Auditul de marketing

Lector: Angela Frunze

ASEM
Chisinau, 2010
 Prezentare lector
• Lector - Angela Frunze afrunze@gmail.com
• Auditor certificat IRCA
• Administrator al companiei de consultanta si
instruire “C&I” SRL
• Lead auditor AJA Registrars
• Studii: UTM, Academia de administrare
publica, MBA Slovenia
• Experienţă: certificare, consultanţă, audit
 Obiectivul cursului

Dezvoltarea abilitatilor de auditare

a functiei de marketing,
perfectionarea cunostintelor
specialistilor in domeniul
marketingului prin studierea
instrumentelor si tehnicilor de
auditare
 Structura cursului
• Partea 1 Notiuni generale despre audit in
baza standardului international ISO 19011
• Partea 2 Auditul de marketing
(prelegeri si seminare in perioada 01-10.09.2010)
• Examen – 17.09.2010
 Partea 1
Notiuni generale despre auditul de
management in baza standardului
international ISO 19011
 ISO 19011
Ghid pentru auditarea sistemelor de
management al calităţii şi/sau a mediului
• Aprobat de Organizatia Internationala de
Standardizare (ISO)
• Rezultat documentat al unui consens
• Contine criterii concrete si recomandari
• Se utilizează în calitate de ghid si vocabular
pentru activitatile de audit
• Benevol pentru utilizare
 Structura standardului ISO
19011:2003
• Domeniu de aplicare
• Referinţe normative
• Termeni şi definiţii
• Principii de auditare
• Conducerea unui program de audit
• Activităţi de audit
• Competenţa şi evaluarea auditorilor
 Domeniu de aplicare
Standardul furnizează îndrumări referitoare
la:
• principiile de auditare,
• managementul programelor de audit,
• efectuarea auditurilor sistemelor de
management
• competenţa auditorilor.
Standardul ISO 19011:2003 este
aplicabil tuturor organizaţiilor care au
nevoie să efectueze şi să conducă audituri
interne sau externe ale sistemelor de
management (calitate, mediu, etc).
 Definitii
Audit - proces sistematic,
independent şi
documentat în scopul
obţinerii de dovezi de
audit şi evaluarea lor cu
obiectivitate pentru a
determina măsura în
care sunt îndeplinite
criteriile de audit.
 Definitii
Criterii de audit : Ansamblu de politici,
proceduri sau cerinţe.
NOTĂ: Criteriile de audit sunt utilizate ca referinţa faţă de care se
compară dovada de audit

Dovezi de audit : Înregistrări, declaraţii

despre fapte sau alte informaţii care sunt
relevante în raport cu criteriile de audit şi
verificabile
Constatări ale auditului : rezultatele
evaluării dovezilor de audit colectate în
raport cu criteriile de audit
 Definitii
Concluziile auditului : Rezultat al unui
audit furnizat de echipa de audit după
luarea în considerare a obiectivelor de
audit şi a tuturor constatărilor de audit
Clientul auditului : organizaţie sau
persoană care solicită un audit.
NOTĂ: clientul poate fi auditatul sau orice altă organizaţie
care are drepturi contractuale sau acordate prin
reglementări de a solicita un audit
Auditat : organizaţie care este auditată
Auditor : persoană care are competenţa de
a efectua un audit.
 Definitii
Echipa de audit : unul sau mai mulţi auditori
care efectuează un audit susţinuţi de experţi
tehnici, după cum este cerut.
NOTA 1: Un auditor din echipa de audit este desemnat ca şef al
echipei de audit.
NOTA 2: Echipa de audit poate include auditori în curs de formare
Expert tehnic: persoană care furnizează
cunoştinţe specifice sau experienţă
profesională specifică echipei de audit
NOTA 1: Cunoştinţele specifice sau experienţa specifică se referă la
organizaţie, procesele sau activităţile care urmează să fie auditate,
îndrumări referitoare la limbă sau cultură.
NOTA 2: Un expert tehnic nu acţionează ca un auditor în echipa de
audit
 Definitii
Program de audit: ansamblu de unul sau mai
multe audituri, planificate pe un anumit
interval de timp şi orientate spre un scop
specific
Plan de audit: descriere a activităţilor de la
faţa locului şi acordurile pentru un audit.
Domeniul auditului:
auditului amploarea şi limitele unui
audit
NOTA: De obicei domeniul include o descriere a locaţiei, a entităţii
organizaţionale, a activităţilor /proceselor şi perioadei de timp
acoperite
Competenţă : abilitate demonstrată de a
aplica cunoştinţe şi aptitudini.
 Clasificarea auditurilor
În funcţie de obiectul auditului:
• Auditul sistemului de management
• Auditul de marketing
• Auditul calităţii procesului / produsului
• Auditul securitatii informationale.
• etc
 Clasificarea auditurilor
În funcţie de initiatorul
auditului: Audit
• Audituri interne (de
prima parte)
• Audituri externe
Intern Extern
– efectuate de client
(de secunda parte)
– efectuate de
organisme de de secunda de terta
certificare (de terta parte parte

parte)
 Audituri interne
Auditurile interne, sau audituri de prima parte, sunt
conduse de, sau în numele organizaţiei însăşi,
pentru analiza efectuată de management sau pentru
alte interese interne, şi pot alcătui baza pentru
declaraţia pe proprie răspundere a e conformităţii.
În multe cazuri, în mod special în cazul organizaţiilor
mici, independenţa poate fi demonstrată prin lipsa
responsabilităţilor în activitatea care este în curs de
auditare
 Audituri externe
Auditurile externe includ în general audituri numite
de secundă şi de terţă parte. Auditurile de secundă
parte sunt conduse de părţi care au un interes în
organizaţie, cum ar fi clienţi, sau alte persoane în
numele acestora.
Auditurile de terţă parte sunt conduse de organizaţii de
auditare externe şi independente, cum sunt cele
care furnizează înregistrarea sau certificarea
conformităţii cu ISO 9001 sau ISO 14001
 Clasificarea auditurilor
În funcţie de obiectivul final:
• Pre-audit
• Audit de certificare
• Audit de supraveghere
• Audit de recertificare (extindere)
 Clasificarea auditurilor

În funcţie de tehnicile de auditare:

• Auditare orizontală – urmărirea unui element
al sistemului de management în toate
compartimentele
• Auditare verticală – urmarirea tuturor
aspectelor într-un compartiment
 Alte tipuri de audituri

Atunci când un sisteme de management al

calităţii şi un sisteme de management de mediu
sunt auditate împreună, acesta este numit audit
combinat
Atunci când două sau mai multe organizaţii
cooperează pentru a audita un singur auditat,
acesta se numeşte audit comun
 Principii de auditare
Auditarea se caracterizează prin faptul că se bazează pe un
număr de principii. Acestea fac din audit un instrument
eficient şi de încredere în sprijinirea politicilor şi
controlului managementului care furnizează informaţii pe
baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a-şi
îmbunătăţi performanţa.
Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru
a furniza concluzii ale auditului care să fie relevante şi
suficiente precum şi a se asigura că auditorii care lucrează
independent unul de altul vor ajunge la concluzii similare
în circumstanţe similare.
Principiile următoare se referă la însăşi auditorii:
• Comportament etic – baza profesionalismului
Încrederea, integritatea, confidenţialitatea şi discreţia sunt
esenţiale pentru auditare .
 Principii de auditare
• Prezentare corectă – obligaţia de raporta adevărul şi cu
acurateţe
Constatările auditului, concluziile auditului şi raportul de audit
reflectă cu fidelitate şi acurateţe activităţile de audit.
Obstacolele semnificative întâlnite pe parcursul auditului şi
opiniile divergente şi nerezolvate între echipa de audit şi
auditat sunt raportate.
• Responsabilitatea profesională - aplicarea perseverenţei şi
a judecăţii în auditare
Atitudinea profesională practicată de auditori este în concordanţă
cu importanţa sarcinii pe care o efectuează şi cu încrederea
acordată de către clienţii auditului şi de alte părţi interesate. Să
aibă competenţa necesară este o condiţie prealabilă
importantă. .
 Principii de auditare
Următoarele principii de auditare se referă la procesul
de audit. Un audit este prin definiţie independent şi
sistematic iar aceste caracteristici sunt strâns legate de
următoarele principii de auditare:
• Independenţa - baza pentru imparţialitatea şi
obiectivitatea concluziilor auditului
Auditorii sunt independenţi de activitatea pe care o
auditează şi sunt liberi de orice influenţe şi conflicte
de interese. Auditorii menţin o gândire obiectivă pe
întreg parcursul unui proces de audit pentru a se
asigura că se bazează numai pe dovezi în stabilirea
constatărilor şi a concluziilor auditului.
 Principii de auditare
• Utilizarea dovezilor – baza raţională pentru a
ajunge la concluzii de încredere şi reproductibile
într-un proces sistematic de audit.
Dovada auditului este verificabilă. Se bazează pe
eşantioane ale informaţiei disponibile, din
moment ce auditul este efectuat într-o perioadă
finită de timp şi cu resurse limitate. Utilizarea
corespunzătoare a eşantionării este strâns legată
de încrederea care poate fi plasată în concluziile
auditului
Сonducerea unui program de audit
• O organizaţie care are nevoie să
desfăşoare audituri ar trebui să
implementeze şi să conducă un program
eficient de audit.
• Scopul unui program de audituri este să
planifice tipul şi numărul auditurilor, să
identifice şi să furnizeze resursele
necesare pentru a le efectua.
 Сonducerea unui program de audit
• Programul de audit poate include audituri cu o
varietate de obiective. În funcţie de mărimea,
natura şi complexitatea organizaţiei care urmează a
fi auditată, programul de audit poate include unul,
câteva sau mai multe audituri şi audituri comune
sau combinate.
• O organizaţie poate stabili unul sau mai multe
programe de audituri.
• Managementul de la cel mai înalt nivel al
organizaţiei ar trebui să delege autoritatea pentru
conducerea programului de audit.
Conducerea programului de audit
Responsabilii de conducerea programului de
audit ar trebui:
• Să stabilească obiectivele şi amploarea
programului de audit
• Să stabilească responsabilităţile, resursele şi
procedurile;
• Să se asigure de implementarea programului
• Să monitorizeze, analizeze şi să
îmbunătăţească programul de audit; şi
• Să se asigure că sunt menţinute înregistrări
corespunzătoare
 Aplicarea ciclului PDCA conducerii
unui program de audit

