C 12 Radio 2014

EXPLORAREA CT
A TUMORILOR
CEREBRALE
Profesor Dr. MIRCEA BURUIAN
ANATOMIE SECTIONALA
COMPUTER TOMOGRAFICA
NORMALA
1. Amigdalele cerebelare
2. Artera carotidă externă
3. Artera carotidă internă
4. Artera vertebrală
5. Bulbul
6. Condilul occipital
7. Emisfera cerebeloasă
8. Faringe
9. Foramenul incisiv (maxilar)
10. Glanda parotidă
11. Mandibula
12. Maxilarul
13. Muşchiul bucinator
14. Muşchiul constrictor superior al faringelui
15. Muşchiul genioglos
16. Muşchiul lung al capului
17. Muşchiul maseter
18. Muşchiul pterigoidian lateral
19. Muşchiul pterigoidian medial
20. Muşchiul semispinos al capului
21. Muşchiul sternocleidomastoidian
22. Muşchiul temporal
23. Muşchiul tensor al vălului palatin
24. Muşchiul trapez
25. Osul incisiv
26. Osul temporal
27. Procesul pterigoidian (osul sfenoidian)
28. Procesul stiloidian
29. Vena emisară mastoidiană
30. Vena jugulară externă
31. Vena jugulară internă
1. Amigdalele cerebelare
3. Artera temporală superficială
5. Bulbul
6. Cavitatea nazală
7. Celulele mastoidiene
8. Condilul mandibular
9. Cornetul nazal inferior
10. Emisfera cerebelară
11. Faringe
12. Maxilarul
14. Muşchiul drept anterior al capului
19. Muşchiul semispinos al capului
23. Osul occipital
24. Osul occipital (partea bazilară)
25. Osul sfenoid – cârligul pterigoidian
26. Osul sfenoid – procesul pterigoidian
27. Osul temporal
28. Osul zigomatic
29. Sinusul occipital
30. Sinusul sigmoidian
31. Vena jugulară externă
32. Vena jugulară internă
33. Vomer
2. Artera infraorbitală
3. Cartilajul auricular
4. Cartilajul nazal lateral
7. Condilul mandibular
8. Cornetul nazal inferior
9. Emisferele cerebeloase
10. Girusul occipital
11. Maxilarul
12. Meatul acustic extern
18. Muşchiul ridicător al buzei superioare
21. Osul occipital
22. Osul occipital – partea bazilară
23. Osul sfenoid – procesul pterigoidian
24. Osul temporal
25. Osul zigomatic
26. Pedunculul cerebelar mijlociu
27. Protuberanţa occipitală internă
28. Septul nazal (partea cartilaginoasă)
29. Sinusul maxilar
30. Sinusul occipital
32. Vena jugulară
33. Ventricolul IV
34. Vermisul cerebelar
35. Vomer
1. Artera meningee mijlocie
3. Bulbul
4. Cartilajul auricular
6. Cavitatea timpanică
8. Cornetul nazal
10. Gaura …
12. Girusul temporal inferior
15. Muşchiul ridicător al buzei superioare
17. Muşchiul zigomatic mare
18. Nervul mandibular
19. Pedunculul cerebelar inferior
20. Penduculul cerebelar mijlociu
21. Protuberanţa occipitală internă
22. Septul nazal (porţiunea cartilaginoasă)
23. Sinusul drept
24. Sinusul maxilar
25. Sinusul pietros inferior
26. Sinusul sagital superior
27. Sinusul sfenoidal
29. Sinusul transvers
30. Ventricolul IV
1. Artera bazilară
3. Artera temporală
5. Ductul nazolacrimal
7. Fisura interemisferică
9. Girusul occipito-temporal lateral
10. Girusul occipito-temporal medial
11. Girusul temporal inferior
12. Maxilarul
15. Muşchiul zigomatic mare
16. Orbita
17. Osul etmoidal
18. Osul occipital
19. Osul sfenoid
20. Osul temporal
21. Osul temporal – porţiunea pietroasă
22. Osul zigomatic
23. Pedunculul cerebelar mijlociu
24. Pedunculul cerebelar superior
25. Puntea – partea dorsală
26. Puntea – porţiunea ventrală
27. Septul nazal – porţiunea cartilaginoasă
28. Septul osos al nasului
29. Sinusul drept
31. Sinusul sfenoid
32. Tentoriul cerebelar
33. Ventricolul IV
1. Aqeductul mezencefalic
2. Artera bazilară
4. Artera temporală superficială – ramura frontală
5. Artera temporală superficială – ramura parietală
6. Cornea
7. Cuneus
8. Emisfera cerebelară
10. Girusul lingular
11. Girusul occipitotemporal lateral
12. Girusul occipitotemporal medial
13. Girusul temoral inferior
14. Globul ocular
