SEMNE CLINICE EXTRAORALE ȘI

INTRAORALE ÎN EDENTAȚIA PARȚIALĂ

FRONTALĂ

Coordonator stiințific:
Conf.univ.dr.Scrieciu Monica
Îndrumător științific:
Asis. univ. dr. Pascu Roxana Maria
Absolvent
Clincea Emilia Roxana
 Cuprins
CAPITOLUL 1. EDENTAȚIA PARȚIALĂ FRONTALĂ.DEFINIȚIE.ETIOLOGIE

CAPITOLUL 2.SEMNE SUBIECTIVE ÎN EDENTAȚIA PARȚIALĂ FRONTALĂ

CAPITOLUL 3. SEMNE CLINICE OBIECTIVE EXTRAORALE ȘI INTRAORALE ÎN EDENTAȚIA

PARȚIALĂ FRONTALĂ

CAPITOLUL 4. MATERIAL ȘI METODE DE STUDIU

CAPITOLUL 5. REZULTATE ȘI DICUȚII

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 Obiectivul și scopul lucrării
Scopul lucrării a fost reprezentat de evidențierea semnelor clinice extraorale şi intraorale în edentaţia
parţială frontală. Importanța analizei semnelor clinice extraorale şi intraorale în edentaţia parţială
frontală rezultă din faptul că această edentaţie este percepută de pacienţi ca o infirmitate gravă iar
tratamentul protetic trebuie instituit precoce, înainte de instalarea complicaţiilor.

Materialul studiat
Studiul clinic a fost efectuat pe un numar de 18 de pacienți care au prezentat edentații parţiale frontale.
Pacienții s-au prezentat în Clinica de Protetică Dentară a Facultății de Medicină Dentară Craiova, în
perioada octombrie 2017- iunie 2018.
Pacienții luați în studiu au fost de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 29 și 71 de ani, din mediul urban
și rural, şi au fost diagnosticaţi cu edentaţie parţială frontală.

Metoda de studiu
Metoda de studiu a constat în:
-Examinarea clinică a pacienților luaţi în studiu conform unei fișe de observație clinică.
-Analiza modelelor de studiu.
 Rezultate și discuții
Graficul nr. Distribuția pe grupe de vârstă
a pacienților examinați Graficul nr.2. Distribuția pe sexe a numărului total de pacienți examinați

Din studiul statistic s-a observat faptul că S-a observat faptul că mai mult de 2/3
dintre pacienții luați în studiu, cei mai mulți s-au din pacienţii luaţi în studiu au fost de sex
încadrat în grupa de vârstă 40–50 ani, urmați de masculin, comparativ cu pacienţii de sex
pacienții aparținând grupei de vârstă 50–60 ani. feminin, care au fost doar 5.
Numărul cel mai mic de pacienți luați în studiu care
au prezentat edentații parțiale frontale au aparținut
grupelor de vârstă peste 70 ani și 20-30 ani.
 Tabelul nr.3
Graficul nr.4
Distribuția în raport cu mediul de proveniență
Distribuția pacienților examinați în raport cu etiologia edentației parțiale frontale
a numărului total de pacienți
Nr. Mediu de proveniență Nr. Pacienți Procente
Crt.

1. Pacienți din mediul 12 66.67%

urban

2. Pacienți din mediul rural 6 33.33%

Total pacienți 18 100%

Conform studiului nostru, numărul pacienţilor din Cei mai mulţi dintre pacienţi luaţi în studiu,
mediu urban a fost dublu, adică 12, faţă de numărul adică 9, au avut drept cauză a edentaţiei
pacienţilor din mediul rural, din totalul numărului parodontopatiile marginale.
de pacienţi care s-au prezentat la medicul dentist.
 Graficul nr.5 Tabelul nr.6

Distribuția pacienţilor în raport cu afecțiunile generale ale pacienților examinați Distribuția pacienților în funcție de topografia edentației frontale

Nr. Arcada Nr. Pacienți Procente

Crt.

1. Arcada maxilară 14 77.78%

2. Arcada mandibulară 4 22.22%

Total pacienți 18 100%

Cei mai mulţi dintre pacienţii luaţi în studiu au Din numărul total al pacienţilor luaţi în studiu, la

prezentat afecţiuni cardiovasculare, iar 5 dintre 14 dintre ei am constatat că edentaţia frontală a

pacienţi au negat existenţa unei afecţiuni generale. fost situată la nivelul arcadei maxilare în timp ce
doar la 4 pacienţi edentaţia s-a situat la nivelul
arcadei mandibulare.
 Tabelul nr.7 Graficul nr. 8

Distribuția pacienților în funcție de mărimea breşelor edentate Distribuția pacienţilor în funcție de prezența breşelor asociate breşei frontale