Ciclul
Ciclul
Deming
Deming
(P.D.C.A.)
(P.D.C.A.) PLAN DO

ACT CHECK Imbunatatirea

continua
Stan
dardizare
 Autoritatea pentru
programul de audit

Stabilirea programului
de audit (obiective şi amploare,
responsabilităţi, resurse, proceduri) Planifică

Implementarea programului de Competenţa şi

audit (programarea auditurilor; evaluarea
auditorilor
evaluarea auditorilor; selectarea
Efectuează
echipei de audit; conducerea
activităţilor de audit; menţinerea Activităţi
Îmbunătăţirea de audit
înregistrărilor)
Acţionează programului de
audit

Monitorizarea şi analizarea
programului de audit
(monitorizare şi analiză; Verifică
identificarea nevoilor de acţiuni
corective şi preventive;identificarea
oportunităţilor de îmbunătăţire)
 Exemple de programe de audit
Conducerea unui program de audit include planificarea
corespunzătoare, furnizarea resurselor şi stabilirea
procedurilor de efectuare a auditului în cadrul
programului
Exemple de programe de audit includ:
• O serie de audituri interne pentru anul curent;
• Auditurile de certificare/înregistrare şi supraveghere
efectuate de un organism de certificare/înregistrare
de terţă parte în cadrul perioadei de timp convenită
prin contract între organismul de certificare şi client;
• Audituri ale sistemului de management de secundă
parte ale potenţialilor furnizori de produse critice,
care urmează a fi efectuate în următoarele luni.
 Obiectivele programului de audit
Ar trebui stabilite obiective pentru un program de audit
astfel încât să orienteze planificarea şi efectuarea
auditurilor
Obiectivele programului de audit se pot baza pe:
• priorităţile managementului;
• intenţiile comerciale;
• cerinţele sistemului de management;
• cerinţe reglementate şi contractuale;
• nevoia de evaluare a furnizorilor;
• cerinţele clientului;
• nevoile altor părţi interesate;
• potenţiale riscuri pentru organizaţie.
 Exemple de obiective ale
programului de audit
• Exemple de diferite obiective ale programului de
audit sunt:
• Să îndeplinească cerinţele pentru certificare ale
standardului pentru sistemul de management
• Să asigure conformarea cu cerinţele contractuale;
• Să obţină şi să menţină încredere în capabilitatea
furnizorului ;
 Amploarea unui program de audit
Amploarea unui program de audit este influenţată de:
• domeniul, obiectivul şi durata fiecărui audit de efectuat;
• frecvenţa auditurilor de efectuat;
• numărul, importanţa, complexitatea, similarităţi şi locaţii
ale activităţilor care urmează a fi auditate;
• standarde, cerinţe reglementate şi contractuale şi alte
criterii de audit;
• nevoia de acreditare şi/sau de certificare/înregistrare;
• rezultatele auditurilor anterioare sau a analizei
programului de audit anterior;
• schimbări semnificative în organizaţie sau în funcţionarea
acesteia.
 Responsabilităţi
Responsabilitatea pentru conducerea unui program de
audit ar trebui să fie atribuită uneia sau mai multor
persoane care înţeleg principiile de audit, care au
competenţa de auditor şi aplică tehnicile de audit.
Responsabilii pentru conducerea programului de audit
ar trebui să:
• definească, implementeze, monitorizeze, analizeze
şi să îmbunătăţească programul de audit;
• identifice şi să furnizeze resurse pentru programul
de audit
 Resurse
La identificarea resurselor pentru un program de audit,
se iau în considerare următoarele:
• resursele financiare necesare pentru a dezvolta,
implementa, conduce şi îmbunătăţi activităţile de
audit;
• tehnicile de audit;
• procesele de realizare şi menţinere a competenţei
auditorilor, şi de îmbunătăţire a performanţei
auditorului;
• disponibilitatea auditorilor şi a experţilor tehnici,
care au competenţă corespunzătoare unor obiective
specifice ale unui program de audit;
• durata auditurilor;
• timpul de călătorie, cazarea şi alte nevoi de auditare.
 Proceduri ale programului de audit
Procedurile programului de audit ar trebui stabilite
şi să includă:
• planificarea şi programarea auditurilor;
• asigurarea competenţei auditorilor şi a
auditorului şef;
• selectarea echipei de audit corespunzătoare;
• efectuarea auditurilor;
• efectuare auditurilor de urmărire;
• menţinerea înregistrărilor programului de
audit;
• monitorizarea realizării şi îmbunătăţirea
programului de audit
 Implementarea programului de audit
Implementarea unui programul de audit ar trebui să includă:
• Comunicarea programului de audit părţilor relevante;
• Coordonarea şi programul auditurilor şi a altor activităţi de
audit;
• Stabilirea şi menţinerea procesului pentru evaluarea iniţială a
auditorilor şi evaluarea continuă a nevoilor de instruire şi
dezvoltarea profesională continuă a auditorilor;
• Asigurarea desemnării echipei de audit;
• Furnizarea resurselor necesare de echipa de audit;
• Asigurarea realizării auditului conform programului de audit;
• Asigurarea controlului înregistrărilor activităţilor de audit;
• Asigurarea analize şi aprobarea rapoartelor de audit şi
asigurarea distribuirii lor către clientul auditului şi alte părţi
interesate;
• Asigurarea auditului de urmărire, dacă este aplicabil .
 Înregistrări ale programului de audit
Ar trebui menţinute înregistrări ale programului de audit,
inclusiv:
• Înregistrări pentru fiecare audit, cum sunt:
– Planuri de audit;
– Rapoarte de audit;
– Rapoarte de neconformitate; şi rapoarte de acţiuni
corective şi preventive;
• Rezultate ale analizei programului de audit;
• Înregistrări ale personalului utilizat în audit, cum sunt:
– Evaluarea auditorilor,
– Selectarea echipei de audit, şi
– Instruirea .
Înregistrările ar trebui reţinute şi controlate la un nivel
corespunzător de securitate
 Monitorizarea şi analizarea
programului de audit
Implementarea programului de audit ar trebui să fie
monitorizată şi analizată la intervale corespunzătoare
pentru a evalua dacă obiectivele sale au fost îndeplinite şi a
identifica oportunităţile de îmbunătăţire.
Monitorizarea ar trebui realizată prin utilizarea indicatorilor
de performanţă prin care se măsoară, de exemplu:
• Abilitatea echipelor de audit de a implementa planul de
audit;
• Conformitatea cu programele de audit şi programările;
• Feedback-ul de la clienţi, auditaţi şi auditori;
• Durata efectivă pentru închiderea acţiunilor corective ale
programului de audit .
 Monitorizarea şi analizarea
programului de audit
Această analiză a programului de audit ar trebui să
ia în considerare, de exemplu: :
• Rezultate şi tendinţe din monitorizare;
• Conformitatea cu procedurile;
• Evoluţia nevoilor şi a aşteptărilor părţilor interesate;
• Înregistrările auditului;
• Practici noi sau alternative de audit;
• Consecvenţa în cadrul echipei de audit..
Rezultatele analizei programului de audit poate
conduce la acţiuni corective şi preventive şi la
îmbunătăţirea programului de audit .
 Activităţi de audit
• Initierea auditului
• Efectuarea analizei documentelor
• Pregătirea activităţilor la faţa locului
• Efectuarea auditului la faţa locului
• Pregătirea, aprobarea şi distribuirea
raportului de audit
• Finalizarea auditului
• Efectuarea auditului de urmărire
 Initierea auditului :
Desemnarea auditorului şef
• Cei care sunt responsabili pentru conducerea
programului de audit ar trebui să numească
şeful echipei de audit pentru un anume audit.