15. Lobulul parietal inferior
16. Lobulul parietal superior
17. Muşchiul drept inferior
19. Orbita
20. Osul nazal
21. Osul occipital
22. Osul sfenoid
23. Osul temporal
24. Osul zigomatic
25. Pedunculul cerebelar superior
26. Pleoapa superioară
27. Puntea – porţiunea dorsală
28. Puntea – porţiunea ventrală
29. Septul nazal
30. Septul nazal – porţiunea cartilaginoasă
31. Sinusul drept
32. Sinusul ethmoidal
34. Sinusul sfenoid
1. Artera bazilară
3. Artera temporală superficială – ramura frontală
4. Artera temporală superficială – ramura parietală
6. Cerebel
7. Cristalinul
8. Cuneus
10. Fosa interpedunculară
11. Girusul cingular
12. Girusul hipocampic
13. Girusul lingular
14. Girusul orbital
15. Girusul temporal medial
16. Globul ocular
17. Hipocampus
18. Infundibulum
19. Lamina tecti
22. Muşchiul drept lateral
23. Muşchiul drept medial
25. Orbita
26. Osul nazal
27. Osul occipital
28. Osul sfenoid
29. Osul sfenoid – aripa mare
30. Osul temporal
31. Osul zigomatic
32. Pedunculul cerebral
34. Septul nazal
36. Tegmentul mezencefalic
38. Uncus
39. Vena cerebrală mare
40. Ventricolul lateral
1. Capsula internă
2. Capul nucleului caudat
3. Coada nucleului caudat
4. Cuneus
5. Epifiza
7. Girusul angular
8. Girusul cingular
9. Girusul drept
10. Girusul insular
11. Girusul orbital
12. Girusul temporal mijlociu
13. Girusul temporal superficial
14. Globul palid
15. Habenula
19. Orbita
20. Osul frontal
21. Osul occipital
22. Osul parietal
23. Osul sfenoid
24. Osul temporal
26. Precuneus
27. Putamen
28. Sinusul frontal
30. Talamus
32. Vena cerebrală mare
33. Ventricolul III
1. Capsula internă
2. Capul nucleului caudat
3. Coada nucleului caudat
4. Corpul calos
6. Fornix
7. Girusul angular
8. Girusul cingular
9. Girusul frontal inferior
10. Girusul frontal mijlociu
11. Girusul frontal superior
12. Girusul postcentral
13. Girusul precentral
14. Girusul supramarginal
15. Globul palid
16. Lobul parietal inferior
19. Osul frontal
20. Osul parietal
21. Precuneus
22. Putamen
23. Septul pelucid
24. Sinusul frontal
26. Talamus
1. Artera temporală
superficială – ramura
parietală
2. Corpul calos
4. Girusul angular
5. Girusul cingular
12. Lobulul parietal
inferior
13. Lobulul parietal
superior
14. Nucleul caudat
15. Oasele occipitale şi
paritale
16. Osul frontal
17. Precuneus
18. Septul pelucid
2. Girusul cingular
11. Precuneus
7. Lobulul parietal
superior
2. Girusul frontal medial
3. Girusul frontal
superior
6. Sinusul sagital
superior
1.Fisura
interemisferică
2.Girusul frontal
superior
3.Girusul precentral
4.Sinusul sagital
superior
Consideraţii preliminare
 Afectează toate grupele de vârstă, nefiind asociate cu
modificări degenerative la vârste înaintate;
 Unele din ele îşi schimbă activitatea biologică
degenerând malign;
 Tumorile maligne cerebrale diferă de celelalte tumori,
deoarece, cu rare excepţii, nu metastazează.
Clasificarea din punct de vedere histogenetic:
 tumori neuroepiteliale
 tumori mezodermale
 tumori ectodermale
 malformaţii tumorale
Caracteristici CT:
 Efectul de masă
 deplasarea structurilor din linia medio-sagitală
 compresie şi deformare a ventriculilor laterali
 blocarea drenajului LCR cu hidrocefalie obstructivă secundară
 Valori de densitate atenuate
 densitate scăzută în comparaţie cu ţesuturile vecine datorată
încărcării cu apă şi grăsime
 densitate crescută datorată calcificărilor intratumorale sau
hemoragiei
 aspecte pătate, neomogene
 Edemul perifocal
 gradul I: pe 2 cm de la marginea tumorii
 gradul II: afectează mai puţin de o jumătate de emisferă
 gradul III: afectează mai mult de o jumătate de emisferă
-1-
Astrocitomul
 5% din toate tumorile cerebrale;

