Sunteți pe pagina 1din 53

Supravegherea și Controlul Infecțiilor

Asociate Asistenței Medicale


în Republica Moldova

Ecaterina Busuioc, șef secție

Centrul Național de Sănătate Publică


Actualitatea
Recomandarea Consiliului din 09.06.2009 • OMS subliniază că IAAM
privind siguranța pacienților, inclusiv prevenirea reprezintă o problemă
și controlul infecțiilor asociate asistenței
medicale (2009/C 151/01) „ascunsă”, pe care nici o
IAAM au fost declarate ca prima provocare instituţie sau ţară nu a reuşit
globală în domeniul siguranţei pacienţilor şi o să o rezolve
povară economică importantă pentru resursele
limitate din domeniul sănătăţii • Evenimentele adverse pot fi
evitate, atât în sectorul
spitalicesc, cât şi în asistenţa
medicală primară

În UE: anual 4,2 mln de persoane fac cel puți 1 caz de IAAM, cauza
directă a 37 mii decese.
IAAM contribuie încă la 110 000 de decese anual
IAAM - o problemă prioritară de
sănătate publică
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13

14

15
19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
ISP la lăuze Infecția de plagă chirurgicală Infecții ale căilor urinare
BDA Septicemia la nou-născuți ISPN în perioada perinatală
Infecțiii consecutive unei ingecții Pneumonii VAP

Anual sunt notificate 0,7-2,4 cazuri IAAM la 1000 spitalizați


În a. 2015 - 1118 cazuri de IAAM (a.2014-1098 cazuri)
Incidența prin IAAM la lăuze a.2015 - 10,4 cazuri la 1000 naşteri (a.2014 - 10,6)
Incidența prin infecţiile de plagă operatorie în a.2015 a constituit 1,4 cazuri la 1000 intervenţii
chirurgicale (a. 2014 - 1,7)
Incidența prin IAAM la copiii nou-născuţi 2015 a constituit - 4,3 cazuri la 1000 copii nou-
născuţi vii (a. 2014 - 4,6)
Ratele IAAM estimate la nivel mondial

În IMS din țările dezvoltate: 5–15% pacienți


achiziționează o IAAM, iar în ATI – 9-37%

În IMS din țările în curs de dezvoltare: riscul de


achiziționare a IAAM este de 2–20 ori mai frecvent
decît în țările dezvoltate. Rata pacienților afectați cu
IAAM poate depăși 25%

În ATI IAAM afectează circa 30%, iar mortalitatea


atribuită poate ajunge la 44%
Impactul IAAM

IAAM pot provoca:


 Agravarea maladiei de bază
 Prelungirea duratei de spitalizare
 Handicap pe termen lung
 Majorarea frecvenței deceselor
 Creșterea povarei economice
pentru resursele limitate din
domeniul sănătăţii
 Costuri personale ridicate pentru
pacienți și familiile lor

UE: prevalența 3,5–14,8%; 25,000,000 – zile suplimentar de spitalizare; 13-24


miliarde EUR
Cele mai frecvente IAAM și factorii de risc

INFECȚIILE TRACTULUI URINAR INFECȚIILE CĂILOR RESPIRATORII


34% 13% INFERIOARE
Caterizare urinară
Ventilație mecanică
Proceduri invazive urinare
Vârsta înaintată Aspirația
Gravitatea maladiei de bază Sondă nasogastrică
Urolitiaza ATI și afectarea SNC
Sarcină Administrarea antibioticelor
Diabet Most common Durata spitalizării
Malnutriția
Igienă
sites of health care-
associated infection
Vârstă înaintată
Intevenții chirurgicale
andinsuficie
the risk factors Imunodeficiența

INFECȚIILE POSTCHIRURGICALE underlying the


Administrarea inadecvată a profilaxiei ntă of
occurrence
INFECȚIILE SÂNGELUI
Cateter vascular
antimicrobiene
infections Copiii nou-născuti
Prelucrarea neadecvată a câmpului operator
Îngrijirea inadecvată a plăgii Maladii severe/grave
Durata intervenției chirurgicale Imunodeficieță
Tipul plăgii Tehnologii noi invazive
Asepsie chirurgicală neadecvată Instruire și supraveghere insuficientă
Diabet
Imunodeficiență
Instruire și supraveghere insuficientă 17% 14%
Rezistenţa antimicrobiană
 Constituie o problemă prioritară de sănătate publică
 Peste 380000 de europeni fac anual infecţii cu bacterii antibiotico-
rezistente
 Circa 25000 persoane mor anual datorită epuizării tuturor resurselor
terapeutice
 Anual sunt înregistrate circa 440000 de cazuri noi de tuberculoză
multidrug-rezistentă (MDR-TB), responsabile de peste 15000 de decese
 XDR-TB a fost raportată de către 64 de ţări
 Actuală şi importantă este problema aşa numitor pneumonii atipice
cauzate de bacilii Gram negativi (Enterobacteriaceae, bacterii ne
fermentativi şi altele) şi Gram pozitivi (Staphylococcus, Streptococcus,
altele) rezistente la antibioticele β-lactame.
Cadrul legislativ și normativ național
 Controlul infecţiilor în IMS este parte a domeniilor în SSSP (Legea nr.
10/2009, art.5)