• Atunci când se efectuează un audit comun,
este important să se ajungă la un acord între
organizaţiile care auditează înainte ca auditul
să înceapă referitor la responsabilităţile
specifice ale fiecărei organizaţii, în special cele
referitoare la autoritatea şefului echipei
desemnat pentru audit
 Initierea auditului :
Definirea obiectivelor, a domeniului şi a
criteriilor auditului
• În cadrul obiectivelor globale ale unui program de
audit, un audit ar trebui să se bazeze pe obiective,
domeniu şi criterii documentate.
• Obiectivele auditului ar trebui definite de clientul
auditului.
• Domeniul şi criteriile auditului ar trebui definite
între clientul auditului şi conducătorul echipei de
audit în concordanţă cu procedurile programului
de audit. Orice modificări ale obiectivelor,
domeniului sau a criteriilor ar trebui convenite
între aceleaşi părţi
 Initierea auditului :
Definirea obiectivelor, a domeniului şi a
criteriilor auditului
Obiectivele auditului definesc ceea ce urmează să se
realizeze prin audit si pot include:
• Determinarea gradului de conformitate cu criteriile
de audit;
• Evaluarea capabilităţii de a se conforma cu
cerinţele reglementate şi contractuale;
• Evaluarea eficacităţii sistemului în atingerea
obiectivelor specificate; sau
• Identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială a
sistemului de management
 Initierea auditului :
Definirea obiectivelor, a domeniului şi a
criteriilor auditului
Domeniul auditului descrie amploarea şi limitele
auditului cum sunt: locaţiile fizice, unităţile
organizaţionale, activităţile şi procesele care
vor fi auditate şi perioada de timp acoperită de
audit.
Criteriile de audit pot include politici, cerinţe
contractuale sau coduri de bună practică
aplicabile ale unor domenii industriale
sau de afaceri.
 Initierea auditului :
Determinarea fezabilităţii
auditului
Responsabilii pentru conducerea programului de audit
ar trebui să determine fezabilitatea auditului luând în
considerare factori cum sunt:
• Informaţii suficiente şi corespunzătoare pentru
planificarea auditului;
• Cooperare adecvată din partea auditatului;
• Timpul şi resursele adecvate.
• Atunci când auditul nu este fezabil, ar trebui să fie
propusă clientului auditului o alternativă de cei
responsabili de programul de audit, prin consultare
cu auditatul
 Initierea auditului :
Selectarea echipei de audit
• Atunci când auditul a fost declarat fezabil, ar
trebui să fie stabilită o echipă de audit luând în
considerare competenţa necesară pentru a realiza
obiectivele auditului.
• Atunci când există un singur auditor, acesta ar
trebui să îndeplinească toate sarcinile aplicabile
unui conducător/şef de echipă.
• Cei responsabili de conducerea programului de
audit şi/sau conducătorul/şeful echipei de audit ar
trebui să identifice resursele necesare prin
consultare cu clientul auditului şi dacă este
necesar cu auditatul
 Initierea auditului :
Selectarea echipei de audit
Atunci când se decide mărimea şi componenţa echipei de audit,
se ia în considerare următoarele:
• Obiectivele, domeniul, criteriile şi durata estimată a
auditului;
• Competenţa globală a echipei de audit necesară pentru
realizarea obiectivelor auditului;
• Cerinţele organismelor de acreditare/certificare, daca e
aplicabil;
• Necesitatea de a se asigura independenţa echipei de audit de
activităţile care sunt auditate şi de a evita conflictele de
interese;
• Abilitatea membrilor echipei de audit de a interacţiona
eficace cu auditatul şi de a lucra împreună;
• Limba în care se desfăşoară auditul şi înţelegerea
caracteristicilor sociale şi culturale fie prin abilităţile
personale ale auditorului fie prin sprijinul unui expert tehnic
 Initierea auditului :
Selectarea echipei de audit
Procesul asigurării competenţei globale a echipei de
audit ar trebui să includă următoarele etape:
• Identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor
necesare realizării obiectivelor auditului;
• Selectarea membrilor echipei de audit astfel
încât toate cunoştinţele şi abilităţile să fie
prezente în echipa de audit.
Cunoştinţele şi abilităţile necesare pot fi realizate
prin includerea experţilor tehnici dacă nu sunt
acoperite complet de echipa de audit.
Experţii tehnici ar trebui să îşi desfăşoare
activitatea sub conducerea unui auditor
 Initierea auditului :
Selectarea echipei de audit
Atât clientul auditului cât şi auditatul pot cere
înlocuirea unui anumit membru din echipă din
motive rezonabile bazate pe principiile de auditare.
Astfel de motive ar trebui să fie comunicate
conducătorului echipei de audit şi celor
responsabili pentru conducerea programului de
audit care ar trebui să ia orice decizii de înlocuire
a membrilor echipei.
Exemple de motive rezonabile includ situaţiile de
conflict de interese ( cum sunt: un membru al
echipei este un fost angajat al auditatului sau a
furnizat servicii de consultanţă) şi comportări
anterioare contrare eticii .
 Initierea auditului :
Stabilirea contactului iniţial cu
auditatul
Contactul iniţial cu auditatul poate fi neoficial sau oficial şi ar
trebui să fie stabilit de cei responsabili de conducerea
programului de audit sau de conducătorul/şeful echipei de
audit. Scopul contactului iniţial este să:
• Stabilească canalele de comunicare
• Furnizeze informaţii despre perioada de timp propusă şi
componenţa echipei de audit;
• Solicite accesul la documentele relevante, inclusiv
înregistrări;
• Determine regulile de securitate aplicabile zonei;
• Stabilească acordurile pentru efectuare auditului;
• Convină reciproc asupra necesităţii persoanelor însoţitoare
cum sunt: observatorii sau ghizii echipei de audit .
 Activităţi de audit
• Initierea auditului
• Efectuarea analizei documentelor
• Pregătirea activităţilor la faţa locului
• Efectuarea auditului la faţa locului
• Pregătirea, aprobarea şi distribuirea
raportului de audit
• Finalizarea auditului
• Efectuarea auditului de urmărire
 Efectuarea analizei documentelor
• Înaintea desfăşurării activităţilor la faţa locului,
documentaţia auditatului ar trebui analizată pentru a
determina conformitatea sistemului, din punct de
vedere al documentelor, cu criteriile de audit.
• Documentaţia poate include atât documente şi
înregistrări relevante ale
sistemului de management,
cât şi rapoarte de audit
anterioare.
 Efectuarea analizei documentelor
Analiza ar trebui să ia în considerare mărimea, natura şi
complexitatea organizaţiei precum şi obiectivele şi
domeniul auditului.
O vizită la faţa locului preliminară poate fi necesară
pentru a avea o privire de ansamblu corespunzătoare a
informaţiilor disponibile.
Dacă documentaţia este considerată inadecvată,
conducătorul echipei de audit ar trebui să anunţe
clientul auditului, pe cei responsabili de conducerea
programului de audit şi auditatul.
Alte resurse nu ar trebui să fie alocate până nu sunt
rezolvate astfel de probleme
 Activităţi de audit
• Initierea auditului
• Efectuarea analizei documentelor
• Pregătirea activităţilor la faţa locului
• Efectuarea auditului la faţa locului
• Pregătirea, aprobarea şi distribuirea
raportului de audit
• Finalizarea auditului
• Efectuarea auditului de urmărire
Pregatirea activitatilor la fata locului