 vârsta de predilecţie: 25-45 ani;
 afectarea pe sexe uşor preponderentă la bărbaţi;
 localizare topografică frontală, fronto-
temporală, fronto-precentrală, temporală,
temporo-parietală, în punte;
 simptomatologie clinică dominată de crize
focale generalizate, adesea existente de ani de
zile;
-2-
Astrocitomul
Semiologie CT:
 Examinarea nativă:
 Zone hipodense, omogene localizate in
vecinatatea cortexului
 Examinarea cu substanţă de contrast:

 In general incarcare nesemnificativa dupa
contrastul i.v.
Localizarea, distribuţia densitometrică şi caracterul intensificării cu
contrast a astrocitoamelor
Diagnostic diferential CT
 astrocitomul anaplastic;
 oligodendrogliomul fără calcificări;
 metastaze solitare fără intensificare după contrast;
 infarct cerebral recent;
 edem cerebral localizat asociat cu tumori bazale sau tumori parietale înalte;
 hematom cerebral în curs de resorbţie;
 tromboză venoasă cerebrală superficială;
 edem cerebral posttraumatic localizat;
 encefalita flegmonoasă;
 scleroza multiplă;
 artefacte de suprafaţă în special în regiunea frontală în spatele sinusului frontal
şi în regiunea temporo-polară;
-1-
Astrocitoamele anaplastice
(de gradul III şi IV)
 4% din toate tumorile cerebrale;
 vârsta de predilecţie 35-55 ani;
 afectarea pe sexe uşor preponderentă la bărbaţi;
 localizare topografică frontală, fronto-parietală,
temporală, temporo-parietală;
 simptomatologie clinică de bază dominată de
crize, deficit neurologic în funcţie de sediul
tumorii, cefalee;
 angiografia evidenţiază efectul de masă;
-2-
(de gr. III şi IV)
Semiologie CT:
 aspect heterogen: zone hipodense+izodense ;
 pozitivă în marea majoritate a cazurilor;
 aspecte variabile: încărcare în inel / masă solidă;
 edemul perifocal uşor până la moderat .
-3-
(de gr. III şi IV)
Diagnosticul diferenţial CT:
 glioblastoamele;
 oligodendrogliomul anaplastic fără calcificări;
 metastazele solitare;
 ependimoamele;
 limfoamele maligne;
 astrocitomul pilocitic (gradul I);
 astrocitome (dacă tumora nu se încarcă);
 mai rar cu abcese cerebrale, encefalomielită acută
diseminată, depozite leucemice, hematoame
intracerebrale vechi.
-1-
Oligodendroglioamele
 incidenţă 2% din toate tumorile cerebrale;
 predilecţia pe sexe uşoară preponderenţă la bărbaţi;
 localizare topografică tipică frontală, fronto-parietală,
fronto-temporală, temporală;
 simptomatologia clinică dominantă: accese adesea existând
de câţiva ani;
 radiografia craniului: vagi calcificări intracraniene în multe
cazuri;
 angiografic
-efect de masă, dat de tumora hipovascularizata;
-pătare difuză în faza capilară-malignitate in grad inalt
-2-
Semiologie CT:
 zone neregulate cu densitate extremă (calcificări);
 alteori aspecte similare celor din astrocitoame şi
astrocitoamele anaplastice;
 intensificare numai în oligodendroglioamele
anaplastice (gradul III)
 valori de densitate mixte corespunzătoare structurii
heterogene a leziunii;
 edem perifocal minim.
-3-
 astrocitoame necalcificate (cu diagnosticul
diferenţial aferent);
 astrocitomul pilocitic;
 gangliocitomul;
 meningiomul calcificat;
 ependimomul;
 angiomul calcificat;
 sindromul Sturge-Weber;
 tuberculomul;
 cisticercoza;
 glioamele mixte.
-1-
Glioblastoamele
 incidenţă 12-20 % din toate tumorile cerebrale;
 vârsta predilectă 40-65 ani;
 predilecţia pe sexe aproape 2:1 preponderenţă bărbătească;
 localizare topografică tipică frontal, fronto-medial, fronto-lateral,
fronto-dorsal, temporal, temporo-medial incluzând ganglionii
bazali, temporo-parieto-occipital, corp calos (gliomul în fluture),
occipital;
 simptomatologie clinică: anamneză scurtă, semne de creştere a
presiunii intracraniene, deficite neurologice marcate, memorie
alterată;
 Angiografic
-efect de masă,
- vizualizarea vaselor tumorale tipice,
-şunturi arterio-venoase, sinusoide vasculare;
-10% din tumori avasculare datorită necrozei.
-2-
Glioblastoamele
Semiologie CT:
• combinaţie a zonelor izo- şi hipodense cu
pronunţat efect de masă, ocazional cu
componente hemoragice;
 Examinarea cu contrast:POZITIVA !!!
• Post-contrast frecvent încărcare în inel
sau ghirlandă, cu densităţi scăzute central
(necroză, chiste); edem perifocal foarte
eviden(aspect digitiform).
-3-
Glioblastoamele
 oligodendrogliomul;
 ependimomul;
 abcesele cerebrale;
 metastazele intracraniene;
 gliosarcomul;
 astrocitomul pilocitic al creierului;
 meningiomul atipic;
 infarctul cerebral în stadiul distrugerii barierei
hemato-encefalice;
 hematoame intracerebrale vechi cu încărcare în
inel.
-1-
Astrocitomul pilocitic
 incidenţă 3-6% din toate tumorile cerebrale;
 vârsta predilectă prima şi a doua decadă de viaţă;
 predilecţia pe sexe: distribuţie aproximativ egală;
 localizare topografică tipică:
 cerebel, vermis, ventricol IV, punte regiune cuadrigeminală;
 chisma optică;
 mai puţin frecvent encefalică în special lobul temporal;
 simptomatologie clinică dominantă:
 pentru localizarea 1.: cefalee, vomă, ataxie;
 pentru localizarea 2.: tulburări vizuale, deficite hipotalamice;
 pentru localizarea 3.: accese epileptiforme.
 angiografic semne nespecifice ale efectului de masă în
localizarea 1. şi 3.; tumorile din localizarea 2. se
vizualizează numai dacă sunt mari;
-2-
Semiologie CT:
 zone predominant izo- sau hiperdense;
 aspect neomogen ocazional calcificări, chiste;

