Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs nr. 1
1
Cuprins
1. Delimitări conceptuale: pedagogie, educaţie.
Concepte corelative educaţiei
3. Fundamentele educaţiei
2
1. Delimitări conceptuale. Pedagogie
Termenul pedagogie este compus din grecescul pais, paidos, care
înseamnă copil şi agô, gé, care înseamnă acţiunea de a conduce.
3
1. Delimitări conceptuale. Educaţie
4
Concepte corelative educaţiei
Îndoctrinarea: inducerea unor convingeri, atitudini, comportamente,
într-un mod mascat, imperceptibil pentru cel îndoctrinat, prin ascunderea
scopului real al demersului respectiv
5
Educaţia - definiţii
1. Kant: educaţia este activitatea de disciplinare, cultivare,
civilizare şi moralizare a omului, iar scopul ei este să
dezvolte în individ toată perfecţiunea de care este capabil.
6
2. Trăsături esenţiale ale educaţiei
Este un demers aplicabil numai la oameni;
7
3. Fundamentele educaţiei
Fundamente biopsihice: ereditatea specific umană
funcţionează ca un dat fundamental pentru educaţie. Se
transmit: plasticitatea SNC, dinamica scoarţei cerebrale,
particularităţile analizatorilor.
10
O serie de cercetări asupra optimismului pedagogic ilustrat prin intermediul
proverbelor denotă înca valenţele pozitive ale pedagogiei populare. Prezentăm
mai jos rezultatele studiilor lui Stanciu, S. derulate între 1940-1970 precum şi
rezultatele unor studii mai recente (2006-2008) derulate asupra elevilor şi
adulţilor din mediul rural privind opţiunea pentru unul din cele 5 proverbe
prezentate.
Şcoala face omul om iar altoiul pomul pom. 41.20 % 8.20 % 39.67 %
Dacă toţi ar şti carte, cine ar mai fi văcar? 7.00 % 20.50 % 3.83 %
L-a dus la şcoală bou şi l-a adus vacă. 6.10 % 13.9 % 2.47 %
11
(b) Pedagogia filosofică
Un îndemn ce trebuie amintit din această lucrare este acela că atunci când
mergi la luptă să mergi precum la biserică, la împărtăşire, cu sufletul curat,
spiritualizat.
12
(c) În secolul al XIX-lea în ştiinţele naturii şi în
unele ştiinţe sociale s-au introdus metodele
experimentale care au condus la progrese
importante în teoria şi practica pedagogică.
13
5. Elemente de cercetare pedagogică
Cercetarea pedagogică, definită în sensul ei
larg, este o formă superioară a activităţii de
investigaţie desfăşurată sistematic şi organizată
ştiinţific în scopul obţinerii de noi informaţii,
cunoştinţe ştiinţifice, a verificării sau validării
unor modele teoretice sau aplicative.
14
Tipuri fundamentale de cercetare
pedagogică
Există mai multe tipuri de cercetare
pedagogică:
– (a) cercetarea fundamentală şi cercetarea
aplicativă,
– (b) cercetarea transversală, cercetarea
longitudinală şi cercetarea interculturală,
– (c) cercetarea cantitativă şi cercetarea
calitativă,
– (d) cercetarea constatativă şi cercetarea
experimentală.
15
(a) Cercetarea fundamentală versus
aplicativă
Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie
la constituirea pedagogiei ca ştiinţă, este
teoretică şi presupune formularea unor teorii,
legi şi modele care caută să aducă noi informaţii
ştiinţifice, să explice sau optimizeze fenomenul
pedagogic în ansamblul său.
16
(b) Cercetarea transversală, longitudinală,
interculturală/ transculturală
Aceste tipuri de cercetare pedagogică sunt specifice studiilor
comparative în care sunt comparaţi fie aceiaşi indivizi de-a lungul
unei perioade de timp, fie diferite grupuri la diferite nivele de vârstă
sau în funcţie de anumite caracteristici, fie compararea unor loturi de
subiecţi provenind din diferite culturi.
17
(b) Cercetarea transversală, longitudinală,
interculturală/ transculturală
18
(c) Cercetarea cantitativă versus calitativă
19
(d) Cercetarea constatativă versus
experimentală
Cercetarea constatativă îşi propune obţinerea unor
informaţii privind fenomenele pedagogice investigate
precum şi verificarea unor relaţii, corelaţii între aspectele
analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai
multe ori sunt ancheta de opinie pe bază de chestionar
şi interviu, dar şi alte metode precum observaţia, focus-
grupul etc. pot fi folosite în cercetările constatative.
20
Filozofia pietrelor
21
Apoi a luat o cutie cu pietricele si le-a
turnat in borcan, scuturandu-l usor.
Desigur ca acestea s-au rostogolit
printre pietrele mari si au umplut
spatiile ramase libere. Apoi i-a intrebat
pe studenti daca borcanul este plin!
22
Apoi a luat o cutie cu nisip si l-a turnat in
borcan, scuturandu-l usor. Desigur nisipul
a umplut spatiul ramas liber.
23
Acum, spuse profesorul, vreau sa recunoasteti ca
aceasta este viata voastra.
24
Daca puneti in borcan mai intai nisipul, nu
mai ramane loc pentru pietrele mari si
pentru pietricele.
25
Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale
pentru fericirea voastra. Va ramane mereu
destul timp sa mergeti la un suc/ bere, sa
faceti curat in casa, sa dati o petrecere sau
sa duceti gunoiul.
26
Vă mulţumesc!
27
Şi un exerciţiu de comunicare non-
verbală
28