PROBLEME DE NUTRIŢIE ÎN

SINDROMUL DE INTESTIN SCURT,

ALERGIA ALIMENTARĂ ŞI
MALNUTRIŢIA
PROTEIN-CALORICA

CONF.DR. EUGEN CARDEIU

CLINICA III PEDIATRIE – PROF. DR. DAN MORARU
UMF “Gr. T. Popa” IASI
 Sindromul intestinului scurt (SIS) cuprinde
totalitatea manifestărilor clinice care oglindesc tulburările
de digestie, absorbţie, motilitate şi secreţie ce apar ca
urmare a reducerii importante a lungimii intestinului
subtire, cel mai adesea printr-o rezecţie excesivă sau
excepţional cu caracter congenital.
 Cheia succesului în SIS depinde de precocitatea terapiei
nutriţionale şi adaptarea acesteia în funcţie de o serie de
factori:

extensia rezecţiei intestin subţire

rezectii de 40-50 - bine tolerată în condiţiile prezervării segmentelor
nutriţionale specifice
rezecţii de 70-75% determină panmalabsorbţie severă greu de corectat

sediul rezectiei
duodenul şi primii 10 cm de jejun - asigură 80% din absorbţia
proteinelor, lipidelor, hidraţilor de carbon, vitaminelor liposolubile,
sărurilor minerale, se sintetizează şi eliberează colecistokinina
ultimii 100 cm din ileonul terminal - asigură absorbţia vitaminei B12,
factorului intrinsec şi a acizilor biliari
valva ileo-cecală - funcţie mecanică şi de barieră bacteriologică
colonul - absorbţia apei, electroliţilor, acizilor graşi cu lanţ scurt,
sinteza vitaminei K  diaree severă lichidiană cu deshidratare şi
diselectrolemie
Complicaţiile postrezecţie:
– diareea postrezecţie intestinală
– hipersecreţia acidă gastrică şi ulcerul gastric şi/sau duodenal
– manifestările sechelelor nutriţionale: litiaza biliară, litiaza renală
oxalică, malnutriţia

Evoluţia SIS - 3 etape:

perioada precoce: diaree, deshidratare şi diselectrolitemie
(hipo K, Na, Ca, Mg)
perioada intermediară: malabsorbţia globală/selectivă a
nutrimentelor  malnutriţia
perioada tardivă (luni, ani): diareea (steatoreea) se
atenuează, curba ponderală se stabilizează, iar deficitele
nutriţionale sunt mai puţin evidente (adaptare intestinală)
 FAZA I – nutriţie parenterală:

reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică

nutriţie parenterală maxim 7-10-14 zile (prelungire împiedică

stimulare a procesului de adaptare intestinală) dar şi datorită
complicaţiilor cunoscute (hepatice, biliare, infecţiilor legate de
cateter, acidoză lactică, renale sau neurologice)
 NECESARUL DE HIDROCARBONATE, LIPIDE SI PROTEINE IN NPT

COLON COLON
PREZENT ABSENT
30-35 KCAL/KG/ZI 30-35 KCAL/KG/ZI
HC
FIBRE SOLUBILE

TGLM/TGLL TGLL
L
20-30% DIN APORTUL 20-30% DIN APORTUL
CALORIC CALORIC
1 – 1,5 G/KG/ZI 1 – 1,5 G/KG/ZI
P
+/- FORMULE PE BAZA DE +/- FORMULE PE BAZA DE
PEPTIDE PEPTIDE

