Coordonator științific : Șef lucrări Dr Mihaela Diana Gheban În contextul anomaliilor dentare de structură, amelogeneza imperfectă provoaca un interes deosebit datorită incidenței în ascendență a cazuisticii cu referire specială la copii.
Scopul investigațiilor noastre îl reprezintă urmăririle
clinice,asociate cu cercetări radiologice. Studiul a fost orientat pe 2 direcţii: • Evaluarea statusului general la copiii cu amelogeneză imperfectă și evidenţierea manifestărilor şi particularizărilor clinice
• Bilanțul indicatorilor clinici de afectare
parodontală (indicele de placă,indicele de sângerare provocată PBI) şi compararea cu lotul martor sănătos Studiul s-a efectuat pe un lot de 41 copii şi adolescenţi, 17 fete și 24 băieți cu vârste cuprinse între 4-11 ani, urmăriți timp de 2 ani, aflaţi în tratament stomatologic în cadrul asistenţei la solicitare din clinica de Ortodonție-Pedodonție a centrului medical DOMENICO. S-a efectuat un examen exooral în formă succintă și unul endooral. Examenul endooral s-a făcut în condiții standard,în lumină naturală,fără spălarea și uscarea prealabilă a dinților.
La examenul endooral s-au examinat dinții ambelor
arcade,urmărind aspectul și grosimea smalțului,colorația,forma și rezistența marginii incizale,absența dinților,leziunile carioase , aspectul și culoarea mucoasei bucale,forma și dimensiunea dintelui. Pentru examenul histologic s-au preparat șlifuri din dinți temporari exfoliați fiziologic,secțiuni decalcificate care au fost vizualizate la microscopul optic.
Șliful se obține prin prelucrarea dintelui cu materiale
abrazive din ce în ce mai fine până când se ajunge la o grosime de 5-6 microni. Apoi se montează în balsam de Canada.
Secțiunile decalcificate se obțin printr-o metodă
numită decalcifiere ultrarapidă Electroliza se face la 30-45 grade C, niciodată mai mult.
Decalcifierea foarte rapidă se realizează în 2-6 ore
pentru un țesut osos compact. Se ia piesa din baie și fără a se spăla cu apă se include în parafină.
Se secționează piesa și se colorează cu hemalaun-
eozină (H-E) sau tricromic Szekelly. Metodele statistice
În acest studiu au fost utilizate o serie de metode
matematice implementate în soft-ul utilizat pentru prelucrarea datelor (Statistica), metode ce caracterizează valorile medii „normale” ale fenomenelor studiate, sau dispersia şi eroarea medie faţă de aceste valori, metode de previziune (prognoză) etc. Repartiţia lotului după sex În lotul studiat sunt cuprinși 17 băieți și 24 fete Distribuția lotului pe grupe de vârstă arată o predominență a grupei cuprinsă între 4-6 ani(19 cazuri),urmată de grupa cuprinsă între 6-9 ani(12 cazuri) și grupa cuprinsă între 9-11 ani(10 cazuri). În funcție de mediul de proveniență,26 (63,41%) dintre copii au provenit din mediul urban , iar 15 (36,59%) din mediul rural. Repartiţia lotului pe judeţe de provenienţă este neomogenă cu o predominenţă a pacienţilor din judeţul Bacău 34,14%(14 cazuri), urmată de pacienţii din judeţele Iaşi 21,95%(9 cazuri) şi Vaslui 17,07%(7 cazuri) şi cu valori asemănătoare dar nu egale pacienţi din judeţele Botoşani 12,19% şi Suceava 9,76%, numărul cel mai mic de pacienţi provin din judeţul Neamţ 4,88%. În lotul studiat, in momentul prezentării la cabinet starea generală a copiilor a fost afectată la 6 cazuri,fie printr- o afecțiune acută,fie cronică. Placa bacteriană s-a evidenţiat prin calcularea indicelui Silness- Löe (IP) şi a procentului de placă vizibilă pe toate suprafeţele dentare. Subiecţii au fost intervievaţi despre obiceiurile de îngrijire (frecvenţa, tehnică şi durata periajelor) şi despre vizitele la stomatolog.
Din anamneza efectuată,reiese
faptul că din numărul de pacienți prezentați la cabinet,majoritatea (19 cazuri) efectuează controale stomatologice de 2 ori/an,un număr mai mic (6 cazuri) efectuează 4 controale stomatologic /an, iar restul,doar o dată/an. Cei mai mulți dintre pacienții din lotul nostru,efectuează periajul dentar doar o dată/zi (24 cazuri),de 2ori/zi,12 cazuri și deloc sau foarte rar 5 cazuri. Indicele de placă calculat are valoarea medie de 1,83, indicele de sângerare provocată 1,74 ,iar indicele de hipercreştere are o valoare medie de 1,53. Vârstă Caracterul N Media arit. Eror_Med Dev._Sand Minim Maxim
0-11ani IP 54 1,83 0,102 0,746 1,00 3,00
0-11ani PBI 50 1,74 0,114 0,803 1,00 3,00
0-11ani IH 30 1,53 0,124 0,681 1,00 3,00
Pacienul T.I. în vârstă de 11 ani,de sex masculin diagnosticat cu amelogeneză imperfectă. Din antecedentele heredo- colaterale rezultă că mama prezintă aceeași anomalie.