• Pregatirea planului de audit

• Atribuirea activităţilor în cadrul echipei de
audit
• Pregătirea documentelor de lucru:
– Liste de verificare şi planuri de eşantionare
– Formulare pentru înregistrarea informaţiilor-
dovezi obiective, constatări de audit şi
înregistrările şedinţelor.
Pregatirea activitatilor la fata locului:
Pregatirea planului de audit
• Conducătorul echipei de audit pregăteşte un plan de audit
pentru a furniza informaţiile necesare echipei de audit,
auditatului şi clientului auditului.
• Planul ar trebui să uşureze programarea şi coordonarea
activităţilor de audit.
• Detaliile furnizate în planul de audit ar trebui să reflecte
domeniul şi complexitatea auditului. De exemplu, detaliile
pot diferi între auditurile iniţiale şi cele ulterioare şi de
asemenea, între auditurile interne şi cele externe.
• Planul de audit ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a
permite modificări, cum sunt cele referitoare la domeniul
auditului care pot deveni necesare pe măsura desfăşurării
activităţilor de audit la faţa locului.
 Pregatirea activitatilor la fata
locului: Pregatirea planului de audit
Planul de audit ar trebui să includă sau să descrie:
• Obiectivele auditului;
• Criteriile de audit şi orice documente de referinţă;
• Domeniul auditului, inclusiv identificarea unităţilor
organizaţionale şi funcţionale precum şi a proceselor auditate;
• Datele şi locaţiile unde se vor desfăşura activităţile de audit la
faţa locului;
• Perioada şi durata apreciate pentru desfăşurarea activităţilor de
audit, inclusiv întâlnirile cu managementul auditatului şi cele
ale echipei de audit;
• Rolurile şi responsabilităţile membrilor echipei de audit şi a
persoanelor care îi însoţesc;
• Alocarea resurselor corespunzătoare pentru zonele critice ale
auditului.
 Pregatirea activitatilor la fata
locului: Pregatirea planului de audit
Planul de audit ar trebui să includă, după cum este cazul:
• Identificarea reprezentanţilor auditatului pentru
audit;
• Limba în care se lucrează şi cea în care se redactează
raportul de audit atunci când este diferită de limba
auditorului şi/sau a auditatului;
• Elementele raportului de audit;
• Acordurile de natură logistică (transport, facilităţi la
faţa locului);
• Aspectele referitoare la confidenţialitate;
 Pregatirea activitatilor la fata
locului: Pregatirea planului de audit
• Planul ar trebui să fie analizat şi acceptat de clientul
de audit şi prezentat auditatului înainte de începerea
activităţilor de audit la faţa locului.
• Orice obiecţii din partea auditatului ar trebui să fie
rezolvate între conducătorul echipei de audit,
auditat şi clientul de audit.
• Planul de audit revizuit ar trebui să fie convenit
între părţile interesate înainte de continuarea
auditului
 Pregatirea activitatilor la fata
locului: Atribuirea activităţilor în
cadrul echipei de audit
• Conducătorul echipei de audit ar trebui să aloce fiecărui membru
responsabilitatea pentru auditarea proceselor, funcţiilor,
locurilor, zonelor sau activităţilor specifice sistemului de
management.
• Astfel de alocări ar trebui să ia în consideraţie necesitatea de
independenţă, competenţă şi utilizare eficace a resurselor
auditorului ca şi rolurile diferite şi responsabilităţile auditorilor,
auditorilor în curs de formare şi a experţilor tehnici.
• Schimbări ale activităţilor alocate pot fi făcute pe măsura
desfăşurării auditului pentru a se asigura realizarea obiectivelor
auditului.
• Membrii echipei de audit ar trebui să analizeze informaţiile
relevante referitoare la activităţile de audit alocate şi să îşi
pregătească documentele de lucru necesare pentru acestea
 Pregatirea activitatilor la fata
locului: Pregătirea documentelor de
lucru
Documentele de lucru ar trebui să fie pregătite şi utilizate
de echipa de audit în scop de referinţă şi de înregistrare
a desfăşurării auditului, şi poate include:
• Liste de verificare şi planuri de eşantionare pentru
audit
• Formulare pentru înregistrarea
informaţiilor, cum sunt dovezile
obiective, constatările de audit şi
înregistrările şedinţelor.
 Pregatirea activitatilor la fata
locului: Pregătirea documentelor de
lucru
• Utilizarea listelor de verificare şi a formularelor nu ar
trebui să restricţioneze extinderea activităţilor de audit
care se pot schimba ca rezultat al informaţiilor
colectate pe parcursul auditului.
• Documentele de lucru, inclusiv înregistrările rezultate
din utilizarea lor, ar trebui să fie păstrate, cel puţin
până la terminarea auditului.
• Acele documente care implică informaţii confidenţiale
sau proprietate ar trebui să fie păstrate corespunzător
tot timpul de către membrii echipei de audit .
 Activităţi de audit
• Initierea auditului
• Efectuarea analizei documentelor
• Pregătirea activităţilor la faţa locului
• Efectuarea auditului la faţa locului
• Pregătirea, aprobarea şi distribuirea
raportului de audit
• Finalizarea auditului
• Efectuarea auditului de urmărire
 Efectuarea activitatilor la fata
locului:Desfăşurarea şedinţei de deschidere
O şedinţă de deschidere ar trebui să se ţină cu
managementul auditatului sau atunci când este
cazul, cu responsabilii de funcţiile şi procesele
auditate.
Scopul sedintei de deschidere este:
– analiza planului de audit;
– furnizarea unui scurt sumar al modului de
desfăşurare a activităţilor de audit;
– confirmarea canalelor de comunicare;
– oportunităţi pentru auditat să pună întrebări.
 Efectuarea activitatilor la fata
locului:Desfăşurarea şedinţei de deschidere
O şedinţă de deschidere ar trebui să se ţină cu managementul
auditatului sau atunci când este cazul, cu responsabilii de
funcţiile şi procesele auditate.
Scopul sedintei de deschidere este:
– analiza planului de audit;
– furnizarea unui scurt sumar al modului de desfăşurare
a activităţilor de audit;
– confirmarea canalelor de comunicare;
– oportunităţi pentru auditat să pună întrebări.
Şedinţa de deschidere poate fi formala sau nu (in companii
mici).
Şedinţa trebuie să fie prezidată de conducătorul echipei de audit
 Efectuarea activitatilor la fata
locului:Desfăşurarea şedinţei de deschidere
Următoarele aspecte ar trebui luate în considerare la şedinţa de
deschidere, după cum este cazul:
• Prezentarea participanţilor, inclusiv o scurtă descriere a
rolurilor acestora;
• Confirmarea obiectivelor auditului, a domeniului de aplicare
şi a criteriilor;
• Confirmarea programului auditului şi a altor convenţii
relevante cu auditatul, cum ar fi data şi ora pentru şedinţa de
închidere, şedinţele intermediare dintre echipa de audit şi
reprezentantul managementului auditatului, şi orice schimbări
de ultimă oră;
• Metodele şi procedurile care vor fi utilizate pentru efectuarea
auditului, inclusiv înştiinţarea auditatului că dovezile de audit
vor fi numai eşantioane din informaţiile disponibile şi de
aceea, există o doză de incertitudine în auditare;
 Efectuarea activitatilor la fata
locului:Desfăşurarea şedinţei de deschidere
• Confirmarea comunicării formale dintre echipa de audit -auditat;
• Confirmarea limbii utilizate pe parcursul auditului;
• Confirmarea faptului că pe parcursul auditului, auditatul va fi
informat de desfăşurarea auditului;
• Confirmarea disponibilitatii resurselor şi facilităţilor necesare;
• Confirmarea aspectelor referitoare la confidenţialitate;
• Confirmarea eventualelor cerinţe de protecţia muncii, situaţii de
urgenţă pentru echipa de audit;
• Confirmarea disponibilităţii, rolurilor şi identităţii
ghidurilor/persoanelor însoţitoare;
• Metoda de raportare, inclusiv clasificarea neconformităţilor;
• Informarea despre condiţiile în care auditul poate fi terminat;
• Informaţii despre sistemul de apeluri la modul de desfăşurare a
auditului sau a rezultatelor auditului.
Desfasurarea activitatilor la fata locului:
Comunicarea pe parcursul auditului
În funcţie de domeniul de aplicare şi de complexitatea auditului
poate fi necesar să se facă unele convenţii pentru
comunicarea formală pe parcursul unui audit.
Echipa de audit ar trebui să facă periodic schimb de informaţii,
să evalueze desfăşurarea auditului şi să realoce activitatea
între auditori după cum este nevoie
Pe parcursul auditului, conducătorul echipei de audit ar trebui să
comunice periodic, stadiul auditului şi orice nelămuriri
auditatului şi clientului auditului, după cum este cazul.
Dovezile colectate în audit care sugerează un risc imediat şi
semnificativ (ex.: securitate, mediu sau calitate) ar trebui să
fie anunţat fără întârziere auditatului, şi când este
cazul, clientului auditului.
 Desfasurarea activitatilor la fata locului:
Comunicarea pe parcursul auditului
• Atunci când dovezile de audit disponibile indică că
obiectivele auditului nu sunt atinse, conducătorul echipei de
audit ar trebui să raporteze motivele clientului auditului şi
auditatului pentru a determina acţiuni corespunzătoare. Astfel
de acţiuni pot include reconfirmarea planului de audit,
terminarea auditului sau modificarea obiectivelor şi a
domeniului de aplicare al auditului.
• Orice nevoie de schimbare a domeniului de aplicare al
auditului care poate deveni evidentă în timpul desfăşurării
activităţilor de audit la faţa locului ar trebui să fie analizate cu
auditatul, având aprobarea clientului auditului, după cum
este cazul.
• Orice sesizare despre un aspect în afara domeniului auditului
ar trebui să fie notat şi raportat conducătorului echipei de
audit, in vederea unei posibile comunicări cu clientul
auditului şi auditatul.
 Desfasurarea activitatilor la fata locului:
Rolul şi responsabilităţile ghizilor şi
observatorilor
Ghizii şi observatorii pot însoţi echipa de audit dar nu fac
parte din ea. Ei nu ar trebui să influenţeze sau să intervina
în desfăşurarea auditului.
Atunci când sunt desemnaţi ghizi , ei ar trebui să asiste echipa
de audit şi să acţioneze la cererea conducătorului ei.
Sarcinile lor pot include:
• Stabilirea contactelor şi a timpilor pentru interviuri;
• Aranjarea vizitelor într-o anume parte specifică zonei sau
companiei;
• Asigurarea că regulile referitoare la procedurile de
siguranţă şi securitate sunt cunoscute şi respectare
de membrii echipei de audit;
• Confirmarea auditului în numele auditatului;
• Clarificări sau asistarea la colectarea
informaţiilor
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Colectarea şi verificarea
informaţiilor
• Informaţiile relevante faţă de obiectivele, domeniul
şi criteriile auditului, inclusiv informaţiile
referitoare la interfeţele dintre funcţii, activităţi şi
procese ar trebui colectate prin eşantionare
corespunzătoare pe parcursul auditului şi verificate.
• Numai informaţia care este verificabilă poate fi
dovadă de audit. Dovezile de audit ar trebui
înregistrate ca atare.
• Dovada de audit se bazează pe eşantioane din
informaţiile disponibile. Totuşi, există un element
de incertitudine în auditare, şi cei care acţionează
în baza concluziilor auditului ar trebui să fie
conştienţi de această incertitudine
Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Colectarea şi verificarea
informaţiilor
Procesul de colectare a informaţiilor pentru a
ajunge la concluziile auditului :
• Colectare prin eşantionare corespunzătoare
• Verificare
• Evaluare fata de criteriile de audit
• Analiza
• Concluziile auditului
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Colectarea şi verificarea
informaţiilor
Metodele de colectare a informaţiilor includ:

• Interviul;
• Observarea activităţilor;
• Analiza documentelor.
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Surse de informare
Sursele de informare alese pot varia în funcţie de
domeniul şi complexitatea auditului şi pot include:
• Interviuri cu angajaţii;
• Observarea activităţilor;
• Documente si înregistrări;
• Sinteza datelor, indicatori de analiză şi de
performanţă;
• Rapoarte din alte surse- feedback-uri de la clienţi,
informaţii relevante de la părţi externe;
• Baze de date computerizate şi web site-uri.
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Desfăşurarea interviurilor
Interviurile sunt unul dintre mijloacele importante ale colectării
informaţiilor şi ar trebui realizate într-o manieră adaptată
situaţiei şi persoanelor intervievate.
Auditorul ar trebui să ia în considerare următoarele:
• Interviu cu persoane de la niveluri şi funcţii relevante;
• Interviu în cadrul programului normal de lucru şi la locul de
muncă al persoanei;
• explicarea motivului interviului şi a notiţelor care se iau;
• iniţierea Interviurilor prin solicitarea persoanelor de a-şi
descrie activitatea;
• Evitarea Întrebărilor care induc răspunsul;
• sintetizarea şi analiza rezultatelor interviului cu persoana
intervievată;
• mulţumiri pentru participare
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Generarea constatărilor
auditului
• Dovezile de audit ar trebui evaluate faţă de
criteriile de audit pentru a genera constatările
auditului.
• Constatările auditului pot indica fie
conformitatea, fie neconformitatea cu criteriile de
audit. Atunci când este specificat în obiectivele
auditului, constatările auditului pot identifica şi
oportunităţi de îmbunătăţire.
• Echipa de audit ar trebui să se întâlnească pentru
a analiza constatările auditului în etape
corespunzătoare pe parcursul auditului, după
cum este necesar
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Generarea constatărilor
auditului
• Conformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizată
pentru a indica locaţiile, funcţiile sau procesele auditate.
• Constatările individuale ale auditului referitoare la
conformitate şi la dovezile care le susţin ar trebui de
asemenea înregistrate dacă acest lucru este inclus în planul
de audit.
• Neconformităţile şi dovezile auditului care le susţin ar trebui
înregistrate. Neconformităţile pot fi clasificate. Acestea ar
trebui analizate cu auditatul pentru a obţine confirmarea că
dovada de audit este corectă, iar neconformităţile - înţelese.
• Trebuie depus orice efort pentru a rezolva orice divergenţe
de opinie referitoare la dovezile şi/sau constatările
auditului, iar divergenţele nerezolvate ar trebui înregistrate
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Pregatirea concluziilor
auditului
Echipa de audit ar trebui să ia în considerare înainte de
şedinţa de închidere:
• Analizarea constatărilor auditului şi a altor informaţii
corespunzătoare colectate pe perioada auditului,
comparativ cu obiectivele auditului;
• Convenirea concluziilor auditului având în vedere
incertitudinea inerentă a procesului de audit;
• Pregătirea recomandărilor, dacă este specificat în
obiectivele auditului; şi
• Discutarea auditului de urmărire, dacă este inclus în
planul de audit.
Desfasurarea activitatilor la fata locului:
Concluziile auditului
Concluziile auditului se pot referi la :
• Gradul de conformitate a sistemului de
management faţă de criteriile de audit;
• Implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea
eficace a sistemului de management;
• Capabilitatea procesului de analiză efectuată
de management de a se asigura că sistemul de
management este în continuare corespunzător,
adecvat şi eficace.
Concluziile auditului pot conduce la recomandări
referitoare la îmbunătăţire, relaţii de afaceri,
certificarea /înregistrarea, sau activităţi
viitoare de auditare, dacă este specificat în
obiectivele auditului.
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Şedinţa de închidere
• Se desfăşoara sub coordonarea conducătorului
echipei de audit
• Se prezinta constatările şi concluziile auditului,
astfel încât acestea să fie înţelese şi însuşite de
auditat
• Se stabilesc perioade de timp pentru ca auditatul să
prezinte un plan de acţiuni corective şi preventive
• Se înştiinţeaza auditatul de situaţiile întâlnite pe
parcursul auditului care pot diminua încrederea în
concluziile auditului
 Desfasurarea activitatilor la fata
locului: Şedinţa de închidere
• Într-o organizaţie mică, şedinţa de închidere poate consta
numai în comunicarea constatărilor şi concluziilor
auditului.
• În alte situaţii, şedinţa ar trebui să fie oficială şi
înregistrări ale acesteia, inclusiv persoanele participante, ar
trebui păstrate.
• Orice opinii divergente referitoare la constatările auditului
şi/sau concluzii între echipa de audit şi auditat ar trebui
discutate şi dacă este posibil, rezolvate. Dacă nu sunt
rezolvate, ambele opinii ar trebuie înregistrate.
• Dacă este specificat prin obiectivele auditului ar trebui
prezentate recomandări pentru îmbunătăţire.
 Activităţi de audit
• Initierea auditului
• Efectuarea analizei documentelor
• Pregătirea activităţilor la faţa locului
• Efectuarea auditului la faţa locului
• Pregătirea, aprobarea şi distribuirea
raportului de audit
• Finalizarea auditului
• Efectuarea auditului de urmărire
 Pregatirea raportului de audit
Conducătorul echipei de audit ar trebui să fie responsabil de
pregătirea şi conţinutul raportului de audit.
Raportul de audit ar trebui să furnizeze o înregistrare completă,
exactă, concisă şi clară a auditului, şi ar trebui să conţină
sau să facă referire la următoarele:
• Obiectivele auditului;
• Domeniul auditului
• Perioada de timp şi locurile în care s-a desfăşurat auditul.
• Conducătorul şi membrii echipei de audit;
• Lista reprezentanţilor auditatului;
• Criteriile de audit;
• Constatările auditului;
• Recomandăril pentru îmbunătăţire
• Concluziile auditului.
 Raportul de audit
Raportul de audit poate, de asemenea, să includă sau să
facă referire la următoarele, după caz:
•  Planul de audit;
• Lista reprezentanţilor auditatului;
• Un rezumat al procesului de audit inclusiv al
incertitudinii şi/sau obstacolelor întâlnite care pot
diminua încrederea în concluziile auditului;
• Confirmarea că obiectivele auditului au fost
realizate în cadrul domeniului auditului în
concordanţă cu planul de audit;
 Raportul de audit
• Zonele neacoperite, deşi incluse în domeniul
auditului;
• Opiniile divergente nerezolvate între echipa de audit
şi auditat;
• Recomandările pentru îmbunătăţire, dacă este
specificat în obiectivele auditului;
• Planurile de acţiuni de urmărire convenite, dacă
există;
• O declaraţie referitoare la natura confidenţială a
conţinutului raportului; şi
• Lista de difuzare a raportului de audit. 
Aprobarea şi difuzarea raportului de
audit
• Raportul de audit ar trebui emis în perioada de timp
convenită.
• Dacă nu este posibil, motivele de întârziere ar trebui
comunicate clientului auditului şi ar trebui convenită o nouă
dată de emitere.
• Raportul de audit ar trebui datat, analizat şi aprobat conform
procedurilor programului de audit.
• Apoi raportul de audit ar trebui aprobat şi difuzat
destinatarilor desemnaţi de clientul auditului.
• Raportul de audit este proprietatea clientului auditului.
Membrii echipei de audit şi toţi destinatarii raportului ar
trebui să respecte şi să păstreze confidenţialitatea raportului. 
 Activităţi de audit
• Initierea auditului
• Efectuarea analizei documentelor
• Pregătirea activităţilor la faţa locului
• Efectuarea auditului la faţa locului
• Pregătirea, aprobarea şi distribuirea
raportului de audit
• Finalizarea auditului
• Efectuarea auditului de urmărire
 Finalizarea auditului
• Auditul este finalizat atunci când activităţile
descrise în planul de audit au fost
îndeplinite şi raportul de audit aprobat a
fost difuzat.
• Documentele referitoare la audit ar trebui
reţinute sau distruse în baza acordului
dintre părţile participante şi în concordanţă
cu procedurile programului
de audit şi cerinţele
reglementate, legale şi
contractuale aplicabile
 Finalizarea auditului
• Dacă nu se cere altfel prin lege, echipa de audit şi
cei responsabili pentru conducerea programului de
audit nu ar trebui să dezvăluie conţinutul
documentelor, orice informaţii obţinute în perioada
auditului sau raportul de audit, oricărei părţi fără
acordul explicit al clientului auditului şi, când este
cazul, cu aprobarea auditatului.
• Dacă este cerută dezvăluirea conţinutului
documentelor auditului, clientul auditului şi
auditatul ar trebui să fie informaţii cât mai curând
posibil
 Activităţi de audit
• Initierea auditului
• Efectuarea analizei documentelor
• Pregătirea activităţilor la faţa locului
• Efectuarea auditului la faţa locului
• Pregătirea, aprobarea şi distribuirea
raportului de audit
• Finalizarea auditului
• Efectuarea auditului de urmărire
 Activităţi de urmărire