TGLM-TRIGLICERIDE CU LAMT MEDIU;TGLL-TRIGLICERIDE CU LANT LUNG

(ASOCIATIA AMERICANA DE GASTROENTEROLOGIE, 2003)
NUTRITIA ENTERALA CU DEBIT CONTINUU
(duodenală)

se administreaza maxim 275ml/kg, asigurindu-se 180 kcal/kg

formule cu aminoacizi, peptide cu lanţ scurt, hidraţi de carbon

(polimeri sucroză, glucoză), glutamină, trigliceride cu lanţ scurt sau
mediu (nu necesita micelizare prealabila pentru absorbtie), vitamine,
electroliti → se absorb la nivelul primilor 10 cm jejunali

preparate comerciale: FRESUBIN, FLEXICAL, VIVONEX

Numai un număr redus de cazuri necesită NPT sau nutriţie

intraluminală cu pompa ciclică nocturnă de lungă durată.
 FAZA a II-a
(predomină malnutriţia)

se administreată formule hipoalergice ce conţin:

proteine sub formă de peptide mici (obţinute din
hidrolizate de cazeină sau lactalbumină)
trigliceride cu lanţ mediu şi polimeri de glucoză sau
dextrinmaltoză - Alfare, Peptijunior, Nutramigen
hidrolizate cu colagen de vită şi proteine din soia
(Pregomin)
formule cu aminoacizi (Neocate)

Administrarea se va face în prânzuri mici (10 ml/kg corp) la

interval de 3 ore (sau mai mic), începând cu 0,33 kcal/ml crescând
progresiv dacă toleranţa permite la 0,50-0,75 kcal/ml.
Pentru sugar se recomandă 8-12 prânzuri/zi şi 6-8 prânzuri/zi la
copilul mare.
 Concomitent se va corecta hipoproteinemia (albumină umană),
se vor suplimenta vitaminele liposolubile şi hidrosolubile, acidul folic,
deficitul de minerale (Ca, Mg, Zn, Fe etc.).

Nevoile calorice vor fi completate prin administrarea în perfuzii

i.v. de aminoacizi (Infesol), lipide (Intralipid) şi glucide (glucoză 10%).

În rezecţiile intestinale extinse poate exista un deficit de lactază

şi alte dizaharidaze, din acest motiv dieta va fi delactozată şi
hiposucrozică (se va folosi glucoza ca sursă de carbohidraţi).

Pentru litiaza oxalică se vor exclude oxalaţii din dietă şi se va

adăuga calciu (scade absorbţia intestinală de oxalaţi).

În rezecţiile ileale distale (malabsorbţie vitamina B12) se va

asigura 100-1000 /zi vitamina B12.
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Colestiramina 2-4 g x 4/zi – răşină chelatoare de acizi biliari şi oxalaţi

antibiotice (Ampicilină, Claritromicină, Amoxicilină, Chinolone) ce

combat contaminarea bacteriană frecventă în prima fază

blocanţi ai H2 receptorilor (Ranitidina) sau inhibitori ai pompei de

protoni (Omeprazol), 7-14 zile – rezecţii întinse

suplimentare de enzime pancreatice 100-500 UI lipază/kg corp/zi,

Somatostatina (omolog sintetic octreotid) 50 g x 3/zi – efect
antisecretor şi inhibitor al motilităţii intestinale – la copil mare.

Sunt contraindicate:

antidiareicele (anticolinergice, loperamid, opiacee, codeina sulfat)

 distensie abdominală şi poluare bacteriană.
 TERAPIA NUTRIŢIONALĂ ÎN
ALERGIA ALIMENTARĂ

“Alergia alimentară, mai ales IPLV la sugar, este o problemă a secolului

trecut şi ar trebui să devină o curizitate istorică” (Gerrard)

ALERGIILE ALIMENTARE Apanajul obişnuit al

civilizaţiei moderne
continuă creştere

• aproape 1/3 din populaţie are o problemă de alergie alimentară dar

alergia documentată obiectiv - 1-2%
• prevalenţa alergiei alimentare la copil
- în primele 3 luni de viaţă = 5-8% (FRANTA)
- IPLV 2% (studiu scandinav)
- IPLV sub vârsta de 2 ani = 2,5%
ALERGIA ALIMENTARĂ INTOLERANŢA ALIMENTARĂ
- IMUNĂ - - NEIMUNĂ -

