Sunteți pe pagina 1din 27

Absolvent

Tomescu Filip Sorin


Coordonator științific :
Șef lucrări Dr Mihaela Diana Gheban
În contextul anomaliilor dentare de structură,
amelogeneza imperfectă provoaca un interes deosebit datorită
incidenței în ascendență a cazuisticii cu referire specială la
copii.

Scopul investigațiilor noastre îl reprezintă urmăririle


clinice,asociate cu cercetări radiologice.
Studiul a fost orientat pe 2 direcţii:
• Evaluarea statusului general la copiii cu
amelogeneză imperfectă și evidenţierea manifestărilor şi
particularizărilor clinice

• Bilanțul indicatorilor clinici de afectare


parodontală (indicele de placă,indicele de sângerare provocată
PBI) şi compararea cu lotul martor sănătos
Studiul s-a efectuat pe un lot de 41
copii şi adolescenţi, 17 fete și 24 băieți cu vârste
cuprinse între 4-11 ani, urmăriți timp de 2 ani,
aflaţi în tratament stomatologic în cadrul asistenţei
la solicitare din clinica de Ortodonție-Pedodonție a
centrului medical DOMENICO.
S-a efectuat un examen exooral în formă succintă și unul
endooral.
Examenul endooral s-a făcut în condiții standard,în
lumină naturală,fără spălarea și uscarea prealabilă a dinților.

La examenul endooral s-au examinat dinții ambelor


arcade,urmărind aspectul și grosimea smalțului,colorația,forma
și rezistența marginii incizale,absența dinților,leziunile carioase ,
aspectul și culoarea mucoasei bucale,forma și dimensiunea
dintelui.
Pentru examenul histologic s-au preparat șlifuri din
dinți temporari exfoliați fiziologic,secțiuni decalcificate care
au fost vizualizate la microscopul optic.

Șliful se obține prin prelucrarea dintelui cu materiale


abrazive din ce în ce mai fine până când se ajunge la o
grosime de 5-6 microni. Apoi se montează în balsam de
Canada.

Secțiunile decalcificate se obțin printr-o metodă


numită decalcifiere ultrarapidă
Electroliza se face la 30-45 grade C, niciodată mai
mult.

Decalcifierea foarte rapidă se realizează în 2-6 ore


pentru un țesut osos compact. Se ia piesa din baie și fără a se
spăla cu apă se include în parafină.

Se secționează piesa și se colorează cu hemalaun-


eozină (H-E) sau tricromic Szekelly.
Metodele statistice

În acest studiu au fost utilizate o serie de metode


matematice implementate în soft-ul utilizat pentru prelucrarea
datelor (Statistica), metode ce caracterizează valorile medii
„normale” ale fenomenelor studiate, sau dispersia şi eroarea
medie faţă de aceste valori, metode de previziune (prognoză)
etc.
Repartiţia lotului după sex
În lotul studiat sunt cuprinși 17 băieți și 24 fete
Distribuția lotului pe grupe de vârstă arată o
predominență a grupei cuprinsă între 4-6 ani(19
cazuri),urmată de grupa cuprinsă între 6-9 ani(12 cazuri) și
grupa cuprinsă între 9-11 ani(10 cazuri).
În funcție de mediul de proveniență,26 (63,41%)
dintre copii au provenit din mediul urban , iar 15 (36,59%)
din mediul rural.
Repartiţia lotului pe judeţe de provenienţă este neomogenă cu o
predominenţă a pacienţilor din judeţul Bacău 34,14%(14 cazuri), urmată
de pacienţii din judeţele Iaşi 21,95%(9 cazuri) şi Vaslui 17,07%(7 cazuri)
şi cu valori asemănătoare dar nu egale pacienţi din judeţele Botoşani
12,19% şi Suceava 9,76%, numărul cel mai mic de pacienţi provin din
judeţul Neamţ 4,88%.
În lotul studiat, in momentul prezentării la cabinet
starea generală a copiilor a fost afectată la 6 cazuri,fie printr-
o afecțiune acută,fie cronică.
Placa bacteriană s-a evidenţiat prin calcularea indicelui Silness-
Löe (IP) şi a procentului de placă vizibilă pe toate suprafeţele dentare.
Subiecţii au fost intervievaţi despre obiceiurile de îngrijire (frecvenţa,
tehnică şi durata periajelor) şi despre vizitele la stomatolog.

Din anamneza efectuată,reiese


faptul că din numărul de pacienți
prezentați la cabinet,majoritatea (19
cazuri) efectuează controale stomatologice
de 2 ori/an,un număr mai mic (6 cazuri)
efectuează 4 controale stomatologic /an,
iar restul,doar o dată/an.
Cei mai mulți dintre pacienții din lotul
nostru,efectuează periajul dentar doar o dată/zi (24 cazuri),de
2ori/zi,12 cazuri și deloc sau foarte rar 5 cazuri.
Indicele de placă calculat are valoarea medie de 1,83,
indicele de sângerare provocată 1,74 ,iar indicele de
hipercreştere are o valoare medie de 1,53.
Vârstă Caracterul N Media arit. Eror_Med Dev._Sand Minim Maxim

0-11ani IP 54 1,83 0,102 0,746 1,00 3,00

0-11ani PBI 50 1,74 0,114 0,803 1,00 3,00

0-11ani IH 30 1,53 0,124 0,681 1,00 3,00


Pacienul T.I. în vârstă de 11
ani,de sex masculin diagnosticat cu
amelogeneză imperfectă.
Din antecedentele heredo-
colaterale rezultă că mama prezintă aceeași
anomalie.