 intensificarea este marcată în tumorile solide în
porţiunile necalcificate ale tumorii; după
contrast în localizările 1. şi 3. noduli tumorali
cu valori densitometrice de tip ţesut solid unii
cu chist sau inel format, în localizarea 2. de
obicei tumori solide.
-3-
 pentru localizările interesând cerebelul, vermisul,
ventricolul IV, puntea şi regiunea cvadrigeminală
diagnosticul diferenţial CT include meduloblastomul
atipic, ependimomul, angioblastomul, abcesul
cerebelos;
 pentru localizarea la nivelul chiasmei optice
diagosticul diferenţial CT include craniofaringiomul şi
adenoamele pituitare;
 pentru localizarea la nivel de emisfere cerebrale intră
în discuţie astrocitomul anaplastic, glioblastomul,
oligodendrogliomul, gangliocitomul, metastazele.
-1-
Ependimomul
 vârsta de predilecţie este prima şi a doua decadă de
viaţă;
 predilecţia pentru sexe: preponderenţă masculină;
 localizare topografică tipică ventricolul IV, ventricolul
lateral, ventricolul III; emisfere cerebrale la copii,
regiunea temporo-parieto-occipitală şi frontală;
 simptomatologie clinică de bază: tumorile ventricolului
IV cauzează de obicei numai vomă; toate pot produce
simptome variate ale creşterii presiunii intracraniene;
 angiografic în tumorile de ventricol IV explorarea este
negativă.
-2-
Ependimomul
Semiologie CT:
 zone cu densitate uşor crescută posibil cu caracteristici de
calcificare;
 zone mari hipodense pot fi văzute în tumorile cerebrale
(chiste);
 moderată încărcare a componentelor tumorii solide;
 tumorile cu zone calcificate deseori contrastează slab cu
porţiunea cudală a trunchiului cerebral;
 ependimoamele cerebrale la copiii mici pot conţine
chiste mari cu calcificări ocazionale, cu edem perifocal
moderat în jurul tumorii.
-3-
Ependimomul
 în tumorile de ventricol IV cu meduloblastom,
papilom de plex coroid;
 în tumorile de ventricol lateral cu papilom de
plex coroid, astrocitomul subependimar cu
celule gigante;
 în tumorile de ventricol III cu tumori pineale,
astrocitom pilocitic, papilom de plex coroid,
chist coroid;
 în localizările intraparenchimatoase cu
astrocitom pilocitic, astrocitom anaplastic,
glioblastom, sarcomul monstrocelular,
gangliocitomul.
-1-
Meduloblastomul
 incidenţă 2-6% din tumorile cerebrale;
 vârsta predilectă prima şi a doua decadă de viaţă;
 predilecţie pentru sexe: afectează mai ales
bărbaţii;
 localizări tipice în vermisul cerebelar, ventricolul
IV, emisfere cerebrale, trunchiul cerebral caudal;
poate metastaza în orice parte din spaţiul cerebro-
fluid;
 simptomatologie clinică: cefalee, vomă, ataxie;
 angiografie: evidenţierea efectului de masă; poate
arăta vase subţiri patologice şi zone tumorale;
-2-
Meduloblastomul
Semiologie CT:
Examinarea nativă: zone hipodense

