
5. Preţ de cost scăzut (permite chirurgia „de o
zi”).
1. Limitare în timp a efectului anestezic;
2. Preferare de către mulţi bolnavi a somnului
anestezic;
3. Absenţa relaxării musculare;
4. Risc de supradozaj etc.
Complicaţiile posibile în anestezia locoregională,
asistenţa de urgenţă în complicaţii.
Reactii sistemice posibile:
1. Reacţii alergice minore: vertij, greţuri, transpiraţii
abundente,lipotimie etc.
2. Reacţii alergice de gravitate medie: vărsături,
lipotimie, colaps, urticărie etc.
3. Reacţii alergice severe: Şocul anafilactic → trebuie
acţionat urgent:
a) Administrarea sol.Adrenalina hidrocloridă 0,1% în
doze de 0,5 - 1 ml i/v;
b) Administrarea remediilor antihistaminice (Taveghil,
Suprastin etc);
c) Administrarea remediilor hormonale Dexmetazon
8-12 mg i/v;
d) Remedii cardiotonice;
e) Inhalarea oxigenului etc.
4. Reacţii nervoase: vertij, vedere neclară,
agitaţie, greţuri, vărsături, cefalee, convulsii,
coma;
5. Reacţii cardiovasculare: iniţial hipertensiune
şi tahicardie, apoi hipotensiune, bradicardie,
aritmii grave, stop cardiac;
6. Reacţii respiratorii: respiraţie neregulată, cu
amplitudine mică, stop respirator;