Antecedentele personale stomatologice sunt marcate


de faptul că dinții temporari au prezentat aceleași modificări
și s-au pierdut inaintea exfolierii fiziologice de pe arcadă.
Examenul clinic intraoral-la ambele arcade,atât la dinții frontali
cât și la laterali se observă zone hipoplazice sub formă de benzi orizontale
ce se găsesc în 1/3 incizală a incisivilor și caninilor. Grosimea redusă a
smalțului face să transpară în zonele afectate,colorația galbenă a dentinei
subiacente. Dinții laterali au formă coronară neregulată(sunt dismorfici)
cu abrazie accentută.Testele de vitalitate sunt pozitive.
Examenul radiologic reproduce anomalia de la nivelul smalțului și consecințele sale asupra
formei generale a dintelui. Pe ortopantomografie se observă:
- forma neregulată coronară
- stratul de smalț este subțire și opac
- cuspizii sunt mici sau absenți
- densitatea smalțului este normală
- smalțul prezintă depresiuni orizontale dispuse în benzi,localizate către 1/3 incizală
Examenul histologic a fost efectuat pe șlifuri dentare
decalcifiate preparate din 63 . La dintele temporar se observă
că grosimea smalțului este diminuată iar suprafața lui este
neregulată. Prismele sunt subțiri iar joncțiunea
amelodentinară este liniară.

Apar depozite proteice multiple în


zona internă și mijlocie a smalțului. Pe dinte
permanent,examenul histologic a relevat un
smalț imatur și aprismatic cu structură
neregulată la suprafață și o grosime redusă.
Apare o heterogenitate a structurii cu
aspect globulos. Au fost evidențiate câteva plaje
la nivelul cărora smalțul era plan.
Pacienul H.C.în vârstă de 9 ani,de
sex masculin diagnosticat cu
amelogeneză imperfectă.

Din antecedentele heredo-


colaterale rezultă că mama a
prezentat leziuni similare,necesitând
protezare conjunctă bimaxilara la 18
ani.

Antecedentele personale generale ale copilului


sugerează că prezintă un ușor retard psihointelectual cu
labilitate psihoemoțională. Antecedentele personale
stomatologice arată că dinții temporari prezintă aceeași
anomalie, având smalțul pătat su global opac,de culoare
albicioasă sau maronie,cu rugozități la suprafață dar de
grosime normală.
Examenul clinic intraoral-Malocluzie clasa II/1 Angle,cu vârsta
dentară ușor întârziată, cu anomalii dentare izolate de volum,de poziție și
de sediu,anomalii de stuctură generalizate distrofice și carioase. La grupul
frontal superior și inferior se observă smalțul pătat, cu zone opace cu
modificări de culoare de la galben la maroniu și rugozități la suprafață. În
zona molară apare o abrazie accentuată cu transparența dentinei de culoare
brună la nivel ocluzal
La examenul radiologic se observă că densitatea
smalțului este foarte apropiată de cea a dentinei.

Examenul histologic a relevat un conținut proteic al


smalțului foarte mare. La nivel prismatic, există defecte de
structură, zone cu teci prismatice goale sau care conțin
pigmenți bruni și material eozinofil secretat de ameloblast.
Amelogenezele imperfecte sunt într-o mare varietate de
tipuri și sunt determinate mai ales de mutațiile genetice și de
influența factoilor de mediu locali și generali.
Amelogeneza imperfectă afectează ambele dentiții in mod
egal,fiind depistată mai ales la grupul frontal superior și inferior și
molarii primi permanenți unde își face debutul.

Clinic, se deosebesc: forma hipoplazică (cantitativă) cu


dinți mici,spațiați,cu smalț imatur,fragil și vizibil la raze X,forma
hipomineralizată (calitativă) cu dinți normali ca dimensiune,cu
smalț mai bine mineralizat dar care se abrazează ușor și se
detașează de pe suprafața dentinei și forma hipomatură cu aspect
pătat și cu fragilitate crescută a smalțului.
Cercetările radiologice pun în evidență anomaliile de
la nivelul smalțului dentar care sunt extinse și nu păstrează o
structură normală.
Incidența amelogenezei imperfecte în studiul nostru
este mai crescută în zonele rurale comparativ cu cele urbane
unde și indicii de sănătate și igienă orală sunt mai precari.

Afecțiunea se manifestă izolat dar poate să apară și


asociată cu maladii sistemice.
În toate cazurile studiate ,factorul genetic a fost
prezent.
Este întâlnită la toate grupele dentare,la dentiția temporară și cea
permanentă,atât la copii cât și la adulți.
Defectele vizibil clinic nu pot fi întotdeauna asociate cu
displaziile din cadrul amelogenezei imperfecte ,de aceea pentru stabilirea
diagnosticului sunt necesare studiile radiologice și histologice.

Se impun studii mai ample pentru aprecierea riscului de afectare


cu direcția prioritară în profilaxia primară începând din viața intrauterină.