Nr. Mărimea breşelor Nr. Pacienți Procente

Crt. edentate frontale

1. Breșe unidentare 9 50.00%

2. Breşe întinse (3-4 dinţi) 3 16.67%

3. Breşe reduse (1-2 dinţi) 6 33.33%

Total pacienți 18 100%

Raportat la mărimea breșelor edentate, am
constatat că în majoritatea cazurilor, 9 pacienţi au
prezentat breşe unidentare. 6 pacienţi au prezentat
breşe reduse, cu doi dinți absenți, iar 3 pacienţi au
prezentat breșe întinse.
Potrivit studiului statistic, cei mai mulţi dintre
pacienţi, adică 9, au prezentat alături de breşa
edentată frontală şi o breşă laterală. Doar 4 pacienţi
au prezentat numai breșă frontală.
 Cazul clinic nr.1
Pacient .P.G., în vârstă de 68 de ani, din mediul urban, s-a prezentat în Clinica de Protetică Dentară a Facultății de Medicină
Dentară Craiova acuzând disfuncție fizionomică și masticatorie. La examenul exooral, din normă frontală, s-a observat înfundarea buzei
superioare, micșorarea roșului buzei şi coborârea comisurilor orale, iar din normă laterală s-a observat inversarea treptei labiale, accentuarea
șanțului labio-mentonier cu pronunțarea mentonului (fig. 5.1) Pacientul a prezentat o edentație maxilară termino, fronto-fronto, terminală
neprotezată (fig. 5.2) şi o edentaţie mandibulară subtotală neprotezată (fig 5.3). La examenul clinic endooral s-a observat micşorarea
dimensiunii verticale de ocluzie prin pierderea stopurilor ocluzale, o igienă orală defectuoasă, leziuni carioase şi uzură dentară la nivelul
dinţilor restanţi, resorbție osoasă la nivelul crestei edentate (fig. 5.4)

Fig. nr. 5.1 Aspectul etajului inferior al feței din normă frontală şi din normă laterală

g.nr. 5.2 Edentaţie maxilară termino, fronto-fronto, terminală Fig. nr. 5.3 Edentaţie mandibulară subtotală Fig. nr. 5.4 Micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
 Cazul clinic nr.2
Pacientă N.I., în vârstă de 70 de ani, din mediul rural, s-a prezentat în Clinica de Protetică Dentară a
Facultății de Medicină Dentară Craiova, acuzând disfuncție masticatorie.
La examenul exooral, din normă frontală, s-a observat asimetria buzei superioare cu diminuarea roșului
buzelor, accentuarea șanțurilor nazo-labiale, coborârea comisurilor orale iar din normă laterală s-a observat inversarea
treptei labiale (fig. 5.5).

Fig.nr. 5.5 Aspectul etajului inferior al feţei din normă frontală şi din normă laterală

La examenul clinic endooral am constatat existenţa unei edentaţii maxilare frontale prin absenţa dinţilor 12
şi 11. Pacienta a prezentat o igienă defectuoasă, la nivelul dinţilor restanţi existând depozite de tartru și placă bacteriană.
De asemenea, dinţii restanţi au prezentat uzură la nivelul marginii incizale. Dinţii antagonişti edentaţiei, 41 şi 42 au
suferit migrări de tip extruzie, cu micșorarea spațiului potențial protetic maxilar frontal (fig. 5.6).

Fig. nr. 5.6 Edentaţie maxilară frontală neprotezată

 Cazul clinic nr. 3
Pacient C.M., în vârstă de 62 de ani, din mediul urban, s-a prezentat în Clinica de Protetică dentară a
Facultății de Medicină Dentară Craiova acuzând disfuncție fizionomică, fonetică și masticatorie.
În urma examenului clinic exooral, am constatat accentuarea şanţurilor nazo-labiale, diminuarea roşului
buzelor şi coborârea comisurilor, iar la examinarea din normă latearală am observat accentuarea şanţului labio-
mentonier (fig. 5.7). În urma examenului endooral, am constatat prezenţa unei edentaţii mandibulare frontale, prin
absenţa dinţilor 31, 41 şi 42, la nivelul maxilarului pacientul prezentând o edentaţie subtotală protezată prin proteză
parţială acrilică (fig.5.8).Pe modelele de studiu montate în ocluzor s-a observat creasta edentată neregulată, retentivă cu
direcţie orizontală (fig. 5.9).