ocazional izodense
Examinarea cu substanţă de contrast:
– post-contrast tumoră solidă, omogenă în
majoritatea cazurilor;
– deseori edem perifocal uşor.
-3-
Meduloblastomul
 ependimomul;
 vermisul pseudotumoral (doar prin CT);
 angiom cerebral (la MR).
-1-
Limfomul malign
 incidenţă de 0,8-1,5% din tumorile cerebrale;
 vârsta predilectă: 45-65 ani;
 predilecţia pe sexe: ambele sexe sunt
aproximativ egal afectate;
 localizări tipice în emisferele cerebrale,
ganglionii bazali;
 simptomatologia clinică depinde de localizarea
tumorii;
 angiografic dislocare vasculară, zone tumorale
în unele cazuri;
-2-
Limfomul malign
Semiologie CT:
 leziuni deseori uşor hiperdense, ocazional
izodense, de obicei omogene;
 intensificarea la contrast este în general intensă;
 post-contrast apare tumoră bine definită, deseori
imposibil de diferenţiat de meningioame, când se

găsesc aproape de cortex;
 apare deseori edem perifocal.
-3-
Limfomul malign
 meningiomul;
 metastaze;
 encefalită diseminată;
 infiltrat leucemic.
Papiloamele de plex coroid
 incidenţă 0,3-0,6% din tumorile cerbrale;

 vârsta de predilecţie: copilărie, adolescenţă,
vârsta medie;
 predilecţia pe sexe: distribuţie aproape egală;
 localizări tipice: ventricolul IV, ventricolul
lateral (trigon), ventricolul III;
 radiografia craniană convenţională:
calcificări tumorale ocazionale;
 angiografie zonă tumorală omogenă, difuză;
-2-
Semiologie CT:
 de obicei tumoră uşor hipodensă;
 deseori masă intraventriculară parţial calcificată

 încărcare cu contrast intensă;
 post-contrast: tumoră solidă, intraventriculară,

nodulară cu suprafaţă rotundă.
-3-

 meningiomul ventricular;
 astrocitomul subependimal cu celule
gigante;
 ependimomul;
 în ventricolul IV: astrocitomul pilocitic
sau foarte rar angioblastomul solid.
-1-
Tumorile regiunii pineale
 incidenţă 0,5% din tumorile cerebrale;
 vârsta predilectă: copilărie şi adolescenţă, mult mai
rar la adulţi;
 localizări tipice: regiunea qudrigeminală, ventricolul
III posterior; forme ectopice: infundibulum sau rar
ventricolul IV;
 simptomatologie clinică: paralizie gazoasă
ascendentă, semn al creşterii presiunii intracraniene;
în localizările infundibulare: diabet insipid şi tulburări
vizuale;
 radiografia de craniu convenţională: dislocarea şi
mărirea corpului pineal calcificat;
 angiografic: tumori vasculare rare; semn de
hidrocefalie, dislocarea venelor cerebrale interne;
-2-
Semiologie CT:
 zonă hipodensă rotundă în regiunea
quadrigeminală;
 deseori calcificări;
 hidrocefalie obstructivă;

 încărcarea cu contrast este pozitivă cu excepţia
părţilor calcificate ale tumorii;
 post-contrast tumoră bine definită, nodulară cu
densitate mare.
-3-

