Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMAGISTIC AL TUBULUI
DIGESTIV
Partea I-a
Pregătirea generală a bolnavului pentru
examenul radiologic al tubului digestiv
• Pregătirea psihologică
• Anamneza centrată pe caz
• Examinare “a jeun” – secreţie gastrică
redusă
• Evacuare prealabilă a conţinutului intestinal
• clisma
• purgative (atenţie – excitante ale tubului digestiv)
• examen radioscopic simplu televizat
– examen sumar toraco-pulmonar
– examen nativ al abdomenului
• calculi radioopaci,
• corpi străini,
• perforaţii – pneumoperitoneu,
• ocluzii – nivele hidroaerice
• prepararea substantelor de contrast
– substanţe radioopace (greutate atomică mai mare decât
organele din jur: sulfat de bariu, preparate triiodate) sub
formă de suspensie, pastă
– substanţe radiotransparente: CO2
2. Metodele de investigaţie
1.examen radioscopic simplu televizat
– simplu
– cu mijloace de contrast
• lichid
• gazos
2.examenul radiografic
– simplu – nativ
– cu mijloace de contrast
• lichide: sulfat de bariu
• gazoase: aer, CO2
• mixte: dublu contrast
2. Metodele de investigaţie
3. examene angiografice
– arteriografia
– flebografia
– limfografia
4. examenul scintigrafic (izotopi radioactivi)
5. Examenul ecografic
6. tomografia computerizată
7. rezonanţa magnetică
8. endoscopia
3. Tehnica examinării
4. tulburări de
evacuare:
- accelerată
- încetinită
5. tulburări de secreţie:
- crescută – hipersecreţie
- lipsa secreţiei
Tipuri de stomac:
Normoton hiperton hipoton
Modalităţi de
umplere a
stomacului:
a - hiperton
b - ortoton
c- hipoton
d - aton
II. Modificări radiologice organice
1. Modificări de poziţie şi situaţie
- ptoza
- alungire
- volvulus(răsucire, torsionare)
- amprentare
- deplasare
- tracţionare
4. MODIFICĂRI DE CONTUR
a. anamneza corectă
– momentul apariţiei bolii
– examinări anterioare şi rezultatul lor
– intervenţii chirurgicale în antecedente
b. examinarea nativă radioscopică/radiografică
– torace şi coloana vertebrală
– plămân procese patologice, tracţionare, dislocare,
comprimare
– abdomenul - lipsa camerei cu aer a stomacului
c. contrastul radioscopic
– suspensie în apă
– suspensie în lapte
– pasta consistentă
DIAGNOSTICUL RADIO-IMAGISTIC
AL FARINGELUI SI ESOFAGULUI
- FARINGELE -
• a. cu suspensie baritată
• b. cu pasta baritată
– incidenţă de faţă
– incidenţă de profil
– proba Valsalva -pune în evidenţă diverticuli
faringo-esofagieni în fază incipientă şi tumori ale
hipofaringelui şi gurii esofagiene.