 Controlul asupra realizării măsurilor profilactice întreprinse de IMS


privind supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile
sunt incluse în atribuţiile de bază a SSSSP (Regulamentului Serviciului,
aprobat prin HG nr.384/2010, art.6)

 IN și RAM – PROBLEME SPECIALE DE SĂNĂTATE (Regulamentul privind


sistemul național de supraveghere epidemiologică și control al bolilor
transmisibile și evenimentelor de sănătate, aprobat prin HG nr.951 din
25.11.2013).
 Prin Ordinul MS nr. 385/2007 cu privire la aprobarea definiţiilor de caz
pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile în RM, IN sunt
incluse în lista maladiilor prioritare de supraveghere epidemiologică
Cadrul normativ
• Regulamentul sanitar privind condiţiile de
igienă pentru instituţiile medico-sanitare, HG
663 din 23.07.2010
• Regulamentul sanitar privind dotarea și
exploatarea farmaciilor și depozitelor
farmaceutice, HG nr.504 din 12.07.2012
• Strategia de gestionare a deșeurilor în RM p/u
2013-2027, HG nr.248 din 10.04.2013
• Planul de acțiuni privind implementarea
Strategiei de gestionare a deșeurilor medicale în
RM p/u anii 2013-2027, Ordinul MS nr.652 din
06.06.2013
• Ghidul de supraveghere şi control în infecţiile
nosocomiale, ediția II;
• HMȘSS RM nr.2 din 30.04.2010 cu privire la
aprobarea Instrucțiunii privind calculele
necesității IMS în produse biodistructive
• Regulamentului privind gestionarea deşeurilor medicale,
aprobat prin HMȘSS al RM nr. 5 din 14.12.2001
• Ordinul MS nr.9/2006 cu privire la nimicirea inofensivă a
medicamentelor cu termen de valabilitate expirat, contrafăcute
Elemente de organizare a controlului
infecţiilor (CI) în IMS
• Dirijarea sistemului CI – Comitetul de spital
• Planul de organizare a CI trebuiesă fie elaborat şi
adoptat pentru fiecare IMS
• Succesul programului CI depinde de asigurarea cu serviciul
de laborator microbiologic în toate direcţiile programului
• Complexul de măsuri privind CI sunt elaborate în baza
analizei epidemiologice retrospective şi permanent
completate şi modificate în baza analizei operative
• Succesul Programului CI depinde de atitudinea
administraţiei, medicilor curanţi, medicului epidemiolog,
asistentelor medicale şi altor angajaţi
Măsurile de precauţii standard

• Precauţiile standard se aplică pentru instituţiile


medicale de orice profil şi pentru toţi pacienţii
indiferent de statutul procesului infecţios la ei;
• Precauţiile suplimentare în caz de o maladie
infecțioasă care sunt bazate pe modul de transmitere a
agentului patogen.
Precauţiile standard includ

• Igiena mâinilor
• Utilizarea echipamentului personal de protecţie (EPP)
• Securitatea injecțiilor
• Regimul de dezinfecție și sterilizare
• Gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală
IGIENA MÂINILOR
În 80% cazuri cauza principală de
transmitere şi răspândire a IN sunt
mâinile personalului medical.

Practica mondială relevă că


prelucrarea corectă a mâinilor se
efectuează numai în 40% cazuri
The “My 5 Moments for Hand Hygiene”
approach

WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care (2009)