DIFERENŢIEREA DIFICILĂ

ANAMNEZA MINUŢIOASĂ DIETA DE EXCLUDERE

ORIENTEAZĂ DIAGNOSTICUL
 • La sugar antigenele alimentare sunt componentele din lapte
• La copil, odată cu introducerea alimentelor solide în dietă, antigenele
alimentare se schimbă

Industria alimentară
- aditivi
- solvenţi INTOLERANŢELE ŞI
Factor de risc ALERGIILE DATORATE
- coloranţi
ALERGENILOR
- stabilizatori ALIMENTARI LA COPIL
- procese tehnologice
multiple

Igiena alimentară
(conservare, preparare)

La sugar scăderea duratei alimentaţiei naturale creşterea

incidenţei alergiei alimentare la această vârstă.
 ALERGENII ALIMENTARI
cei mai frecvenţi

PROTEINELE LAPTELUI DE VACĂ

Cazeina
Proteine solubile: beta lactoglobulina, alfa globulina, serumalbumina bovină,
imunoglobulinele bovine

PROTEINELE DIN OU

Ovomucoidul
Ovalbumina

PROTEINELE DIN SOIA

Fracţiunile globulinice 2s, 7s, 11s

Inhibitorii tripsinei din soia
Lecitina din soia

ALTE SURSE DE PROTEINE

Peşte (morun), crustacee (crevete, crab), langustă

Proteine din arahide – Arah1, Arah2, Arah3
Proteine din carne de vacă, porc
Fasole, nuci, seminţe, cacao, ciocolată
Grâu, alte cereale
Condimente, drojdie
 dieta de excludere
Tratamentul alergiei
alimentare
tratamentul medical

Baza terapiei alergiei alimentare

Dieta de excludere

Dieta de excludere
- eliminarea alimentului incriminat şi a oricăror substanţe cu
reacţie încrucişată
- se aplică diferenţiat la sugar şi la copilul mai mare
- individualizată şi completată cu nutrimente care să asigure o valoare
calorică corespunzătoare vârstei pentru o dezvoltare staturo-ponderală normală.
 SUGAR

Alimentaţia la sân
-atitudine de primă intenţie la sugar
- mamele vor fi supuse unei diete restrictive (lapte de vacă, soia, ouă,
peşte) – prevenirea unei noi sensibilizări

Formule artificiale
- se folosesc dacă alimentaţia naturală nu este posibilă
- Reparatele hipoalergenice diferă în funcţie de originea proteinelor
şi gradul de hidroliză
 FORMULE ARTIFICIALE
Solutii de aminoacizi:
- Neocate, Nutrijunior

Alimente medicale fara lactoza, cu trigliceride cu lant mediu (MCT)

“semielementale”, complet hidrolizate:
- Alfare (lactoser); Alimentum ( caseina); Pepti-Junior (lactoser);
Progestimil (caseina).

Preparatele pentru sugar puternic hidrolizate (complet hidrolizate) fara

lactoza, fara trigliceride cu lant mediu (MCT):
- Nutramigen (caseina); Pregomin (soia, colagen, acizi aminati);
Profylac si Hypolac (lactoser), Humana HA

Preparate cu lactoza fara MCT, puternic hidrolizate:

- Aptamil HA (caseina si lactoser); Nutrilon Pepti (lactoser)

Preparate bazate pe alte proteine (in afara de cele din laptele de vaca):
- formule din soia: Nutrilon, Isomil, Prorobee, Wysoy, Humana SL
-laptele de capra sau magarita
- cereale
- carne de pui si vitel (vaca)
 La sugarii alimentaţi artificial cu boală diareică acută realimentaţi cu
un preparat delactozat de lapte, reapariţia diareii pledează pentru intoleranţa la
proteinele laptelui de vacă dietă cu hidrolizate complete de proteine.
Hidrolizatele complete de proteine (Progestimil, Nutramigen, Alimentum
( caseina) sau Alfare (lactoser) au fost utilizate cu succes.
- prezintă potenţial alergenic relativ – reacţii alergice
- în caz de eşec – alimentaţie parenterală exclusivă timp de 2 săptămâni
înaintea introducerii unui nou hidrolizat
- se recomandă în colitele alergice cu anemie şi hipoalbuminemie.