Examenul radiologic al esofagului
1. Atrezia esofagiană
2. Duplicaţia esofagiană
3. Esofagul scurt congenital (brahiesofagul)
4. Malpoziţii cardiotuberozitare / cardie mobilă
supradiafragmatic/subdiafragmatic
5. Stenozele congenitale
6. Megaesofagul congenital
Atrezie esofagiană
Tipuri de malformaţii esofagiene după Ladd
Diverticul esofagian de pulsiune
Diverticul de tracţiune Diverticul de pulsiune
Diverticul de pulsiune faringo-esofagian tip Zenker
Diverticuli funcţionali Barsony-Polgar
Diverticul de pulsiune tip Zenker gigantic, descins în
mediastin
Cardiospasm – megadolicoesofag
şi megaesofag
- ESOFAGUL -
2. Esofagita stenozantă
a. precedată de esofagita peptică prin reflux gastro-
esofagian
b. clinic: disfagie progresivă (pentru solide şi
lichide), scădere ponderală
c. radiologic:
– stenoză de aspect tubular, net conturată, rigidă în 1/3
inferioară a esofagului
– dilatarea esofagului suprajacent
– complicare ulcer peptic
d. examenul endoscopic şi biopsia - diagnostic de
certitudine
- ESOFAGUL -
Ulcerul esofagian
a. clinic
– dureri retrosternale/retroxifoidiene
– disfagie
– regurgitaţii
b. incidenţă mai mare în caz de brahiesofag, hernie
hiatală, ulcer duodenal
c. patogeneza: sucul gastic refluat în esofag este
reţinut prin spasm al cardiei, cu sediul în 1/3
inferioară a esofagului
- ESOFAGUL -
Tumorile de esofag
A. Tumori benigne
a. dezvoltare intraluminală/intramurală
b. radiologic
– imagini lacunare net conturate, mobile în lumenul
esofagului opacefiat
– perete suplu
– pliuri de mucoasă nemodificate
B. Tumori maligne: forme anatomo-patologice
diferite:
– Cancerul faringo-esofagian
– Cancerul esofagului toracic
- ESOFAGUL -
1. Cancerul faringo-esofagian
a. clinic :
– semne neconcludente în faza de început
– disfagie,disfonie, tuse
b. radiologic:
– deglutiţie ezitantă, fracţionată, asimetrică
– hipotonie şi stază valeculară şi în sinusurile piriforme
– spasticitatea gurii esofagului
– refluxul în căile aeriene superioare
– relief mucos dezorganizat, cu imagini lacunare, contur neregulat şi rigiditate
segmentară
– spaţiul faringo-vertebral lărgit
– modificări de contur cu rigiditate segmentară
– refluxul contrastului în căile aeriene datorită lipsei de coordonare a reflexului
deglutiţiei prin infiltrare neoplazică a epiglotei
– stenoză malignă, pe o mică distanţă, contur neregulat, cu semiton malign
c. alte investigaţii
– faringoscopia
– esofagoscopia
- ESOFAGUL -
Forma infiltrantă
Forma ulcerantă
Forma vegetantă
Forma mixtă
Varicele esofagiene
Varicele esofagiene
Radiodiagnosticul stomacului
1. Perforaţia neonatală
2. Stenoza hipertrofică de pilor
3. Stenoza diafragmatică prin brahiesofag
4. Omfalocelul
- STOMACUL -
Perforaţia neonatală
– foarte rară
– defect congenital al musculaturii şi stomacului
– pneumoperitoneu
- STOMACUL -
Omfalocelul
III. Gastritele
V. ULCERUL GASTRIC
1.semne directe
2.semne indirecte
1.Semne directe
– nişa în relief, pe peretele
anterior/posterior
• proemină din contur
• versante asimetrice
• zonă de edem la bază (formă semilunară)
– ulceraţiile superficiale până la 2mm neevidenţiabile
– aspecte radiologice
• în cocarda
• în ghimpe
– dimensiuni câţiva mm până la câţiva cm
– pedicul – nişă pediculată
– stratificare – nişă stratificată Haudeck
“No acid no ulcer”
Ulcer gastric acut : A – imagine de ansamblu, cu nişă în relief, în treimea mijlocie
a micii curburi şi ancoşă (semnul degetului arătător în marea curbură) ; B – nişa
în relief – detalii : nişa proeminentă din conturul gastric (1) , versant abrupt la
baza nişei (2), versant lin (3), bandă transparentă Hampton (4), zonă de edem
semilunar (5), mucoasa gastrică (6).
Tipuri de nişă : 1 – semisferică ; 2 – triunghiulară ;
3 – ovalară ; 4 – în spin ; 5 – dreptunghiulară ; 6 –
gigantă ; 7 – gigantă în arcuri ; 8 – suspendată; 9 –
pediculată ; 10 – nişă tip Haudeck.