• Finalizarea şi eficacitatea acţiunilor

corective trebue verificată de catre
membrii еchipеi de audit - parte a
unui audit ulterior
Desfăşurarea activităţilor de urmărire
rezultate din audit
• Concluziile auditului pot indica necesitatea unor
acţiuni corective, preventive sau de îmbunătăţire,
după caz.
• Astfel de acţiuni, de obicei, sunt întreprinse de
auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu
sunt considerate ca făcând parte din audit.
• Auditatul ar trebui să-l informeze pe clientul
auditului referitor la stadiul acestor acţiuni.
Desfăşurarea activităţilor de urmărire
rezultate din audit
• Finalizarea şi eficacitatea acţiunilor corective ar
trebui verificată. Această verificare poate fi parte a
unui audit ulterior.
•  Programul de audit poate specifica urmărirea de
către membrii echipei de audit, care adaugă valoare
prin utilizarea expertizei lor. În astfel de cazuri,
trebuie să se aibă grijă pentru a menţine
independenţa în activităţile ulterioare de audit
Competenţa şi evaluarea auditorilor

Încrederea în procesul de audit depinde de

competenţa celor care desfăşoară audituri.
Această competenţă se bazează pe demonstrarea:
• aptitudinilor personale
• capabilitatii de a aplica cunoştinţele şi
aptitudinile acumulate prin educaţie, experienţă
de muncă, instruire ca auditor şi experienţă de
audit
Competenţa şi evaluarea auditorilor
• Unele dintre cunoştinţele şi abilităţile
prevazute de standard sunt comune pentru
auditorii sistemelor de management iar unele
sunt specifice auditorilor unei discipline
individuale.
• Auditori îşi dezvoltă, menţin şi îmbunătăţesc
competenţa prin dezvoltare profesională
continuă şi prin participări regulate la
audituri.
 Conceptul de competenţă
Conceptul de competenţă a auditorilor este descris in urmatoarea figura

Marketing Management
Cunoştinţe şi însuşiri Cunoştinţe şi însuşiri Cunoştinţe şi însuşiri
specifice domeniului generice specifice domeniului
marketingului (7.3.1 şi 7.3.2) managementului

Educaţie
Experienţă de muncă
Instruire ca auditor
Experienţă de audit
(7.4)

Aptitudini personale (7.2)

 Aptitudini personale
Auditorii ar trebui să aibă aptitudini personale care să
le permită să acţioneze în concordanţă cu
principiile de audit
• să dea dovadă de etică, cinste, încredere,
sinceritate, onestitate şi discreţie;
• să fie receptiv, de ex. dornic să ia în considerare
idei sau alte puncte de vedere alternative;
• să fie diplomat, de ex. tact în lucrul cu oameni;
• să aibă spirit de observaţie, de ex. stare activă de
conştientizare a ambientului fizic şi a activităţilor
practice;
 Aptitudini personale
• să fie perceptiv, de ex. stare de conştientizare instinctivă
a situaţiilor şi capabilitatea de a înţelege situaţiile;
• să fie flexibil, de ex. se adaptează prompt la situaţii
diferite;
• să fie tenace, de ex. perseverent, concentrat pe
îndeplinirea obiectivelor;
• să aibă capacitate de decizie, de ex. ajunge la concluzii în
timp util bazându-se pe analiză şi raţionamente logice; şi
• să aibă siguranţă de sine, de ex. acţionează şi se
manifestă independent în timp ce interacţionează efectiv
cu ceilalţi
Cunoştinţe şi însuşiri generale a auditorilor

Auditorii ar trebui să aibă cunoştinţe şi însuşiri în

următoarele domenii:
a) Principii, proceduri şi tehnici de audit – care să
permită auditorilor să selecteze şi să aplice pe cele
corespunzătoare diferitelor audituri şi să se asigure
că auditurile sunt efectuate într-o manieră
consecventă şi sistematică.
Un auditor ar trebui să fie capabil să:
• aplice principiile, procedurile şi tehnicile de audit;
• planifice şi să organizeze activitatea in mod eficace;
• efectueze auditul în limitele programului agreat;
Cunoştinţe şi însuşiri generale a auditorilor
• stabilească prioritatea şi să se concentreze pe
probleme în funcţie de importanţă;
• colecteze informaţii în mod eficace prin intervievare,
ascultare, observare şi examinarea documentelor,
înregistrărilor şi a datelor;
• înţeleagă adecvarea şi consecinţele utilizării tehnicilor
de eşantionare pentru auditare;
• verifice exactitatea informaţiilor colectate;
• confirme că dovezile de audit sunt suficiente şi
adecvate pentru a susţine constatările şi concluziile
auditului;
Cunoştinţe şi însuşiri generale a auditorilor
• evalueze acei factori care pot influenţa credibilitatea
constatărilor şi concluziilor auditului;
• utilizeze documente de lucru pentru a înregistra
activităţile auditului;
• pregătească rapoartele de audit;
• menţină confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor,
şi
• comunice eficace, fie prin abilităţile lingvistice
personale, fie prin intermediul unui interpret.
Cunoştinţe şi însuşiri generale a auditorilor
b)Sistemele de management şi documente de referinţă –
care permit auditorului să înţeleagă domeniul şi să
aplice criteriile de audit.
Cunoştinţele şi însuşirile în acest domeniu ar trebui să
cuprindă:
• aplicarea sistemelor de management diverselor
organizaţii;
• interacţiunea între componentele sistemului de
management;
Cunoştinţe şi însuşiri generale a auditorilor
• standardele sistemelor specifice de management,
proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului
de management utilizate ca şi criterii de audit;
• recunoaşterea diferenţelor dintre documentele de
referinţă şi prioritatea acestora;
• aplicarea documentelor de referinţă pentru diferite
situaţii de audit ; şi
• sisteme informatice şi tehnologia pentru autorizarea,
securitatea, difuzarea şi controlul documentelor,
datelor şi al înregistrărilor.
Cunoştinţe şi însuşiri generale a auditorilor
c) Situaţii organizaţionale - care permit auditorilor să
înţeleagă contextul operaţional al organizaţiei.
Cunoştinţele şi însuşirile în acest domeniu ar trebui să
cuprindă:
• mărimea, structura, funcţiile şi relaţiile organizaţiei;
• procesele generale ale activităţii şi terminologia
conexă, şi
• obiceiurile culturale şi sociale ale auditatului.
Cunoştinţe şi însuşiri generale a auditorilor
d) Legile, reglementările şi alte cerinţe relevante
aplicabile disciplinei – care permit auditorului să
lucreze în cadrul organizaţiei auditate şi să cunoască
cerinţele care se aplică organizaţiei auditate.
Cunoştinţele şi însuşirile în acest domeniu ar trebui să
cuprindă:
• Coduri, legi şi reglementări locale, regionale şi
naţionale;
• Contracte şi acorduri;
• Tratate şi convenţii internaţionale; şi alte cerinţe la
care organizaţia subscrie.
Cunoştinţe şi însuşiri generale a conducatorul
echipei de audit
Conducătorii echipei de audit ar trebui să aibă cunoştinţe
şi însuşiri suplimentare de leadership pentru a
facilita realizarea eficace şi eficientă a auditului.
Un conducător al unei echipe de audit ar trebui să fie
capabil :
• Să planifice şi să utilizeze eficace resursele pe durata
unui audit;
• Să reprezinte echipa de audit în comunicarea cu
clientul auditului şi auditatul;
• Să organizeze şi să conducă membrii echipei de
audit,
Cunoştinţe şi însuşiri generale a conducatorul
echipei de audit