Hand hygiene
Technique
Short sleeves
Remove rings1
Do not use artificial
finger nails2
Use 2-4 ml alcohol
Remember thumbs
and fingertips3
Rub in until dry4
1Tricket al. Clin Infect Dis 2003;36:1383, 2McNeil et al. Clin Infect Dis 2001;32:367, 3Taylor LJ
Nurs Times 1978;74:54, 4Price PB Arch Surg 1939;38:528
Frecvenţa spălării pe mâini
La intrarea în serviciu La parasirea locului de muncă

de fiecare dată 82,9% de fiecare dată 81,5%

uneori 11,0% uneori 13,0%

deloc 2,1% deloc 1,4%

îmi vine greu săspun îmi vine greu săspun


4,0% 4,1%

La intrarea în salonul bolnavului La ieşirea din salonul bolnavului

de fiecare dată 58,2% de fiecare dată 64,4%

uneori 28,1% uneori 21,10%

deloc 3,4% deloc 2,1%

îmi vine greu săspun îmi vine greu săspun


10,3% 12,3%
Frecvenţa spălării pe mâini
Înainte de examinarea bolnavului După examinarea bolnavului

de fiecare dată 80,8% de fiecare dată 80,8%

uneori 10,3% uneori 9,6%

deloc 0,7% deloc 0,0%

îmi vine greu săspun îmi vine greu săspun


8,2% 11,0%

După efectuarea manoperii medicale După scoaterea mănuşilor

de fiecare dată 86,3% de fiecare dată 85,6%

uneori 4,8% uneori 5,8%

deloc 0,0% deloc 1,4%

îmi vine greu săspun îmi vine greu săspun


8,9% 6,2%
Dacă vă spălaţi pe mâini uneori
sau deloc, indicaţi de ce?

nu răspunde;
altceva; 5,4%
5,4%
nu ajunge timp;
5,4%

se irită/usucă
mâinile; nu sunt condiţii
10,8% adecvate de spălare
a mâinilor (apă.
săpun, prosop de
unică folosinţă,
nu consider că este lavuar);
necesar după 62,2%
fiecare procedură;
10,8%
Hand hygiene
Recommended method
Alcohol-based hand rub with an emollient

Effect on transient flora


Remaining proportion
Method S.aureus gramnegatives
Alcohol rub 1-2% 1-2%
Soap 20% 5%

Ojajärvi J. J Hyg (Camb) 1980;85:193-203


Cât de frecvent Dvs. utilizaţi substanţe
antiseptice pentru prelucrarea mâinilor?

deloc; nu răspunde;
3,4% 0,7%
uneori;
18,5% întotdeauna;
37,0%

în jumătate din
cazuri;
8,2%

deseori;
32,2%
Dacă nu utilizaţi substanţe antiseptice
întotdeauna sau deseori, indicaţi de ce?,

se irită/usucă
mâinile;
6,8%
nu consider necesar
după fiecare
procedură; nu sunt substanţe
29,5% antiseptice pentru
prelucrarea mâinilor;
50%

nu sunt condiţii
adecvate pentru
prelucrarea mâinilor;
13,6%
Igiena mâinilor

• 32% din spitale sunt asigurate cu antiseptic în


cantitate de ˂ de 3 litri la 1000 pacient zile sau 3 ml
per pacient/per zi, cantitate necesară pentru 1
procedură de dezinfecție a mâinilor fiind de 3-5ml,
• 18,8% - 4-10 litri
• 3,7% - 11-15 litri,
• 3,7% - 16-20 litri
• 1,6% - 21-29 litri

Lipsă de cunoștințe
Artificial nails
Harbour Gram-negatives and yeasts on surface of nails, in glue and under nails

Pottinger J et al.Bacterial carriage by artificial versus natural nails. Am J Infect Control 1989;17(6):340-4.

Hedderwick SA et al. Pathogenic organisms associated with artificial fingernails worn by healthcare workers.
Infect Control Hosp Epidemiol 2000;21(8):505-9.
EPP
SCOPUL UTILIZĂRII EPP

• Prevenirea achiziţionării infecţiei de la


pacienţii cu boli transmisibile sau stări de
portaj
• Prevenirea răspîndirii infecţiei de la pacient cu
microorganisme rezistente la antibiotice
• Protejarea pacienţilor cu receptivitate înaltă la
infecţie
Evaluarea riscului la folosirea mijloacelor individuale
de protecţie
• Ce procedură medicală vor fi efectuate la pacient?
• Cât de apropiat va fi contactul în timpul efectuării
acestor proceduri ?
• Ce măsuri trebuie să fie aplicate pentru prevenirea
răspândirii infecţiei şi care mijloace individuale de
protecţie sunt disponibile?
• Care este probabilitatea contactului direct cu
sângele sau fluidele biologice în timpul efectuării
acestor proceduri?
Cât de frecvent Dvs. personal schimbaţi
mănuşile ?