Preparatul complet hidrolizat din soia şi colagen bovin – Pregomin –

precum şi soluţiile de aminoacizi - Neocate, Nutrijunior - nu conţin lapte de vacă
sau lactoză.

Formulele elementale şi semielementale sunt echilibrate în

oligoelemente şi vitamine, deoarece regimurile de excludere prezintă riscul de a
interfera cu creşterea.

Preparatele bazate pe proteine din soia (Nutrilon, Isomil, Prorobee,

Wysoy, Humana SL) pot da reacţii de intoleranţă în 30-50% din cazuri
- pot fi utile în dieta de eliminare la copilul mai mare
Proteinele din laptele de capră pot antrena o reacţie încrucişată.
 În practică, rezultate foarte bune au fost obţinute folosind
următoarea schemă:
- reechilibrare hidroelectrolitică şi/sau acidobazică – 24 ore
- alimentaţie parenterală totală (48-72 ore)
- căutarea atentă a posibilei infecţii digestive şi tratarea cu antibiotice a
acesteia
- evidenţierea malabsorbţiei şi a sindromului carenţial cu corectarea
rapidă a hipoproteinemiei, anemiei
- înlăturarea altor cauze de malabsorbţie – boală celiacă, fibroză chistică
de pancreas
- ! Atenţie - hipogamaglobulinemia tranzitorie – administrare de
gamaglobulină i.v.
- după 72 ore - tatonarea toleranţei digestive cu:
- mucilagiu de orez 5%, 8%
- carne mixată degresată de pasăre 30-100g pe zi (după vârstă şi
greutate)
- Introducerea preparatelor complet hidrolizate – ex Pregomin – bine
tolerat, începînd cu o jumătate de măsură (1 măs la 30 ml lichid diluţie)
crescînd progresiv până la cantitatea adecvată vârstei

- Concomitent cu alimentaţia orală – soluţii de glucoză 5-10%,

aminoacizi, lipide, oligoelemente, vitamine – asigură necesarul
nutriţional adecvat vârstei (în special proteic şi caloric)

-Testele de încărcare pentru IPLV se vor face după 12-18 luni, iar
menţinerea regimului de excludere – până la vârsta de 3 ani (87%
vindecare)
La copiii mai mari

-atitudinea dietetică:
-dieta de excludere
- dieta oligoantigenică
- dieta elementală

Dieta oligoantigenică - în scop diagnostic în cazurile dificile, cu

alergie alimentară multiplă sau cu Ag alimentare neidentificate. Dacă există
o ameliorare clinică, se începe încărcarea cu un singur aliment. Dacă apare
o reacţie, alimentul nou introdus va fi îndepărtat şi se va face ulterior o a
doua probă de încărcare pentru confirmare.
Dieta elementală - greu acceptată deoarece are gust amar

La bolnavii cu istoric cert de anafilaxie, alimentul alergizant nu

trebuie reintrodus niciodată în dietă.

Alimentele trebuie să fie permanent eliminate din dietă când

simptomele persistă după un număr de probe de încărcare, fapt întâlnit în
alergia la laptele de vacă şi în alte reacţii alergice alimentare la sugarii mici.