• Să asigure orientarea şi să îndrume auditorii în curs de

formare;
• Să conducă echipa de audit pentru a obţine concluziile
de audit;
• Să prevină şi să rezolve conflictele şi
• Să întocmească şi să finalizeze raportul de audit
 Cunoştinţe şi însuşiri specifice ale
auditorului
Auditorii sistemului de management ar trebui să aibă
cunoştinţe şi abilităţi referitoare la :
a) tehnici şi metode din domeniul speific –– pentru a
permite auditorului să examineze sistemele de
management şi să genereze constatările şi
concluziile de audit corespunzătoare. Cunoştinţele
şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să acopere:
– terminologia;
– Principiile şi aplicarea acestora
– instrumentele specifice domeniului şi aplicarea
lor (controlul statistic, analiza efectelor…)
 Cunoştinţe şi însuşiri specifice ale
auditorului
b) procese şi produse, inclusiv servicii –pentru a
permite auditorului să înţeleagă contextul tehnologic
în care se efectuează auditul.
Cunoştinţele şi abilităţile în acest domeniu ar trebui să
acopere:
• terminologia specifică sectorului;
• caracteristicile tehnice ale produselor şi proceselor,
inclusiv ale serviciilor şi
• procesele şi practicile specifice sectorului
 Studii, experienţă profesională, instruire ca
auditor şi experienţă de audit
Un auditor ar trebui să aibă următoarele studii, experienţă
profesională, instruire ca auditor şi experienţă de audit:
a) studii suficiente pentru a dobândi cunoştinţele şi abilităţile
recomandate de standard.
b) experienţă profesională care să contribuie la dezvoltarea
cunoştinţelor şi abilităţilor ( de dorit într-o funcţie tehnică,
managerială sau profesională care implică raţionamente,
rezolvarea problemelor şi comunicarea cu alţi specialişti sau
manageri, persoane cu funcţii similare, clienţi şi/ sau alte
părţi interesate).
• Parte din experienţa profesională ar trebui să fie în funcţia în
care activităţile întreprinse contribuie la dezvoltarea
cunoştinţelor şi a abilităţilor
 Studii, experienţă profesională, instruire ca
auditor şi experienţă de audit
c) instruire ca auditor care contribuie la
dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor descrise
in standard. Instruirea poate fi furnizată de
propria organizaţie sau de o organizaţie
externă;
d) experienţă de audit. Această experienţă ar trebui
acumulată sub direcţionarea şi îndrumarea unui
auditor care este competent în calitate de
conducător al unei echipe de audit în aceeaşi
disciplină.
 Conducătorul echipei de audit
Un conducător al echipei de audit ar trebui să fi
acumulat experienţă de audit suplimentară pentru
a dezvolta cunoştinţele şi abilităţile descrise in
standard.
Această experienţă suplimentară ar fi trebuit
acumulată acţionând în calitate de conducător al
echipei de audit sub direcţionarea şi îndrumarea
unui altui auditor care este competent în calitate
de conducător al echipei de audit
 Niveluri de studii, experienţă
profesională, instruire ca auditor şi
experienţă de audit
• Organizaţiile ar trebui să stabilească nivelurile de
studii, experienţă profesională, instruire ca auditor şi
experienţă de audit pentru un auditor, necesare pentru
a acumula cunoştinţele şi abilităţile corespunzătoare
programului de audit.
• Experienţa a arătat că nivelurile prezentate în Tabelul
1 sunt corespunzătoare pentru auditorii care
efectuează audituri de certificare sau similare. În
funcţie de programul de audit pot fi corespunzătoare
niveluri mai ridicate sau mai scăzute
 Exemple de niveluri de studii,
experienţă profesională, instruire
ca auditor şi experienţă de audit
Auditor Conducător al echipei
de audit
Studii min Bacalaureat studii superioare
Experienţa 4 ani 5 ani
profesională
Experienţa Cel puţin 2 ani din Cel puţin 2 ani din cei
profesională în cei 5 ani de 5 ani de experienţă
domeniu specific experienţă
Instruirea Instruirea ca auditor Instruirea ca auditor 40
40 de ore de instruire de ore de instruire
despre audit despre audit
 Exemple de niveluri de studii,
experienţă profesională, instruire
şi experienţă de audit
Auditor Conducător al echipei de
audit
Experien 4 audituri complete 3 audituri complete pentru
ţa de pentru un total de cel un total de cel puţin 15 zile
audit puţin 20 de zile de de experienţă de audit în
experienţă de audit ca rolul de conducător al
auditor în curs de echipei de audit sub
formare sub îndrumarea unui auditor
direcţionarea şi competent în calitate de
îndrumarea unui auditor conducător al echipei
competent Auditurile trebuie efectuate
în ultimii trei ani în ultimii doi ani
consecutivi. consecutivi.
 Menţinerea şi îmbunătăţirea
competenţei
Dezvoltarea profesională continuă se referă la menţinerea şi
îmbunătăţirea cunoştinţelor, a abilităţilor şi a însuşirilor
personale.
Мenţinerea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor, a abilităţilor şi a
însuşirilor personale prin:
– activitate suplimentară,
– experienţă,
– instruire,
– studiu individual,
– studiu asistat,
– participarea la întâlniri, seminarii şi conferinţe
– alte activităţi relevante
Menţinerea abilităţilor de auditare
Activităţile pentru dezvoltarea
profesională continuă ar trebui să ia în
considerare schimbările nevoilor
individuale şi celor ale organizaţiei, ale
practicii de audit, standardelor şi altor
cerinţe
Auditorii ar trebui să îşi menţină şi să
demonstreze abilitatea de auditare prin
participarea în mod regulat la audituri
 Evaluarea auditorilor
Evaluarea auditorilor şi a conducătorilor echipei de audit
ar trebui planificată, implementată şi înregistrată în
concordanţă cu procedurile programului de audit pentru
a furniza un rezultat care este obiectiv, consecvent,
corect şi de încredere.
Procesul de evaluare ar trebui să identifice nevoile de
îmbunătăţire a instruirii şi a altor abilităţi
Evaluarea auditorilor intervine în următoarele etape
diferite:
• evaluarea iniţială a persoanelor care doresc să devină
auditori;
• evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a
echipei de audit descris la 6.2.4;
• evaluarea continuă a performanţei auditorului pentru a
identifica necesităţile pentru menţinerea şi
îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor.
 Procesul de evaluare
Procesul de evaluare implică patru paşi principali
Pasul 1 – Identificarea însuşirilor personale, a cunoştinţelor şi
abilităţilor pentru a îndeplini necesităţile programului de
audit.
Pentru stabilirea cunoştinţelor şi a abilităţilor adecvate ar trebui să se
ia în considerare următoarele:
• Mărimea, natura şi complexitatea organizaţiei care va fi auditată;
• Obiectivele şi amploarea programului de audit;
• Cerinţele de certificare/înregistrare şi acreditare;
• Rolul procesului de audit în managementul organizaţiei care va
fi auditată;
• Nivelul de încredere cerut în programul de audit; şi
• Complexitatea sistemului de management care va fi auditat
 Procesul de evaluare
Pasul 2 – Stabilirea criteriilor de evaluare
• Criteriile pot fi cantitative (cum sunt anii de
experienţă profesională, numărul de audituri
efectuate, orele de instruire ca auditor) sau
calitative (cum sunt demonstrarea însuşirilor
personale, a cunoştinţelor sau a abilităţilor, în timpul
instruirii sau la locul de muncă).
 Procesul de evaluare
Pasul 3 – Selectarea metodei adecvate de evaluare
Evaluarea ar trebui realizată de o persoană sau de
un grup de persoane care utilizează una sau mai
multe metode selectate dintre cele din Tabelul 2.
La utilizarea tabelului 2 ar trebui să se ia în
considerare următoarele:
• Metodele prezentate reprezintă un interval de
opţiuni şi pot să nu fie aplicate în toate situaţiile;
• Diferitele metode prezentate pot diferi în ceea ce
priveşte încrederea conferită, şi
• O combinaţie de metode care ar trebui de
regulă să fie utilizată pentru a asigura un
rezultat obiectiv, coerent, corect şi de încredere
 Tabelul 2 – Metode de evaluare
Metoda de Obiective Exemple
evaluare
Analiza Verifica pregătirea şi Analiza înregistrărilor
înregistrărilor experienţa acumulate referitoare la studii,
de auditor instruire, experienţă
profesională şi de audit
Feedback Furnizează informaţiile Supravegheri,
pozitiv sau despre cum este chestionare, referinţe
negativ percepută prestaţia personale, mărturii,
auditorului reclamaţii, evaluarea
performanţei, analize
reciproce
 Tabelul 2 – Metode de evaluare
Metoda de Obiective Exemple
evaluare
Interviu Evaluează însuşirile Interviuri faţă în faţă
personale, abilităţile de sau la telefon
comunicare, verifică
informaţiile, testarea
cunoştinţelor şi
obţinerea informaţiilor
suplimentare
Observare Evaluează însuşirile Interpretare de roluri,
personale, şi capacitatea audituri cu
de a aplica cunoştinţe şi supraveghere,
abilităţi evaluarea în activitate
 Tabelul 2 – Metode de evaluare
Metoda de Obiective Exemple
evaluare
Testare Evaluează însuşirile Examene scrise şi
personale, orale, teste
cunoştinţele şi psihometrice
abilităţile, precum şi
aplicarea acestora.
Analiza post Furnizează .Analiza raportului
audit informaţiile acolo de audit şi discuţia cu
unde observarea clientul auditului, cu
directă nu este auditatul, cu colegii
posibilă sau şi cu auditorul.
 Probleme ce apar pe parcursul
auditului
• Intentionate
• Neintentionate
• În faza de pregătire a auditului
• La efectuarea auditului la fata locului
• Obstructionarea auditului
 Probleme ce apar pe parcursul
auditului
Problemele ce apar în timpul auditului pot fi:
• intenţionate (cele create de un auditat care
se opune auditului şi încearcă prin diverse
mijloace să-l amâne, să-l facă ineficient) şi
• neintenţionate (apar tocmai pentru că cel
care este auditat vrea să fie cât mai
ospitalier şi de folos).
Probleme ce apar în faza de pregătire
a auditului
Auditurile interne se desfăşoară şi se controlează mai
greu decât un audit extern.
Datorită faptului că auditurile interne nu este dintre
cele mai importante în structura managementului,
managerii din zonele auditate nu vor asculta pe
auditorii interni, considerând că le sunt superiori.