39,7%

la fiecare pacient

la fiecare procedură 23,3%

numai la proceduri invazive 20,5%

nu folosesc mănuşi 6,2%

5,5%
depinde de pacient

2,7%
o dată pe zi

1,4%
nu schimb mănuşile

0,7%
nu răspunde
Dacă nu schimbaţi mănuşile după fiecare
procedură sau pacient, indicaţi de ce?,

44,2%

nu sunt suficiente mănuşi

nu consider că este necesar după fiecare


procedură/pacient
23,3%

altceva, neindicând ce anume 14,0%

se irită/usucă mâinile 9,3%

nu sunt condiţii confortabile pentru prelucrarea mâinilor 2,3%

nu răspunde 7,0%
Produsele dezinfectante care pot fi
utilizate în RM
• Produse dezinfectantebiodistructive înregistrare în RM, care
sunt incluse în registrul Național de produse biodestructive

• (www.cnsp.md – Servicii, Registre)


FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
DEZINFECŢIA
• Spectrul de activitate şi puterea germicidă (tipul de microorganism, rezistenta
• microorganismelor)
• Numărul microorganismelor pe suportul tratat
• Cantitatea de material organic de pe echipamentul/ suportul de tratat
• Natura suportului de tratat
• Concentraţia substanţei dezinfectante
• Timpul de contact si temperatura
• Susceptibilitatea dezinfectanţilor chimici de a fi inactivaţi: ex.: prin substanţe organice, plastic,
cauciuc, celuloză, apă dură şi detergenţi. De exemplu, dezinfectantele pe bază de Compuşi cuaternari
de amoniu sunt incompatibile cu detergenţii anionici.
• Tipul de activitate antimicrobiană: bactericidă sau bacteriostatică. De exemplu,
• dezinfectantele pe bază de compuşi cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentraţii
mici, în timp ce la concentraţii înalte devin bactericide.
• Efectul pH-ului:
• Activitate optimă la pH acid: fenolii, halogenii
• Activitate optimă la pH alcalin: glutaraldehida, compuşii cuaternari de amoniu
• Activitate optimă la pH neutru: clorhexidina
• Stabilitatea produsului ca atare sau a soluţiilor de lucru: în timp ce soluţia concentrată de hipoclorit
de sodiu este instabilă, dicloroizocianuratul de sodiu sub formă de tablete sau granule este foarte
stabil, dacă este depozitat în loc uscat.
• Corozivitatea: hipocloriţii corodează unele metale.
• Toxicitatea: formaldehida şi glutaraldehida sunt dăunătoare pentru sănătate.
• Costul produsului
Siguranța injecțiilor

,
Noțiune

• Injecţie sigură
- manipularea care penetrează ţesutul cutanat sau mucoasa
prin utilizarea UNUI AC, UNEI SERINJI şi pătrunderea cu acesta în spaţiile
intradermale/subcutane/intramusculare/intravenoase/cavităţile organismului
cu scop de diagnostic (prelevare de material biologic) şi/sau tratament
(administrare de preparate medicamentoase) şi/sau profilactic (administrare
de vaccinuri) şi
NU provoacă prejudiciu pacientului
NU conduce la infectarea personalului medical care efectuează procedura
NU duce la formarea deşeurilor periculoase pentru alte persoane şi
comunitate
Consecințele injecțiilor nesigure
• La nivel global :
• 21 mln. cazuri de hepatită virală B (32% cazuri noi de infecţie
cu VHB),
• 2 mln. cazuri de hepatită virală C (40% cazuri noi de infecţie
cu VHC),
• 260 mii cazuri de infecţie cu HIV (5% cazuri noi de infecţie cu
HIV).
• Contractarea maladiilor hemotransmisibile de către lucrătorii
medicali ca rezultat al nerespectării siguranţei injecţiilor s-a
constatat în circa 4,4% din cazurile de infecţie cu HIV, 39% din
cazurile de HVB şi HVC
Injectie sigură ?
Injecție sigură?
Utilizarea flaconului multidoze
Vaccinarea
 Este foarte important de a asigura
accesul la vaccinare a tuturor angajaţilor
supuşi riscului, cu excepţia:
• Persoanelor anterior vaccinate;
• Persoanelor cu titrul protectiv
confirmat laborator.
 Vaccinarea este necesar să se
efectueze de către personal medical
instruit!
 Este necesară evidenţa efectuării
vaccinării angajaţilor.
Dispozitive sigure
Nu există un sistem național unificat de

Evidența notificare a cazurilor de accidente la locul


de muncă
În loc de concluzii
 Strategii de prevenire standardizate și validate au
demonstrat că pot reduce IAAM

 Cel puțin 50% din IAAM pot fi prevenite

 Majoritatea acțiunilor/măsurilor sunt simple și nu


necesită resurse suplimentare sau considerabile pentru
implementare atât în țările dezvoltate cât și în țările cu
resurse limitate
Va mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și