Alte localizări ale nişei gastrice: A – prepiloric; B –
piloric; C – faţa posterioară gastrică; D – cardia; E –
marea curbură gastrică
Nişă în relief – deformare
în B majuscul prin spasm
organizat al marii cuburi –
semnul degetului arătător
- STOMACUL -
• penetraţie
• perforaţie
• hemoragie
• malignizare
- STOMACUL -
2. Ulcerul piloric
5. Ulcerul cardiei
Diagnostic diferenţial
• cancerul gastric
• resturi de contrast opac între pliuri
• calcul renal radioopac
• ganglion mezenteric calcificat
• diverticul cardial
• unghiul Treitz opacefiat cu contrast
• undele peristaltice lente
• modificări organice ale stomacului
– rigiditate segmentară
– rectitudine
– retracţie
Cancerul gastric
• Extensia CG se face:
– Transparietal, precoce,
cu invadarea organelor vecine
• Colon transvers
• Corp pancreatic
– Pe cale limfatică
• Teritoriile de drenaj limfatic gastric
• La distanţă
• Metastazare
– Cel mai frecvent: - ficat
- plămân
– Uneori peritonită carcinomatoasă
Stadializarea TNM
Permite stabilirea prognosticului şi a atitudinii terapeutice
• T – tumora cuprinde:
– T1 – mucoasa şi submucoasa
– T2 – musculara
– T3 – seroasa
– T4 – organele din jur
• N – adenopatia:
– N0 – fără invazie ganglionară
– N1 – invadaţi ganglionii de vecinătate (până la 3 cm de tumora)
• M – metastaze:
– M0 – fără metastaze
– M1 – cu metastaze la distanţă
Diagnostic diferential
-Ulcer gastric
-Tumori stromale:Leiomiom/Leiomiosarcom
-Limfoame
-Metastaza gastrice
-Polipi gastrici
-Ulcer peptic
Nisa Haudeck
Neoplasm vegetant antral
Stenoza gastrica-cancer infiltrativ
Limfom gastric
Carcinom mica curbura-ingrosare murala focala,datorita invaziei tumorale
Metastaze pulmonare si colectie pleurala stanga
Carcinom localizat la niv Cardiei.Metastaze hepatice
Tratament
• Chirurgical – de elecţie
– Gastrectomie cu limfadenectomie
– Frecvent gastrectomie subtotală sau totală (cu eso-jejuno-
stomie), în funcţie de localizarea şi extensia tumorii
• Endoscopic:
– Mucosectomia în CG incipient
piesa rezecată va fi examinată histologic în totalitate pentru a verifica
dacă excizia a fost radicală
– Paliativ – hemostază cu Argon beamer
• Chimioterapia – postchirurgical, în formele avansate
– Mai multe cure cu Adriamicină + 5 Fluorouracil
Etapele invaziei peretelui gastric:
1 - etapa histologică sau stadiul 0,
2 - etapa cancerului mucoasei, stadiul 1,
3 - cancer gastric în etapa submucoasă,
4 - cancerul gastric în etapa parietală
Clasificarea macroscopică a
cancerului precoce după
Shirakabe-Maruyama – 1983
Tip I – polipoid, mai mic de 5
mm în în înălţime ; Tip II –
superficial : a - elevat (mai
mult de 5 mm înălţime, b –
plat (minimal sau fără
alterarea în înălţime a
mucoasei), c – cu depresiune,
dar fără să atingă musculara
mucoasei ; Tip 3 – excavat,
de obicei datorită ulceraţiei ;
Legenda straturilor : 1 –
mucoasa, 2 – musculara
mucoasei, 3 – submucoasa, 4
– fibre musculare circulare şi
longitudinale, 5 – seroasă
Clasificarea macroscopică a cancerului gastric avansat după
Borrmann – adaptată după Shirakabe-Maruyama:
Tipul I – localizat, cu leziune în ciupercă; Tipul II – localizat, cu ulceraţie;
Tipul III – leziune de tip infiltrativ; Tipul IV – leziune schiroasă. Legenda
straturilor : 1 – mucoasă, 2 – musculara mucoasei, 3 – submucoasa, 4 –
fibre musculare longitudinale şi circulare, 5 – seroasă
Cancerul gastric incipient
• Leziunile în funcţie de varietatea morfopatologică
– Rigiditate in cancerul infiltrant
– Nişă în cancerul ulcerant
– Lacună în cancerul vegetant
– Cancerul infiltrant
• Cancerul infiltrant al micii curburi
• Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
• Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice
– Cancerul ulcerant
• Nişă “în lacună”
• Marea nişă triunghiulară prepilorică
• Nişă cu aspect de menisc
– Cancerul vegetant
• Imagine lacunară
• Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
• Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi şters
Cancerul infiltrant
• Cancerul infiltrant al micii curburi
• Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
• Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice
Cancerul ulcerant
• Nişă “în lacună”
• Marea nişă triunghiulară prepilorică
• Nişă cu aspect de menisc
Cancerul vegetant
• Imagine lacunară
• Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
• Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi şters
Modalităţi de infiltraţie canceroasă:
1 – rotunjirea unghiului micii curburi ; 2 – infiltraţie prepilorică ; 3 –
rigiditate în treaptă ; 4 – infiltraţie a regiunii antropilorice
Cancerul gastric în perioada de stare
• BENIGN • MALIGN
– produs de o – produs de o
stenoza stenoza
mediogastrica: mediogastrica:
• excentrica • axiala
• inelara • tubulara
• contur regulat • contur neregulat
• stomacul se • stomacul se umple
umple de sus in de jos in sus
jos
Cancer gastric vegetant al micii curburi gastrice cu imagine
lacunară pe mica curbură gastrică; cancer vegetant prepiloric în
virolă, cu îngustarea lumenului antral, cu contur ca de “cotor de
măr” (A); amputarea porţiunii din stomac invadate de tumoră (B)
Cancer eso-cardio-
tuberozital: contrastul
ocoleşte tumora care
transpare prin camera cu
aer a stomacului realizând
imaginea în "deltă de
fluviu"
Stomacul operat
• Intervenţii operatorii fără rezecţie gastrică:
– vagotomia,
– piloroplastia,
– gastrorafia-duodenorafia,
– gastrostomia-gastroduodenostomia,
– gastropexia,
– gastro-entero-anstomoza antecolică anterioară cu fistulă Braun,
retrocolică posterioară şi excizia ulcerului, urmată de sutură
• Intervenţii operatorii cu rezecţie gastrică:
– gastrectomiile
• subtotale: gastroduodenostomia termino-terminală, gastrojejunostomia
termino-laterală, gastrectomia polară superioară
• totale: gastrectomia totală cu eso-jejunostomie termino-terminală
Principalele tipuri de intervenţii
chirurgicale pe stomac :
A – sutura şi înfundarea perforaţiei ;
B – gastro-entero-anastomoză
transmezocolică posterioară ;
C – rezecţie gastrică, procedeu
Haberer ;
D – rezecţie gastrică, procedeu
Pean-Billroth I ;
E – rezecţie gastrică tip Billroth II,
procedeu Reichel-Polya ;
F – rezecţie gastrică Billroth II,
procedeu Hoffmeister-Finsterer ;
G – rezecţie subtotală, cu anastomoză
tip Braun ;
H – rezecţie fundică ;
I – gastrectomie totală ;
J – anastomoză după Roux ;
K,L – rezecţie cu interpoziţie de intestin
subţire sau colon ;
M – gastrectomie totală, cu interpoziţie
de colon sau intestin subţire
Complicaţiile postoperatorii ale
stomacului operat
• Stenoza gurii de anastomoză
• Sindromul Dumping
• Tulburări postprandiale tardive
• Sindromul de ansă aferentă
• Microgastria
• Gastrita bontului
• Stomita
• Jejunita
• Jejuno-ileita
• Invaginarea anselor jejunale în stomac
• Neoplasmul primar de bont gastric
• Ulcerul peptic postoperator
• Refluxul gastro-esofagian
Sindrom de ansă Gastrită de bont după
aferentă : stază în ansă cu rezecţie gastrică tip
distensia acesteia Billroth II
Ulcer peptic postoperator cu localizări diferite: în faţa gurii
de anastomoză şi pe primii 5 cm ai ansei eferente sub forma
unui plus de umplere de mici dimensiuni
CC vegetant
Cancer gastric
vegetant antro-piloric
Cancer gastric
infiltrant al corpului
Cancer gastric
vegetant antral
Cancer eso-cardio-
tuberozitar –
examinare în poziţie
Trendelenburg
Rezecţie gastrică
Pean-Billroth-I
Rezecţie gastrică Billroth-II
Eso-jejunostomie
termino-terminală
ULCERUL DUODENAL BULBAR ACUT
Aspectele radiologice ale bulbitei
Bulbita simplă
– Pliuri paralele, îngroşate
– Curburi bulbare mai groase,
– Evacuare incompletă cu faze lungi de acalmie, resturi de bariu între pliuri
Bulbita edematoasă
- Tipul reticulat
- Tipul nouros
- Tipul pseudoulceros
Bulbita pătată
N.B.: bulbita consituie o fază premergătoare sau chiar prima fază a evoluţiei
unui ulcer duodenal.