 ependimoame din ventricolul III;
 astrocitomul pilocitic din regiunea
quadrigeminală;
 metastaze;
 formaţiuni supraselare: craniofaringiom,
astrocitom pilocitic al talamusului
(infundibulom).
-1-
Meningioame
 incidenţă 14-19% din tumorile cerebrale;
 predilecţie pentru vârsta de 35-70 ani;
 predilecţia pe sexe: preponderent la femei, aproape
2:1;
 localizări tipice: regiunea parasagitală, falx,
convexitate, întreaga bază craniană, fosa
posterioară, tentorium, ventricolii laterali;
 simptome clinice: simptome neurologice în funcţie
de localizarea tumorii;
 radiografia craniană convenţională: hiperostoză,
modificări osoase erozive, canale vasculare lărgite;
 angiografic: dislocarea vaselor intracraniene, zone
tumorale tipice;
-2-
Meningioame
Semiologie CT:
 zonă predominant omogenă, uşor hiperdensă sau
ocazional izodensă care poate conţine calcificări;
 frecvent halou hipodens reprezentând edemul perifocal;
 încărcarea cu contrast este totdeauna foarte intensă până
când leziunea este în totalitate calcificată;
 post-contrast: tumoră omogenă, bine definită, aproape
totdeauna în meninge sau craniul osos (bolta craniană,
baza craniană);
 edemul perifocal moderat este comun, întotdeauna
prezent în grade diferite.
-3-
Meningioame
 În localizarea pe convexitatea cerebrală şi falx cu:
 metastază, limfom malign, rareori glioblastom sau astrocitom anaplastic;
 Localizarea în regiunea supraselară şi etajul fosei
anterioare:
 adenom pituitar, astrocitom pilocitic, anevrism carotidian, chordom;
 În fosa posterioară diferenţierea se va face cu:
 neurinom de acustic, metastază, angioblastom solid, limfom malign,
anevrism de arteră bazilară, tumoră glomică, chordom de clivus;
 La nivel de fosă mijlocie se vor lua în discuţie:
 neurinom trigeminal, gangliocitom, astrocitom pilocitic, anevrism
carotidian, condrom;
 În cazul localizării în ventricoli cu:
 papilom de plex coroid, chist coloid (ventricolul III).
-1-
Neurinoame
 incidenţă de 5-8% din tumorile cerebrale;
 vârsta predilectă 35-60 ani;
 predilecţia pe sexe: preponderenţă 2:1 la femei;
 localizări tipice:
1. se dezvoltă din nervul stetoacustic în unghiul ponto-cerebelos;
2. se dezvoltă din nervul trigemen la baza fosei mijlocii;
 simtomatologie clinică:
 în local. 1: scăderea auzului, tulburări vestibulare, mai târziu hipoestezie
trigeminală;
 în local. 2: durere şi tulburări senzoriale în teritoriul nervului trigeminal;
 radiografie craniană convenţională:
 în local. 1: frecvent lărgirea canalului auditiv intern;
 în local. 2: defect osos bine definit la impresia trigeminală a piramidei petroase;
 angiografie: dislocarea vaselor sangvine de tumoră, zone slabe
tumorale datorită creşterii aportului sangvin prin vasele normale;
 alte examinări cu contrast: tumorile mici pot fi demonstrate prin
cisternografie;
-2-
Neurinoame
Semiologie CT:
 tumorile sunt foarte des izodense şi ca urmare nu pot fi vizualizate;
 semnele indirecte apar când neurinomul este destul de mare ca să
disloce sau să oblitereze ventricolul IV, sau să invadeze sau să
oblitereze cisterna ponto-cerebelară;
 intensificarea la contrast este totdeauna pronunţată, de obicei
omogenă;
 post-contrast: noduli tumorali solizi în unghiul ponto-cerebelos sau la
baza medială a fosei mijlocii, edem perifocal în tumorile mari;
 tumorile mai mici de 0,5 cm (în special leziunile intracanaliculare)
sunt slab vizualizate şi de obicei se recomandă cisternografie pentru
detecţie.
-3-
Neurinoame
 Pentru neurinomul de acustic cu:
 meningiomul;
 metastaza;
 ependimomul;
 tumoră glomică;
 angioblastomul;
 anevrismul;
 arteră bazilară ectatică;
 papilomul de plex coroid;
 sarcomul cerebelar;
 abcesul;
 Pentru neurinomul de trigemen cu:
 meningiomul;
 astrocitomul pilocitic,
 gangliocitomul;
 anevrismul gigant;
-1-
Adenoame pituitare
 predilecţia pe sexe: distribuţie aproximativ egală;
 localizare topografică tipică: regiunea selară;
 simptomatologie clinică: dominantă reprezentată prin tulburări
hormonale (prin exces hormonal: acromegalie,
hiperprolactinemie, sindrom Cushing, insuficienţă hipofizară),
tulburări vizuale opto-chiasmatice;
 radiografia craniană convenţională: modificări selare primare;
 angiografia: extensia supraselară ridică limbul orizontal al
arterei cerebrale anterioare; extensiile paraselare deplasează
sifonul carotidian; angiografia poate fi omisă dacă leziunea este
evidenţiată adecvat prin CT şi MR;
 examinări speciale: teste funcţionale endocrinologice;
-2-
Adenoame pituitare
Semiologie CT:
 tumori hiperdense, mai puţin izodense, densităţile mixte
pot rezulta de la chistele formate care au dat naştere la
zone cu densitate scăzută la nivel de pentagon sau
diafragm selar;
 Administrarea de contrast este în general pozitivă pentru
părţile solide ale tumorii;
 după administrarea de contrast: tumori cu contur tumoral
precis în şea sau deasupra şeii ocazional cu extensie para-
sau retroselară;
 chistele sunt delimitate clar, leziunile intraselare pure
sunt neevidenţiabile pe secţiunile de rutină.
-3-
Adenoame pituitare
 meningiomul supraselar;
 craniofaringiomul;
 anevrisme;
 “empty sella”;
 mai puţin frecvent cu: metastaze, chordom,
pinealom ectopic, limfom malign, tumori
epifaringiene, histiocitoza X.
-1-
Hemangioblastomul
 incidenţă 1-2% din toate tumorile cerebrale (la

adulţi cea mai frecventă tumoră cerebeloasă);
 vârsta de predilecţie: 30-60 ani;
 predilecţia pe sexe: preponderenţă la bărbaţi;
 localizare topografică tipică: cerebel;
 simptomatologie clinică dominantă: reprezentată de
semne şi simptome de disfuncţie cerebeloasă;
 angiografic: noduli tumorali cu intensificare densă,
adesea combinaţi cu spaţii avasculare;
-2-
Hemangioblastomul
Semiologie CT:
 frecvent zonă hipodensă;