Sensibilitatea nu persistă toată viaţa, iar bolnavul va putea fi supus

la o nouă probă de încărcare după un interval variabil (80% din simptome
dispar după vârsta de 3 ani).
 MĂSURI PREVENTIVE DIETETICE LA POPULAŢIA CU RISC

• alimentaţie naturală exclusivă 4-6 luni cu dietă exclusivă a mamei pentru:

- LAPTE DE VACĂ
- OU (ALBUS)
- ALUNE
- PEŞTE

• introducerea formulelor cu HIDROLIZAT DE PROTEINE (PARŢIAL SAU

TOTAL HIDROLIZAT) după 4-6 luni

• formule de lapte suplimentate cu PROBIOTICE SI PREBIOTICE

• diversificarea tardivă (peste 6 luni)

• excluderea laptelui de vacă, ou (12-24 luni)

DIETA MATERNĂ DE EXCLUDERE ÎN TIMPUL SARCINII – FĂRĂ EFECT

 RECUPERAREA NUTRIŢIONALĂ ÎN
MALNUTRIŢIA PROTEIN-CALORICĂ

Ne vom referi la malnutriţia secundară (clasică) şi nu la

malnutriţia primară ce se produce sub un aport alimentar corect unde
terapia nutriţională nu corectează deficitul staturo-ponderal.

I. Malnutriţia moderată
A. uşoară (distrofie grad I, hipotrofia “copil slab”)
B. medie (distrofie grad II)
II. Malnutriţia severă (distrofia grad III)
- malnutriţie proteincalorică (MPC) severă (marasm, atrepsie)
- malnutriţie proteică (MP) severă
- forma acută (kwashiorkor)
- forma cronică (kwashiorkor marasmic)
Clasificarea malnutriţiei (secundară) acceptată actual, folosită de şcoala anglo-
saxonă şi preluată de O.M.S. incluzând şi clasificarea Gomez (1956)
 Cauzele acesteia rămân cele 4 devenite clasice: ex alimentatione, ex
infectione, ex constitutione şi ex curatione.
Malnutritul are vârsta greutăţii!

Principiile de recuperare nutriţională:

raţia corectă alimentară:

Proteine 8-10%
Lipide 54-50%
Glucide 50-60%
1 g lipide -9 kcal, 1 g proteine - 4,1 kcal, 1 g glucide - 4,1 kcal

proteinele - substanţe plastice (necesar proteine sub 1 an - 1,5 g/kg/zi,

iar peste 1 an - 1 g/kg/zi)

metabolizarea completă 1 g de proteine necesită 35-40 kcal

aport de proteine peste 5 g/kg/zi - foarte periculos - hiperamoniemie,

nivel crescut al ureei sanguine (ex - proteine 17% din raţie, lichide 150
ml/kg/zi - uree - 90 mg %)

creşterea aportului de K la 4-5 mEq/l

Formula ideală de recuperare a MPC grd II avansat şi III (Suskie):
Calorii - 175 kcal/kg/zi
Proteine - 4 g/kg/zi
Lipide - 9,59 g/kg/zi
Glucide - 18,3 g/kg/zi

Cercetarea şi tratarea concomitentă a infecţiei cu antibiotice

(ideal etiologic) este obligatorie

În malnutriţia gravă scad IgG - administrarea de gamaglobulină

i.v.

În formele de malnutriţie proteică (proteinemie şi albuminemie

scăzută) se administrează albumină umană i.v. (1 g/kg/zi);

Nevoile energetice bazale - 70 kcal/kg/zi.

 Cheia succesului recuperării malnutriţiei este raţia proteică de
4-5 g/kg/zi, 180-160 kcal/kg până la 180-200 kcal/kg/zi.
Creşterea proteică se face progresiv cu 1-1,5 g/kg/zi, ajungându-
se în 4-5 zile la această raţie (unii autori încep din start cu 5 g proteine
kg/zi).
Din ziua 3-4 se începe tatonarea digestivă menţinându-se
administrarea i.v. de glucide, aminoacizi (Infesol - 30 ml/kg) şi/sau lipide
(Intralipid 20% - 10 ml/kg).
Dieta de tatonare reprezentată de mucilagiu de orez 3%, 5%, 8%
sau supa de morcovi 300% sau 500%, îndulcire - glucoză 5%, 7%, 10%
(chiar 15%). Proteinele din brânza de vacă delactozată (pentru siguranţă -
carnea tocată de pui - 100 g = 17 g proteine).
Cantitatea se împarte în 7-8 prânzuri, începând cu 30-50 ml la
masă în 2-3 zile, dacă toleranţa e bună - 140-150 kcal/kg.
Formele uşoare de MPC