Antecedentele personale stomatologice sunt marcate
de faptul că dinții temporari au prezentat aceleași modificări și s-au pierdut inaintea exfolierii fiziologice de pe arcadă. Examenul clinic intraoral-la ambele arcade,atât la dinții frontali cât și la laterali se observă zone hipoplazice sub formă de benzi orizontale ce se găsesc în 1/3 incizală a incisivilor și caninilor. Grosimea redusă a smalțului face să transpară în zonele afectate,colorația galbenă a dentinei subiacente. Dinții laterali au formă coronară neregulată(sunt dismorfici) cu abrazie accentută.Testele de vitalitate sunt pozitive. Examenul radiologic reproduce anomalia de la nivelul smalțului și consecințele sale asupra formei generale a dintelui. Pe ortopantomografie se observă: - forma neregulată coronară - stratul de smalț este subțire și opac - cuspizii sunt mici sau absenți - densitatea smalțului este normală - smalțul prezintă depresiuni orizontale dispuse în benzi,localizate către 1/3 incizală Examenul histologic a fost efectuat pe șlifuri dentare decalcifiate preparate din 63 . La dintele temporar se observă că grosimea smalțului este diminuată iar suprafața lui este neregulată. Prismele sunt subțiri iar joncțiunea amelodentinară este liniară.
Apar depozite proteice multiple în
zona internă și mijlocie a smalțului. Pe dinte permanent,examenul histologic a relevat un smalț imatur și aprismatic cu structură neregulată la suprafață și o grosime redusă. Apare o heterogenitate a structurii cu aspect globulos. Au fost evidențiate câteva plaje la nivelul cărora smalțul era plan. Pacienul H.C.în vârstă de 9 ani,de sex masculin diagnosticat cu amelogeneză imperfectă.
Din antecedentele heredo-
colaterale rezultă că mama a prezentat leziuni similare,necesitând protezare conjunctă bimaxilara la 18 ani.
Antecedentele personale generale ale copilului
sugerează că prezintă un ușor retard psihointelectual cu labilitate psihoemoțională. Antecedentele personale stomatologice arată că dinții temporari prezintă aceeași anomalie, având smalțul pătat su global opac,de culoare albicioasă sau maronie,cu rugozități la suprafață dar de grosime normală. Examenul clinic intraoral-Malocluzie clasa II/1 Angle,cu vârsta dentară ușor întârziată, cu anomalii dentare izolate de volum,de poziție și de sediu,anomalii de stuctură generalizate distrofice și carioase. La grupul frontal superior și inferior se observă smalțul pătat, cu zone opace cu modificări de culoare de la galben la maroniu și rugozități la suprafață. În zona molară apare o abrazie accentuată cu transparența dentinei de culoare brună la nivel ocluzal La examenul radiologic se observă că densitatea smalțului este foarte apropiată de cea a dentinei.
Examenul histologic a relevat un conținut proteic al
smalțului foarte mare. La nivel prismatic, există defecte de structură, zone cu teci prismatice goale sau care conțin pigmenți bruni și material eozinofil secretat de ameloblast. Amelogenezele imperfecte sunt într-o mare varietate de tipuri și sunt determinate mai ales de mutațiile genetice și de influența factoilor de mediu locali și generali. Amelogeneza imperfectă afectează ambele dentiții in mod egal,fiind depistată mai ales la grupul frontal superior și inferior și molarii primi permanenți unde își face debutul.
Clinic, se deosebesc: forma hipoplazică (cantitativă) cu
dinți mici,spațiați,cu smalț imatur,fragil și vizibil la raze X,forma hipomineralizată (calitativă) cu dinți normali ca dimensiune,cu smalț mai bine mineralizat dar care se abrazează ușor și se detașează de pe suprafața dentinei și forma hipomatură cu aspect pătat și cu fragilitate crescută a smalțului. Cercetările radiologice pun în evidență anomaliile de la nivelul smalțului dentar care sunt extinse și nu păstrează o structură normală. Incidența amelogenezei imperfecte în studiul nostru este mai crescută în zonele rurale comparativ cu cele urbane unde și indicii de sănătate și igienă orală sunt mai precari.
Afecțiunea se manifestă izolat dar poate să apară și
asociată cu maladii sistemice. În toate cazurile studiate ,factorul genetic a fost prezent. Este întâlnită la toate grupele dentare,la dentiția temporară și cea permanentă,atât la copii cât și la adulți. Defectele vizibil clinic nu pot fi întotdeauna asociate cu displaziile din cadrul amelogenezei imperfecte ,de aceea pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare studiile radiologice și histologice.
Se impun studii mai ample pentru aprecierea riscului de afectare
cu direcția prioritară în profilaxia primară începând din viața intrauterină.