 intensificare cu contrast marcată în porţiunea
solidă a tumorii;
 după contrast - chist cu sau fără noduli tumorali
în perete, ocazional încărcare în inel;
 tumora solidă fără componenta chistică se poate
de asemenea evidenţia bine.
-3-
Hemangioblastomul
Diag. dif. se face în funcţie de struct. anatomo-patol:
 Tumori cu chiste mari:
 Astrocitomul pilocitic,
 Chistul arahnoidian,
 “simple cyst”,
 Ventricolul IV lărgit secundar obstrucţiei foramenelor
Luschka şi Magendie,
 Tumorile sub formă de inel cu chist central:
 Astrocitomul pilocitic,
 Metastaze,
 Abcese,
 Sarcom monstrocelular,
 Nodul tumoral solid:
 Metastaze,
 Meningiom,
 Neurinom acustic,
 Anevrism/angiom,
 Limfom malign.
Hemangiomul cavernos
 tumoră disontogenică foarte rara;
 poate apare oriunde în creier,la adolescenti si adulti tineri
 - emisferelele cerebrale cel mai frecvent afectate,
 - regiunea orbitală alt sediu frecvent,
 - localizări mai rare: în ventricolii laterali, ventricolul IV,
ganglionii bazali, unghiul ponto-cerebelos, trunchi cerebral şi
emisferele cerebeloase;
 semne şi simptome în concordanţă cu localizarea topografică
a leziunii:
 - accesele caracterizează interesarea emisferelor
cerebrale,
 - paraliziile de nervi, în special ale perechilor II şi III
Semiologie CT: creşterea densităţii şi calcificări; leziunile se

încarcă intens după administrarea de contrast; leziunile tipice apar
sferice sau lobulate, iar conturul faţă de ţesutul cerebral adiacent
este precis delimitat;
-1-
Craniofaringiomul
 vârsta de predilecţie: toate grupele de vârstă cu vârf de
incidenţă la 10 ani;
 predilecţia pe sexe: preponderenţă la bărbaţi;
 localizare topografică tipică: regiunea supraselară;
 simptomatologie clinică dominantă: tulburări vizuale, semne de
creşterea presiunii intracraniene, insuficienţă hipofizară; la copii
creştere retardată şi pubertate întârziată, ocazional distrofie
adiposo-genitală; diabet insipid uneori;
 radiografie craniană convenţională: calcificări supraselare,
modificări selare primare;
 angiografic: segemntul orizontal al arterei cerebrale anterioare
poate fi deflectat în sens cranial;
 examinări speciale: teste funcţionale endocrinologice;
-2-
Craniofaringiomul
Semiologie CT:
 hiperdensităţi cauzate de calcificări şi zone
hipodense reprezentate de componentele chistice,
cu porţiunile solide necalcificate ale tumorii de
obicei izodense;
 intensificarea cu contrast are loc doar la părţile
solide din tumora necalcificată;
 după contrast nodulii tumorali supraselari uneori
sunt asociaţi cu chiste şi calcificări.
-3-
Craniofaringiomul
 Adenoame hipofizare,
 Astrocitom pilocitic,
 Gangliocitom,
 Meningiom,
 Anevrism de carotidă internă,
 Chordom,
 Carcinom epifaringian.
-1-
Chistul coloid de ventricul III
 sinonime: chist de foramen Monro, chist ependimal,
chiste parafizeale, chiste neuroepiteliale;
 origine în tella choroidea din plexul coroid la locul
unde ventricolul lateral se întâlneşte cu acoperişul
ventricolului III;
 dimensiuni de la câţiva mm la dimensiunile unei
cireşe (când simptomatologia este pronunţată);
 simptomatologie clinică reprezentată prin cefalee
intermitentă, cu semne de hipertensiune
intracraniană;
-2-
Semiologie CT:
 focare rotunde cu contur bine determinat în
partea anterioară a ventricolului III între
foramenele Monro;
 în 80% din cazuri leziunea este intens hiperdensă
pe secţiunile fără contrast, iar valorile de 60 UH
denotă hemoragie recentă sau calcificări.
 unele chiste coloide sunt izodense şi de aceea
sunt foarte greu de depistat CT.
 administrarea de contrast nu este urmată de
intensificare.
-3-
 alte tumori decât chistul coloid ce apar în