Aspectul mucoasei şi conturul bulbului duodenal în bulbite: A –
bulb duodenal, cu imagine scobită în semilună; B – forma
reticulată, cu mucoasă turgescentă, cu resturi de contrast între
proeminenţele bulbului, realizând aspect stelat sau în “fagure
de miere”; C – forma polipoidă, cu aspect de “panou găurit”
datorită dislocuirii contrastului prin mameloanele mucoasei
A
D E
C
Ulcer duodenal
• Semne radiologice directe
– Nişa
• Sediu (mezobulbar, fata (ant+post), postbulbar
• Numar
– Multiple – 10-15 %
– “Kissing ulcers” (fata ant+post bulbara)
– Ulcere multiple postbulbare
» Sindr. Zollinger-Ellison
– Dimensiuni
» Cativa mm 3-5 mm
» +/- “giant duodenal ulcer”
– Modificari organice ale bulbului
• Bulb in ciocan
• Bulb in trefla
• Bulb coraliform
• Semne radiologice indirecte
– Modificari la distanta
• Stomac HHH
– Umplere fugace
– Bulb durabil cu staza (S.Stockes)
– Incizuri pe curburi
– Duodenita asociata ulcerului (>90 %)
3.2. Aspecte radiologice ale ulcerului duodenal
• Nişa bulbară
– In evoluţie predomină procesul inflamator exudativ şi
infiltrativ
– Mai puţin profunde
– Nu se observă gulerul nişei
– Vindecare cu deformări
– Penetraţia – periviscerită
– Aspectul depinde de deformarea bulbului şi sediul ei
• Nişă bulbară fără deformarea bulbului
• Nişă bulbară cu deformarea bulbului
Nişă bulbară, fără deformarea bulbului, cu aspect “în
cocardă” sau “rozetă”, prezentă pe mica curbură bulbară, cu
convergenţă de pliuri spre nişă şi cicatrice stelară în stadiul
final
Deformaţii bulbare ca elemente definitorii în evoluţia ulcerului
duodenal; sunt prezente ancoşe şi incizuri pe curburi unilateral şi
bilateral, producând stenoză mediobulbară; recesul marii curburi dilatat
diverticular în etape
Ulcer duodenal bulbar cronic, cu recesul
marii curburi deformat pe fondul de
scleroză în evoluţia ulcerului duodenal –
diverticul Cole
Fitobezoari
Tricobezoari
Radiodiagnosticul intestinului
subţire
Radiodiagnosticul intestinului subţire
1. Anatomie radiologică
2. Semiologie radiologică
3. Metode radiologice de examinare a intestinului
subţire
4. Malformaţiile congenitale
5. Tuberculoza ileo-cecală
6. Ileitele
7. Enteritele
8. Parazitozele intestinale
9. Tumorile intestinului subţire
1. Anatomie radiologică
• Lungime 2,5 – 4 m
• Ansele jejunale
– flancul superior stâng abdominal
– forma literei “U”, cu ansele dispuse orizontal
• Ansele ileale
– ultimele 2/5 din lungimea intestinului subţire
– Vertical în regiune inferioară dreaptă a abdomenului
2. Semiologie radiologică
• Semne organice
• Semne funcţionale
– Tonusul
• tulburări: hipertonia, hipotonia, atonia, dischinezia
– Peristaltismul
• tulburări: hiperperistaltism, hipoperistaltism, antiperistaltism
– Tranzitul intestinal
Relieful mucoasei intestinului subţire la nivel
jejunal (A) şi la nivel de ileon (B)
Ileonul cu aspect hiperton: aspect de
