Sunteți pe pagina 1din 11

Cutremurul din România cu

epicentrul in zona Vrancea


-10 Noiembrie 1940-

Niță Andreea-Roxana
Șerban Antonia-Eliana
o În urmă cu 75 de ani, la 10 noiembrie
1940, a avut loc primul cutremur major
din România contemporană. A fost un
seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara
Richter, produs la ora 03.39 şi care a
durat 45 de secunde. Conform altor
studii, magnitudinea acestui cutremur s-
a situat la 7,7 grade.

Epicentrul său a fost localizat în zona


Vrancea, la o adâncime de 133 km.
Urmările cele mai grave s-au semnalat
în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în
nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a
fost distrus în proporţie de 90%. De
asemenea, oraşele Focşani, Galaţi,
Mărăşeşti, Tecuci şi Iaşi au suferit
distrugeri mari.

Biserica Ienei
• Cutremurul din 1940 a fost resimţit puternic şi în Bucureşti, unde a produs
importante pagube şi între 300 şi 500 de morţi. Tot atunci, a avut loc prăbuşirea
blocului Carlton, simbol al Bucureştiului interbelic şi una dintre cele mai moderne
clădiri ale vremii, construită din beton armat şi prevăzută cu 12 etaje. Blocul se afla
la intersecţia străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, denumit pe atunci
Brătianu. Majoritatea persoanelor decedate în Bucureşti în urma seismului se
găseau în această clădire, neînregistrându-se niciun supravieţuitor în urma
prăbuşirii ei.

• Alături de blocul Carlton, multe alte structuri înalte (peste 9 etaje) din Capitală au
fost grav deteriorate: blocul Belvedere de pe strada Brezoianu nr. 7, blocul Wilson
ş.a. În oraş, 183 de case erau ameninţate cu surparea, circa 600 persoane urmând
a fi evacuate. Primăria Bucureştiului a primit peste 2.500 de cereri de asistenţă la
clădirile avariate .
• S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul
Naţional, Opera, pe tot parcursul Căii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul
Poştei, Palatul Justiţiei, în str. Lipscani, biserica Popa Tatu s-a dărâmat; la
Marele Stat Major (str. Ştirbei Vodă), statuia generalului Cernat a căzut de pe
.
soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit
• O serie de personalităţi şi-au pierdut viaţa în cutremurul din 1940, printre care
s-a aflat şi I. Vasilache, compozitor şi cântăreţ la modă, care formase un cuplu
.
de comici muzicali, Stroe şi Vasilache, celebri în perioada interbelică

• Cutremurul s-a resimţit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătraţi. Mişcarea


terenului s-a simţit spre est la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev şi până la
Moscova, unde a şi provocat unele distrugeri (intensitatea estimată V-VI). Spre
nord, aria macroseismică s-a întins până la Leningrad; spre vest până peste
fluviul Tisa, iar spre sud-vest şi sud, în Iugoslavia, în toată Bulgaria şi mai
departe până la Istanbul.
• De asemenea, în urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a
realizat un prim studiu ştiinţific şi a creionat harta seismică a României,
subliniind că, deşi există numeroase focare seismice - transilvanice,
banatice, danubiene, făgărăşene, pontice -, cele mai distrugătoare seisme
sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona
Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai
importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-
Lehliu-Călăraşi, al doilea, Bucureşti.
Ajutorul german

• Un ajutor important a venit din partea trupelor germane cantonate în


România. Acestea au acționat mai ales la blocul „Carlton”, la Societatea
„Steaua Română” din Câmpina și la Penitenciarul Doftana. Germanii au fost
dirijați de generalul Hansen, conducătorul Misiunii Militare Germane din
România. Ofițerii germani, care locuiau la Hotelul Ambasador, fiind în
apropierea blocului „Carlton”, au fost primii care au ajuns la locul
dezastrului;au dat, telefonic, ordin trupelor de geniu din subordine și
ambulantelor sanitare să coopereze cu autoritățile române. Eficiența
specifică și-a spus cuvântul:în câteva minute au sosit în centrul Capitalei, în
camioane, trupe de geniu și din aeronautică, cu unelte pentru degajarea
dărâmăturilor. Au lucrat împreună cu militarii români și cu legionarii.
Pierderile umane si materiale

• Deja, MAI ceruse prefecților rapoarte urgente despre situația din județele lor.
Prima centralizare a lor – făcută în fugă și, de aceea, cu multe inexactități –,
datează din seara lui 10 noiembrie. Până la sfârșitul lunii au venit raporte
aproape zilnice, modificând mereu datele inițiale. Rămân de bază ultimele
centralizări de informații, cele din ultima parte a lui noiembrie 1940. Pentru
București, o situație generală a imobilelor afectate era întocmită după rapoartele
comisariatelor de poliție. În total erau 1.268 clădiri, majoritatea cu avarii grave,
amenințând să se prăbușească. Între acestea și casele unor personalități
publice, inclusiv aceea în care locuia (cu chirie) Ion Antonescu. Foarte multe
clădiri publice au fost afectate;printre ele, clădiri ale BNR, CEC, Poșta Centrală,
Societatea Generală, hoteluri (precum Grand), cinematografe, teatre etc. Și
județele vor trimite astfel de rapoarte amănunțite. Din punct de vedere al
distrugerilor, după epicentrul cutremurului și București, urma județul Prahova –
67 localități afectate, cel mai grav Câmpina și Vălenii de Munte (aici majoritatea
așezămintelor culturale ale lui N. Iorga și chiar casa acestuia fuseseră grav
atinse). Tabloul centralizator final, pe județe, întocmit de MAI, indica:în
București, 136 morți și 121 răniți;în Prahova, 100 morți și 250 răniți;în Putna, 85
morți și 276 răniți;în Covurlui, 41 morți și 81 răniți;în restul județelor erau mai
puțini. Total 429 morți și 1.092 răniți.
Bibliografie
• https://www.historia.ro
• https://www.agerpres.ro