Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA

Soluție tehnologică de
ecologizare a nisipului
de sablat uzat
Studentă: Mihaela IONESCU
Coordontori științifici: Prof.dr.ing. Aurel CIUREA
Conf.dr.ing. Dorin EFTIMIE
CUPRINS
CAPITOLUL 1. PROCESUL TEHNOLOGIC DE SABLARE

CAPITOLUL 2. OBIECTIVE

CAPITOLUL 3. INFORMAȚII TEHNICE ALE UNEI UNITĂȚI DE SABLARE

CAPITOLUL 4. RECICLAREA NISIPULUI REZULTAT DIN SABLARE

CAPITOLUL 5. OPORTUNITĂȚI DE REUTILIZARE A NISIPULUI DE SABLARE

CAPITOLUL 6. NORME DE PROTECȚIA MUNCII

CAPITOLUL 7. CONCLUZII
Capitolul 1 Procesul tehnologic
de sablare
Granulele de nisip purtate de vânt erodează şi formează de
milioane de ani suprafaţa Pământului.
Însă puţini ştiu că tehnologia inspirată de natură a fost
brevetată în 1893 de Alfred Gutmann. Acest mod al curăţirii
suprafeţelor se numeşte azi sablare abrazivă cu jet liber, iar
dacă se folosesc granule de cuarţ se numeşte şi sablare cu
nisip. În această lucrare sunt prezentate diferite moduri de
sablare şi modul în care se execută aceasta activitate.
Pregătirea suprafeţei cuprinde toate activităţile întreprinse
pentru a obţine un grad de
curăţenie şi aderenţă necesar şi adecvat unor operaţii
ulterioare de vopsire, lipire, sudare, etc.
Există mai multe moduri de sablare :
• Cu nisip;
• Gheaţă carbonică;
• Apă;
• Sticlă;
• Ceramică;
• Perle de nailon;
• Coajă de nucă de cocos.
CAPITOLUL 2 OBIECTIVE

În această lucrare am urmărit o serie de obiective:


• Realizarea unui studiu bibliografic asupra modului de
sablare
• Realizarea unui studiu asupra compoziţiilor nisipului
pentru sablare
• Realizare unui studiu asupra situaţiei de reciclare a
nisipului de sablat atât în Romania cât şi în lume
• Realizarea unui model 3D a unui separator magnetic
• Concluzii finale asupra studiului realizat
CAPITOLUL 4. RECICLAREA NISIPULUI
REZULTAT DIN SABLARE
În urma procesului de sablare apar următoarele deșeuri:
-deşeuri de la îndepărtarea de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici
sau alte substanţe periculoase.
Se poate estima cantitativ ca acest tip de deşeu atinge maxim 5% din întreaga
cantitate .
- deşeuri sub formă de pulberi în suspensie ce apar în special la sablarea cu aer.
-deşeuri rezultate în urma curăţirii suprafeţelor metalice de rugină şi ţunder.
-deşeuri rezultate sub formă de praf şi suspensii de metale feroase.
-deşeuri provenite de la operaţiunile de sudură.
-deşeuri provenite de la materialul de sablare, care este în funcţie de natura
materialului de sablare, respectiv metalic sau nemetalic şi de metoda de sablare,
din punctul de vedere al cantităţilor de deşeuri rezultate, care poate fi uscată
semiumedă şi umedă. Aceste deşeuri nu sunt încadrate în Lista de deşeuri a
legii 426/2001, care este transpunerea în legislaţie românească a Directivei
cadru a CE nr. 75/442/EEC.
STANDARDE SI NORME
INTERNATIONALE PRIVIND
FABRICAREA MATERIALELOR DE
SABLARE

Trebuie menţionat faptul că Standardele şi


normele internaţionale de fabricarea materialelor de
sablare ţin cont la alcătuirea compoziţiei acestora
astfel încât conţinutul de metale să nu depăşească
limita impusă de legislaţia de protecţia mediului.
Astfel, standardul ISO 8504/2 limitează conţinutul
de arsen, beriliu, carbură de carbon, cadmiu, nichel,
crom, cobalt, antimoniu şi staniu.
Schema de funcționare a sistemului de separare magnetică
Sistemul de separare magnetic
Stație de epurare compactă pentru apa uzata
Ansamblul general ala sistemului de separare magnetică a
nisipului sablat
Separator magnetic
Tambur cu magneți permanenți
(carcasa tambur și capac tambur)
Dispunerea magnețior permanenți

Secțiune tambur magnetic


Capitolul 5. Oportunități de reutilizare a nisipului de sablare
Factorii de mediu afectaţi de
activitatea de sablare
Sablarea în șantiere navale și unități mecanice de construcții
de mașini pot duce la:
 Poluarea solului
 Poluarea apei
 Poluarea aerului atmosferic
Concluzii
Activitatea de sablare are o pondere deosebită în zona de S-E a țării
unde marise șantiere navale consumă cantități mari de nisip. Sablarea uscată cu
nisip este cel mai des întălnit procedeu tehnologic. Acesta este însă denerator
de poluare prin praful rezultat în urma sablării și prin depozitele de nisip uzat
aproximativ 80.000 t/an la nivelul județului Constanța.
Având în vedere cele prezentate se impune acționarea în direcția cea
mai favorabile și anume reciclarea nisipului de sablare cu un semarator
magnetic și reutilizarea acestuia.
Separatorul magnetic prezentat in lucrare reprezinta o noua solutie
tehnologica in vederea ecologizarii nisipului de sablare.
Echipamentul a fost modelat 3D astfel se pot economisi costuri
deoarece se realizeaza prototipuri virtual,se pot verifica asamblarile in fapt.
Modelarea 3D fiind parametrizata se permite tipizarea acestui tip de
echipament in diferite marimi.
Prin extindere nisipului de sablare astfel obtinut poate constitui
materie prima secundara in industria constructoare.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!