“intestin de pui”
3. Metode radiologice de examinare a
intestinului subţire
• Examenul radioscopic/radiografic simplu
• Examenul cu substanţă de contrast
– Tranzitul baritat
– În continuarea examenului gastric
– Ileonul se opacefiază în 2-3 ore de la ingestia
suspensiei baritate, cecul în 3-4 ore
– Evacuarea integrală în 6-8 ore
4. Malformaţiile congenitale
• Diverticulii
– Opacităţi rotunde ataşate peretelui intestinal printr-un pedicul îngust
– Nivel orizontal în ortostatism
• Diverticulul Meckel
– Aspect în deget de mănuşă sau piriform, cu bază largă de implantare
sau colet îngust
• Mezenterul comun
– Lipsa unghiului Treitz
– D3, D4 şi intestinul subţire – la dreapta coloanei vertebrale
– Cecul şi colonul – la stânga coloanei sau pe linia mediană
• Ileusul meconial
• Blocada meconială
Multipli diverticuli de
pulsiune pe jejun şi ileon
proximal
Diverticul Meckel,
cu aspect în “deget
de mănusă”, dispus
pe ileon, la circa 50
cm faţă de cec
Mezenter comun:
duodenul unghiul
Treitz, jejunul şi
ileonul dispuse în
dreapta coloanei
vertebrale, iar colonul,
în întregime, este
situat în stânga
coloanei
5. Tuberculoza ileo-cecală
• Tuberculoza ileo-cecală ulceroasă
– Stadiul inflamator (în faza de debut)
– Stadiul ulceros
– Stadiul scleros
• Tuberculoza ulceroasă colică
• Forma entero-peritoneală
• Forma tumorală (hipertrofică)
Tuberculoza ileo-
cecală, cu imagini
lacunare date de
hipertrofia foliculilor
limfatici, cec îngustat,
cu contur neregulat şi cu
plus de umplere sub
forma nişei în relief,
datorită cazeificării
foliculilor limfatici
Tbc ileo-cecală: ileon
Tbc ileo-cecală: nodulul de alarmă
terminal, cu imagine de
al Marina Fiol
ileon “bătut în ţinte”
Tbc ileo-cecală: A – incizură şi retracţie de cec; B –
semnul lui Stierlin prin extinderea leziunilor ulcerative
şi la nivelul cecului; C – aspect pseudo-tumoral lacunar,
cu pierderi de sustanţă marginale la nivelul cecului
6. Ileitele
• Ileita foliculară nesclerozantă
– Aspect polpolipoid al mucoasei ileonului terminal
– Fără modificări de contur, tonus sau peristaltism
• Ileita terminală (boala Crohn)
– Evoluţie acută: aspect multilacunar sau microulceraţii
spiculiforme
– Evoluţie cronică
• Faza incipientă: ileonul terminal “bătut în cuie”, ulceraţii pe
ileonul terminal, îngroşarea progresivă a pereţilor
• Stadii avansate: semnul corzii (Kantor)
Faze diferite în evoluţia bolii Crohn: A – ileon
terminal “bătut în cuie”; B – ulceraţii pe ileonul
terminal; C – îngroşarea progresivă a pereţilor
ileonului terminal
Ileită terminală în faza de stenoză, ireversibilă, cu
prezentarea schematizată a coardei lui Kantor, a
ulceraţiilor şi a foliculilor hipertrofiaţi; semnul lui Bodart,
prin îngustarea lumenului ansei terminale, cu scurtare şi
ulceraţie la acest nivel.
Crohn disease
stage I
Crohn disease-stage II(ulcerative)
Crohn disease-stage III(ulc.sten.)