se tratează la domiciliu prin tratarea dietei (raţie alimentară

corespunzătoare vârstei - creşterea raţiei proteice cu 0,5-1
g/kg/zi, deci suplimentarea cu 20-30 kcal/kg/zi)

practic sunt corectate cauzele: hipogalactia mamei, diete

hipocalorice prin alimentaţie mixtă sau artificială incorectă, orar
al meselor necorespunzător, prelungirea alimentaţiei naturale
peste 6 luni cu întârzierea diversificării, diversificare incorectă

recuperare rapidă în 1-2 săptămâni

Formele severe de MPC (grad II-III şi grad III)

se tratează numai în spital

primele 24 de ore - reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică

următoarele 48-72 de ore (uneori mai mult) alimentaţie parenterală

totală sau parţială, atingându-se 80-90 kcal/kg/zi.
 Necesarul de minerale/zi

(recomandat de O.M.S. în recuperarea malnutriţiei)

MINERALE UNITĂŢI DOZA

Na mEq/kg 2-3
K mEq/kg 5
Mg mEq/kg 1,4
Zn mg/kg 1-2
Fe mg/kg 6
Ca mg 800
P mg 800
F mg 0,5-1,5
Mn mg 1-1,5
Cu mg 1-1,5
Mo mg 0,05-0,1
Cr mg 0,02-0,08
Se mg 0,02-0,08
I Mg 0,07
 Suplimentarea şi necesarul de vitamine
(recomandat de O.M.S. în recuperarea malnutriţiei)

VITAMINA UNIT Terapie zilnică iniţială Terapie zilnică intreţinere –

im sau iv – 3 zile, din a-5-a zi până la sfârşitul
începând din a-2-a zi săptămâni 10i

TIAMINA mg 5 0,7
RIBOFLAVINA mg 5 1
PIRIDOXINA mg 2,5 1
NICOTINAMIDA mg 37,5 11
PANTOTENAT mg 5 5
AC ASCORBIC mg 200 45
AC FOLIC mg 1,5 0,1
VIT B12 ug 7,5 5
VIT A Ui 5000 2500
VIT D Ui 400 400
VIT E Ui 50 10
VIT K ug 300 100
 Compoziţie Ziua II Ziua III
Apă Sugar 150 ml/kg Sugar 130-150 ml/kg

Na 4-6 2-4 mEq/kg

K 1-2 1-2 mEq/kg

Ca 2 2 mEq/kg

Mg 1 1 mEq/kg

Glucoză 10-12 10-15 g/kg

Aminoacizi 1-2 2 g/kg

Lipide 1 2 g/kg

Calorii 45-55 80-90/kg

Nutriţia parenterală totală

În practică folosim următorul algoritm terapeutic:

Faza iniţială
- reechilibrare hidroelectrolitică şi acido-bazică
- tratamentul complicaţiilor infecţioase

Faza de reparare
- terapie dietetică
- corectarea sindromului carenţial
(anemie, rahitism, hipovitaminoze etc.)

Convalescenţa
- restabilirea compoziţiei corporale
- consolidarea vindecării

Obiectivul vindecării constă în reluarea creşterii după 2-3 săptămâni

de la iniţierea dietei şi recuperarea clinică în 6-8 săptămâni.
Faza de recuperare nutriţională este extrem de dificilă deoarece există o
mare „prăpastie“ între necesarul proteic şi caloric crescut şi posibilităţile
de digestie/absorbţie a nutrimentelor pe cale enterală.