Fig. nr. 5.7 Aspectul etajului inferior al feţei din normă frontală şi din normă laterală

Fig. nr. 5.8 Edentaţie mandibulară frontală neprotezată Fig. nr. 5.9 Modele de studiu montate în ocluzor
 Cazul clinic nr. 4
Pacient D.R., în vârstă de 42 de ani, din mediul rural, s-a prezentat în Clinica de Protetică Dentară a Facultății
de Medicină Dentară Craiova, acuzând disfuncție fizionomică.
La examenul exooral, din normă laterală, s-a observat profilul convex al pacientului și accentuarea șanțului
labio-mentonier (fig.5.10). La examenul endooral, am constatat existenţa unei edentaţii mandibulare frontale neprotezate,
prin absenţa dinţilor 41 şi 42. Creasta edentată rezultată prin absenţa acestor dinţi a fost neregulată. Dinţii vecini breșei
edentate (31 şi 32) au pierdut punctele de contact fiind basculaţi spre edentaţie, iar incisivul central inferior (31) este în
mezio-vestibulo-rotație. Pacienţul a prezentat, de asemenea, o igienă defectuoasă, depozite de tartru şi placă bacteriană la
nivelul dinţilor restanţi, inflamaţia marginii gingivale şi retracţii gingivale (fig.5.11).

Fig. nr.5.10 Aspectul etajului inferior al feţei din normă laterală Fig. nr. 5.11. Edentaţie frontală mandibulară neprotezată
 Cazul clinic nr. 5
Pacient P.D., în vârstă de 47 de ani, din mediul urban, s-a prezentat în Clinica de Protetică
Dentară a Facultății de Medicină Dentară Craiova acuzând disfuncție masticatorie şi fizionomică.
La examinarea din normă frontală am observat o uşoară asimetrie a buzei superioare iar la
examinarea din normă laterală am observat că treapta labială este în linie dreaptă.

În urma examneului endooral, am constatat prezenţa la nivelul maxilarului a unei edentaţii

frontale, prin absenţa dinţilor 21 şi 22, iar la nivelul mandibulei o edentaţie frontală, prin absenţa dintelui
41. La nivelul dinţilor restanţi am observat prezenţa leziunilor carioase, depozitelor de tartru şi placă
bacteriană. Spaţiul potenţial protetic rezultat din absenţa dinţilor 21 şi 22 a avut o înălţimea redusă prin
migrarea verticală, de tip extruzie, a dinţilor antagonişti (fig. 5.13). Dinţii restanţi de la nivelul arcadei
maxilare au prezentat retracţii gingivalei şi inflamaţii la nivelul marginii gingivale .
 Cazul clinic nr. 6
Pacient I.A., în vârstă de 58 de ani, din mediul urban, s-a prezentat în Clinica de Protetică
Dentară a Facultății de Medicină Dentară Craiova, acuzând disfuncție fizionomică și masticatorie.
La examenul exooral s-a observat o uşoară asimetrie a buzei superioare, cu diminuarea
roşului, accentuarea şanţurilor nazo-labiale şi a şanţului labio-mentonier.

La examenul endooral pacientul a prezentat o edentaţie maxilară termino-fronto-fronto-

terminală neprotezată, prin absenţa dinţilor 18, 17, 16, 15, 12, 22, 24, 25, 26, 27, 28 şi o edentaţie
mandibulară termino-latero-fronto-terminală parţial protezată conjunct incorect. Am observat igiena
orală defectuoasă, pacientul prezentând inflamaţii ale marginii gingivale dar si depozite de placă
bacteriană la nivelul lucrării fixe .
 Cazul clinic nr. 7
Pacient G.I., în vârstă de 37 de ani, din mediul rural, s-a prezentat în Clinica de Protetică
Dentară a Facultății de Medicină Dentară Craiova, acuzând disfuncție fizionomică. Pacientul a prezentat
o edentaţie maxilară frontală, prin absenţa dinţilor 11 şi 21. Creasta edentată rezultată prin absenţa
dinţilor 11 şi 21 a avut aspect neregulat din cauza extracţiei recente a celor doi dinţi.
La examenul clinic endooral s-a observat o igienă orală defectuoasă, dinţii restanţi prezentând
depozite mari de tartru şi placă bacteriană, retracţii gingivale şi inflamaţii ale gingiei. Mulţi dintre dinţi au
prezentat leziuni carioase simple la nivelul coletului.
 Cazul clinic nr. 8
Pacient P.G., în vârstă de 49 de ani, din mediul urban, s-a prezentat în Clinica de Protetică
Dentară a Facultății de Medicină Dentară Craiova, acuzând disfuncție fizionomică și masticatorie.
Pacientul a prezentat o edentaţie maxilară latero-fronto-terminală neprotezată şi o edentaţie mandibulară
termino-terminală neprotezată.
La examenul clinic endooral am constatat prezenţa unei leziuni carioase la nivelul dintelui 13
şi leziuni carioase la nivelul coletului dinţilor 31, 41, 42. Dinţii restanţi au prezentat depozite de tartru şi
placă bacteriană şi inflamaţia marginii gingivale.
 Cazul clinic nr. 9
Pacientă M.C., în vârstă de 46 de ani, din mediul urban, s-a prezentat în Clinica de Protetică
Dentară a Facultății de Medicină Dentară Craiova, acuzând disfuncție fizionomică și masticatorie.
Pacienta a prezentat o edentaţie maxilară termino-fronto-terminală neprotezată.
În urma examenului clinic am constatat o micşorarea a DVO prin pierderea dinţilor din zona
laterală. Spațiul potențial protetic rezultat prin absenţa dintelui 22 a avut o înălţime redusă iar dinții
frontali maxilari restanţi au fost dispuşi în evantai. La nivelul dinţilor restanţi am constatat retracţii
gingivale şi inflamaţia marginii gingivale dar şi depozite de tartru şi placă bacteriană.
 Cazul clinic nr. 10