porţiunea anterioară a ventricolului III,
 papilomul de plex choroid,
 menigioamele (foarte rare în această
localizare).
Lipoamele
 constituie una din rarele tumori intracraniene
descoperite incidental la necropsie;
 localizări tipice:
 corpul calos (de elecţie);
 tuber cinereum;
 spaţiile cisternale: cisterna ambiens, cisterna chiasmatică şi
infundubulum, cisterna interpedunculară, cisterna fosei
silviene, cisterna ponto-cerebeloasă, cisterna cerebelo-
medulară, cisterna corpului calos.
Semiologie CT: explorarea CT evidenţiază localizarea tipică a
tumorii cu valori de densitate caracteristice specifice ţesutului grăsos
(-100 UH) care nu se încarcă după administrare de contrast.
Tumorile dermoide, epidermoide şi teratoamele
 incidenţă variată, după cum urmează: epidermoide (0,6-1,5%),
dermoide (0,1%), teratoame (0,3%);
 vârsta de predilecţie: decada 2-4 de viaţă; teratoamele apar de
asemenea la copiii mici;
 predilecţia pentru sexe: bărbaţii şi femeile afectate în mod egal;
 localizarea topografică tipică:
 epidermoide: unghi ponto-cerebelos, aria parapontină, ventricoli laterali,
ventricol IV, ventricol III, corp calos, regiunea chiasmatică, regiunea
quadrigeminală, fisura silviană, diploea craniului;
 dermoide: regiunea parapituitară, regiunea ventricolului III şi corpul pineal,
cisterna ambiens, mijlocul fosei posterioare;
 teratoame: regiunea pineală, ventricolul III, regiunea selară, ventricolul lat.;
 simptomatologie clinică de bază: reprezentată prin semne de
creştere a presiunii intracraniene, simptome locale, “meningita
aseptică”;
 radiografie craniană convenţională: eroziuni ale osului cranian
adiacent tumorii;
 angiografie: deplasare vasculară;
-2-
Tumorile dermoide, epidermoide şi teratoamele
Semiologie CT:
 epidermoide: zone hipodense, izodense, ajungând până
la valori de densitate specifice spaţiilor cerebro-fluide cu
focare periferice hiperdense (calcificări);
 dermoide: zone hipodense izodense până la valori de
densitate specifice ţesutului grăsos, adesea cu calcificări
periferice;
 teratoame: la fel ca şi dermoidele, sau zone de densitate
variabilă răspândite difuz;
 intensificare accentuată în teratomele cu malignitate
crescută;
 după administrarea de contrast nu se constată modificări
semnificative în tumorile epidermoide şi dermoide;
 teratoamele maligne au aspect heterogen
-3-
Tumorile dermoide,
epidermoide şi teratoamele
 Epidermoide:
 chist arahnoidian,
 alte chiste,
 cisticercoza,
 cavităţi hemoragice vechi,
 gumma,
 Dermoide şi teratoame:
 Lipoame.
Metastazele cerebrale
Metastazele cerebrale- determinari secundare ale unui
cancer primar in antec.
 Localizare infra/supratentorial: Etiologie: ccpulmonar

32% parietale melanom malign
22% frontale cc san
15% cerebeloase cc gastrointest.
sarcoame
13% occipitale
10% temporale
4% trumchi cerebral
Metastazele cerebrale
Semiologie CT
Ex. CT nativ: Ex. CT post-contrast
•Leziuni hiperdense •Leziuni omogene
•Leziuni izodense •Leziuni patate
•Leziuni hipodense •Intensificare in inel
•Leziuni mixte •Fara intensificare
•Edem perifocal (>90%)
Nota: metastazele din melanom= hiperdense (sangerare)

C 12 Radio 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 12 Radio 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLORAREA CT

 5% din toate tumorile cerebrale;

 Examinarea cu substanţă de contrast:

 aspect neomogen ocazional calcificări, chiste;

 Examinarea cu substanţă de contrast:

Examinarea nativă: zone hipodense

 post-contrast apare tumoră bine definită, deseori

imposibil de diferenţiat de meningioame, când se

 incidenţă 0,3-0,6% din tumorile cerbrale;

 deseori masă intraventriculară parţial calcificată

 Examinarea cu substanţă de contrast:

 post-contrast: tumoră solidă, intraventriculară,

Papiloamele de plex coroid

 Examinarea cu substanţă de contrast:

Tumorile regiunii pineale

 incidenţă 1-2% din toate tumorile cerebrale (la

 Examinarea cu substanţă de contrast:

Semiologie CT: creşterea densităţii şi calcificări; leziunile se

 alte tumori decât chistul coloid ce apar în

 cavităţi hemoragice vechi,

 Localizare infra/supratentorial: Etiologie: ccpulmonar

Ex. CT nativ: Ex. CT post-contrast

•Leziuni hiperdense •Leziuni omogene

•Leziuni izodense •Leziuni patate

•Leziuni hipodense •Intensificare in inel

•Leziuni mixte •Fara intensificare

•Edem perifocal (>90%)

Nota: metastazele din melanom= hiperdense (sangerare)

S-ar putea să vă placă și