Se pot utiliza trei variante:

I - după alimentaţie parenterală totală timp de 2-3 zile se poate trece la o

nutriţie enterală pe sondă cu debit constant folosind soluţii speciale
hipercalorice şi hipertonice scumpe şi greu de procurat

II - iniţierea alimentaţiei orale cât mai precoce folosind preparate

hipoalergice bogate în proteine şi calorii, cu osmolaritate scăzută -Alfare,
Peptijunior, Pregestimil, Nutramigen, Pregomin sau formule de
aminoacizi, cum ar fi preparatul Neocate.
- se păstrează în paralel un aport parenteral de glucide, aminoacizi, lipide.
Concomitent se tratează infecţiile, hipoproteinemia, anemia, carenţele
plurivitaminice.
- variantă rar utilizată deoarece necesită preparate dietetice „speciale“ şi o
monitorizare a terapiei nutriţionale ce nu este la îndemâna multor servicii
pediatrice.
 III - cea mai utilizată

- după reechilibrare hidrică şi electrolitică se începe tatonarea

digestivă cu supa de morcov sau mucilagiu de orez (în diverse concentraţii) în
doză de 150-200 ml/kg (nedepăşind 1.000 ml/zi), glucidele fiind obţinute din
glucoză 5%, 7%, 10%, iar proteinele din carne de pui mixată (hipoalergică,
100 g - 17 g proteină)
- după normalizarea scaunelor peste 7 zile se poate adăuga progresiv
până la 3-4 ml/zi ulei vegetal, iar după 10 zile de la debutul dietei enterale se
poate introduce un preparat hipoalergic (atenţie la preparatele delactozate -
pot induce intoleranţă la proteinele laptelui de vacă).
- din săptămâna 4 se poate introduce zahărul. Restabilirea toleranţei
la lactoză se face mai greu, uneori după 3-4 luni.
- făinoasele care conţin gluten nu se vor induce decât după
recuperarea totală.
- şi în această variantă se pot obţine creşteri ale raţiei protein-calorice
prin administrarea parenterală de glucide, aminoacizi şi proteine.
- concomitent se vor trata infecţia, carenţele în fier sau vitamine.
Criterii de urmărire:

normalizarea aspectului scaunelor (sub 100-150 g/zi)

curba ponderală - se reia lent după 2-3 săptămâni de la refacerea

toleranţei digestive şi atingerea valorii optime a raţiei calorice şi
proteice (la începutul tratamentului este posibilă o scădere a curbei
ponderale - refacerea echilibrului hidroelectrolitic, după dispariţia
edemelor)

evitarea posturilor prelungite - risc de hipoglicemie

redresarea imunitară la 25-30 zile de la iniţierea terapiei dietetice

normalizare histochimică a mucoasei intestinale după 3-4 luni.

 CONCLUZII
Progresele actuale au permis cunoaşterea nevoilor de
nutrimente pe grupe de vârstă ce asigură o dezvoltare somatică
şi psihică normală a copilului.

Alimentaţia parenterală ca şi cea continuă pe sondă duodenală

au revoluţionat recuperarea în stările carenţiale.

Fiziologia tubului digestiv elucidată actual a permis în SIS o

alimentaţie individualizată în funcţie de sediul şi întinderea
rezecţiei

Alergiile şi intoleranţele digestive sunt în continuă creştere

datorită reducerii duratei alimentaţiei naturale, precum şi a
triggerilor multipli din alimentele comercializate actual ce
descoperă terenul atopic la vârste mici
 CONCLUZII

Formulele dietetice hipoalergice reprezintă adevărate

“medicamente” eficiente în tratarea alergiilor
alimentare (în special IPLV)

Terapia nutriţională a reuşit să recupereze şi să

vindece sindroamele de malabsorbţie şi să prevină
sindromul carenţial

Educaţia părinţilor privind o alimentaţie corectă a

copiilor precum şi o adresabilitate crescută la medic a
dus la scăderea marcată a malnutriţiei secundare