Pacient B.N, în vârstă de 47 de ani, din mediul rural, s-a prezentat în Clinica de Protetică
Dentară a Facultății de Medicină Dentară Craiova acuzând disfuncție fizionomică și masticatorie.
Pacientul a prezentat o edentaţie maxilară termino-fronto-terminală neprotezată şi o edentaţie mandibulară
latero-fronto-terminală neprotezată.
În urma examenului clinic, am constatat că dinţii restanţi prezintă uzură la nivelul marginilor
incizale şi ale feţelor ocluzale şi inflamaţii la nivelul marginii gingivale. Caninul drept, premolarul 1 şi
premolarul 2 (13, 14, 15) au prezentat o migrare verticală de tip egresie, ocupând jumătate din înălţimea
spaţiului potenţial protetic rezultat prin absenţa dinţilor 44, 45. Spaţiul potenţial protetic rezultat prin
absenţa dinţilor 31 şi 41 este micşorat prin migrarea orizontală corporeala a dinţilor 32 şi 42 care au
pierdut punctul de contact cu dinţii vecini. Am constatat, de asemenea, un zâmbet asimetric ca urmare a
prezenței spațiului negativ la nivelul breșelor frontale.
 Concluzii

1. Edentaţia parţială frontală este o afecţiune complexă cu simptomatologie subiectivă şi obiectivă şi cu

etiologie plurifactorială.
2. Cei mai mulţi dintre pacienţii pe care i-am luat în studiu au fost de sex masculin, au provenit din
mediul urban şi s-au încadrat la grupa de vârstă 40-50 de ani.
3. Parodontopatiile marginale au fost cele mai frecvente cauze care au dus la instalarea edentaţiilor în
rândul pacienţilor studiaţi.
4. Cei mai mulți dintre pacienți luați în studiu au prezentat afecțiuni cardiovasculare. 5. La majoritatea
pacienţilor luaţi în studiu, edentaţia parţială frontală a fost situată la nivelul arcadei maxilare, cei mai
mulţi dintre pacienţi prezentând breşe unidentare.
5. Cei mai mulţi dintre pacienţii luaţi în studiu au prezentat cel puțin o breșă edentată laterală asociată
breșei edentate frontale.
6. Dintre simpomele subiective, cele mai importante acuze ale pacienţilor cu edentaţie parţială frontală au
fost insuficienţa fizionomică şi insuficienţa masticatorie prin alterarea inciziei alimentelor.
7. Pacienţii cu edentaţii parţiale frontale au fost nemulţumiţi de fizionomie şi s-au prezentat la medic
solicitând tratamente pretenţioase din punct de vedere estetic, iar tratamentul trebuie instituit precoce,
înaintea instalării complicaţiilor.
8. Cunoașterea complicațiilor edentației parțiale frontale este importantă atât pentru stabilirea unui
diagnostic cât și pentru alegerea unei metode optime de protezare.
 Bibliografie

1. Forna Norina, Protetică dentară, vol 2, Editura Enciclopedică, București, 2011.

2. Mercuț Veronica, Aspecte clinice și practice în tratamentul edentației parțiale prin
punți, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2007.
3. Scrieciu Monica, Vasile Nicolae, Terapia Edentației parțiale prin proteză parțială
mobilizabilă, Editura Sitech, Craiova, 2014.
4. Rândașu Ion.vol 1, Proteze dentare, Ed Medicală, București, 2000.
5. Rauten Anne -Marie, Ortodonție, Editura Universitară, Craiova, 2012.
6. Mercuț Veronica, Monica Mihaela Crăițoiu, Luminița Dăguci, Tratamentul
edentației parțiale prin punți dentare, Editura Sitech, Craiova, 2016.