7. Enteritele
• Acute
– Hipertonie şi hiperkinezie cu peristaltism accentuat
– Pliuri de mucoasă îngroşate sau şterse
– După evacuarea contrastului opac relieful mucos prezintă
multiple pete opace restante în pliuri
• Cronice
– Pliuri mult îngroşate, neregulate sau contur şters, contur
ondulant, lumen îngustat
Enterita
Enterita cronica
Enterita cronica
8. Parazitozele intestinale
• Ascaridioza
– Transparenţe cu lungimi variabile, mobile, liniare
sau curbilinii
– Daca sunt aglomeraţi – aspect de “spaghete”
– Aspect de fină opacitate liniară
Ascaridioza jejunala
Tumorile intestinului subţire
• Tumorile benigne
– Polipii şi polipoza
• Carcinoidul
• Tumori maligne
– Carcinomul intestinului subţire
Tumoră benignă de ileon, sub forma unei
imagini lacunare, cu contur precis
delimitat
Tumoră carcinoidă,
cu stenoza
ileonului:
1 – infiltraţia
conturului intern al
cecului
2 – stenoza
tumorală
Tumoră
malignă
stenozată de
ileon proximal
RADIODIAGNOSTICUL
COLONULUI
Radiodiagnosticul colonului
1. Anatomia radiologică
2. Fiziologie
3. Examenul radiologic al colonului
4. Malformaţii congenitale ale colonului
5. Modificări funcţionale
6. Colitele
7. Diverticulii colonului
8. Tumorile benigne ale colonului
9. Tumorile maligne
10. Apendicele
11. Aspecte radiologice ale colonului operat
1. Anatomia radiologică
1. Anatomia radiologică
Principalele sfinctere
fiziologice ale colonului,
precum şi orarul de
opacefiere al segmentelor
acestuia: 1-BUSSI, 2-
HIRSCH, 3-CANNON, 4-
PAYR-STRAUSS, 5-
BALLI, 6-MOULTIER, 7-
ROSS
Aspecte radiologice ale haustraţiilor colonului: A-aspect normal
(haustraţii egale, paralele, simetrice); B, C-haustraţii neregulate, cu
zone spastice şi hipertone; D-ramificaţii şi bifidităţi ale haustraţiilor de
bază, cu apariţia haustreolelor (subhaustraţii)
2. Fiziologie
• Mişcările colonului
– Mişcări pendulare mici
– Mişcări pendulare mari
– Mişcările peristaltice mari
– Mişcările antiperistaltice
3. Examenul radiologic al colonului
• Tranzitul baritat
• Clisma baritată
• Metoda dublului contrast (metoda Fischer)
• Colonoscopia
4. Malformaţii congenitale ale colonului
• Anomalii de fixare şi poziţie
– Mezenterul comun
– Poziţia înaltă a cecului
Modificările de lungime şi
– Cecul pelvian calibru
– Cecul mobil Dolicocolonul
– Cecul recurbat (caecum recurvatum) Megacolonul
– Interpoziţia colonului transvers între Megacolonul congenital sau
ficat şi diafragm (Boala Chilaiditi) boala lui Hirschprung
– Ptoza colonului Megacolonul idiopatic
Megadolicocolonul
Microcolonul
Dedublarea colonului
Anomalii de poziţie ale Anomalii de poziţie ale colonului
colonului drept – cecul drept – cec mobil (punctat
recurbat subhepatic aspectul normal)
Ptoza colonului, care se află în Dolicocolonul: lungime
întregime sub linia crestelor iliace exagerată a colonului,
prin prezenţa mai multor
bucle
Megacolonul congenital sau boala lui Hirschprung:
megadolicocolon cu zonă îngustată la nivel recto-
sigmoidian în incidenţa de faţă şi de profil, cu dilatarea
foarte pronunţată a colonului sigmoidian
5. Modificări funcţionale
• Constipaţia
– Constipaţia spastică
– Constipaţia atonă
– Constipaţia cu stază colică difuză
– Constipaţia bipolară
• Diareea
6. Colitele
• Rectocolita ulceroasă
• Colita muco-membranoasă
Colită
ulceroasă
std.1
Colită ulceroasă std.2
Colită ulceroasă std.2-3
Colită ulceroasă
std.3
7. Diverticulii colonului
• Prediverticuloza
• Diverticulul congenital
• Diverticulii câştigaţi
• Diverticuloza
• Diverticulita
Diverticuli sigmoidieni
multipli: A – opacităţi
sferice de dimensiuni
variate; B – opacefierea
cu contrast: 1 –
diverticuli suspendaţi; 2
– diverticul cu pedicol
larg; 3 – diverticul cu
pedicul îngust; 4 – alte
posibilităţi de opacefiere
Diverticuloza
sigmoidiana
Diverticuloza
sigmoidiana
8. Tumorile benigne ale colonului