Ei nu înţeleg că auditorii interni sunt o autoritate

delegată, superioară managerilor de zonă.
De asemenea cei auditaţi au impresia că problemele
lor zilnice au prioritate faţă de audit.
.
Probleme ce apar în faza de pregătire
a auditului
Este un mod de gândire care nu trebuie să afecteze
obiectivele şi scopurile auditului aşa cum au fost
stabilite în planul de audit
O metodă de amânare este aceea prin care, deşi data
auditului a fost stabilită de comun acord, auditorul şef
primeşte de la şeful zonei auditate o cerere de
amânare pe motiv că secţia are foarte mult de lucru la
data respectivă.
 O altă metodă de amânare a auditului este de a
motiva că la data auditului unele persoane lipsesc şi
de aceea trebuie amânat auditul.
 Probleme ce apar la auditul la faţa
locului
În cadrul şedinţei de deschidere, auditatul poate
pregăti o prezentare foarte lungă şi detaliată a
activităţii din zona lui şi a subiectului auditului.
Auditorul trebuie să asigure controlul şedinţei astfel
încât să se dea numai informaţiile cerute de echipa de
audit şi aceasta cu cât mai puline detalii. Un auditat
care vrea să obstrucţioneze auditul poate adopta
această prezentare lungă pentru a trage de timp, dar cu
fermitate şi politeţe, auditorul îl poate aduce pe
auditat la suviectul în cauză
 Probleme ce apar la auditul la faţa
locului
• Multă "vorbărie" este abordarea prezentărilor lungi
care nu spun nimic, făcute pentru a atrage atenţia de la
lucruri care pot fi dezavantajaose. Pentru aceasta
auditorul trebuie să formuleze întrebările într-un mod
strict care necesită răspuns scurt cu Da sau Nu, sau dacă
tot se primeşte răspunsuri lungi, trebuie să adreseze
întrebările altei persoane mai puţin vorbăreţe.
• Managerul foarte ocupat se poate întâlni atunci când
acesta nu este informat de către superiorul lui că auditul
are loc în sectorul lui. În acest caz managerul poate
pretinde că are alte activităţi şi nu poate petrece timpul
necesar cu auditorii.
 Probleme ce apar la auditul la faţa
locului
• Ospitalitatea exagerată este cea mai obişnuită formă
de tragere de timp, de obicei neintenţionată, dar care
fără control ferm este dificil de evitat. De aceea
trebuiesc utilizate mesele simple şi rapide pentru pauza
de prânz, pentru aceasta să fie folosite facilităţile de la
faţa locului, pentru a nu se pierde timp cu transportul
auditorilor la şi de la restaurant.
• Abaterile de la orar pot fi o problemă neintenţionată
sau poate fi deliberată pentru a încetini şi a da peste cap
orarul auditului.
 Probleme ce apar la auditul la faţa
locului
Auditorul trebuie să detecteze intenţiile deliberate de
întrerupere a auditului şi să le ia în considerare. Poate să
cheme pe reprezentantul auditatului dacă el nu este de
faţă, pentru a-i ţine locul persoanei care lipseşte. De
obicei aceste întreruperi se rezolvă prin prelungirea
perioadei de audit sau prin reprogamarea lui.
 
Pentru a distrage auditorul, cu intenţie bună sau rea,
auditatul poate oferi explicaţii/demonstraţii asupra unor
elemente sau procese care sunt nerelevante pentru audit,
dar auditatul a observat că îl interesează pe auditor.
 Obstrucţionarea auditului
• În timpul auditului, auditatul poate încerca deliberat
să-l ghideze pe auditor spre o operaţie specifică, sau un
operator, document, caracteristică. Un auditat de bună
credinţă va ruga pe auditor să selecţioneze lucrurile pe
care doreşte să le exemineze.
• Adesea, când se descoperă o diferenţă între procedură
şi practică, auditorului i se poate spune că este un caz
special. De fapt, dacă auditorul descoperă mai multe
neconcordanţe, îşi pune problema dacă sistemul sau
procedura a fost implementat corespunzător în zona
auditată. De obicei, pentru că procedurile sunt corect
documentate, cel auditat încearcă să scuze o serie de
diferenţe din practică, prin circumstanţe "speciale".
 Obstrucţionarea auditului
• Punerea la încercare a auditorilor, se întâmplă acolo unde
cel auditat îi testează pe auditori într-un fel sau altul atacindu-
le calmul sau probându-le cunoştinţele şi însuşirile.
• Uneori este atacată fermitatea şi încrederea în sine a
auditorului. Aceasta se întâmplă când se descoperă o
deficienţă sau slăbiciune în timpul auditului. Dacă auditorul
manifestă puţină slăbiciune şi nu vine cu argumente puternice
bazate pe dovezi obiective clare, el pierde respectul
auditatului şi va avea de înfruntat tot mai multe împotriviri.
• Dacă auditul se desfăşoară undeva unde limba maternă este
alta decât a auditorilor, acest lucru poate fi exploatat de
auditat. De aceea auditorul trebuie să aibă un traducător
disponibil