LARINGITELE

ACUTE
 DEFINIŢIE

 Afecţiuni inflamatorii de cauză

infecţioasă ale mucoasei
laringelui
 CLASIFICARE
 Laringita acută catarală
(laringita acută simplă)
 Laringita acută edematoasă
subglotică
(laringotraheita acută, crup viral)
 Epiglotita
 Laringotraheobronşita bacteriană
 Laringita striduloasă
(laringita acută spasmodică,
crup spasmodic)
 ETIOLOGIE

Virală: majoritatea

3/4 = parainfluenzae
 IMPORTANŢA

 Frecvenţă şi gravitate mare la sugar şi

copil mic
 Lumen laringian îngust
 Ţesut lax submucos

Inflamaţia nu este localizată

strict laringian dar simptomele
laringiene domină tabloul clinic.
 CRUPUL
 Sindrom ce include semnele şi
simptomele ce apar prin obstrucţia
laringelui
 Clinic:
 Tuse metalică, bitonală
 Disfonie (inflamaţie corzi vocale)
 Stridor inspirator, cornaj
 Sdr de detresă respiratorie de tip obstructiv
 STRIDOR

 Turbulenţa flux de aer în laringele

obstruat

 Clinic:
 Sunet aspru cu timbru înalt
 În inspir (rar în inspir + expir)
 Se aude de la distanţă
 CORNAJ

 Cauza: obstacol glotic

 Clinic:
 Zgomot inspirator
 Caracter de şuierătură
 Timbru mai jos decât stridorul
 Audibil de la distanţă
 LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ
(simplă)

 Etiologie: virală

• Adeno
• Rhino
• Influenza
 TABLOUL CLINIC AL LARINGITEI
CATARALE

 La copilul > 5 ani

 Debut cu IACRS
 Afebril / febră mică
 Disfonie moderată
 Disfagie
 Tuse uscată +/- “lătrătoare”
EXAMEN ORL (laringoscopie
indirectă)

 Corzi vocale şi etaj subglotic: hiperemie

şi edem uşor

Nu sunt necesare determinări

virusologice
 TRATAMENT
 Repaus vocal
 Inhalaţii aburi calzi (atmosferă umedă 22-23
grade C)
 Simptomatice
+ terapie IACRS

EVOLUŢIE
 Vindecare în 2-3 zile
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
(edematoasă subglotică,
crup viral,
laringo- traheită acută)

 Definiţie: inflamaţia de etiologie virală a

zonei laringiene subglotice cu detresă
respiratorie şi stridor inspirator
 ETIOLOGIE
Agenti Frecvenţă epidemiologie
obisnuiti
Parainfluenza tip 1 Cel mai frecvent Epidemic, toamna

Influenza A Mai puţin frecvent Epidemic, iarna

Influenza B Mai puţin frecvent Epidemic, iarna

Virusul sinciţial copil sub 1 an Epidemic, iarna-

respirator Primăvara
Mycoplasma Mai puţin frecvent Endemic
pneumoniae
Parainfluenza tip 3 Mai puţin frecvent Ocazional epidemic,
toamna
Parainfluenza tip 3 Mai puţin frecvent Primăvara – vara
 FIZIOPATOLOGIE

 Anatomia laringelui
 Rezistenţa la fluxul de aer este invers
proporţională cu raza CR la puterea a patra
 Traheea la copilul mic: mai mică şi mai pliabilă
decât la adult
 TABLOU CLINIC

 Debut ca IACRS
 Evoluţie graduala!!!

 Tuse metalică
 Disfonie  afonie
 Stridor inspirator la efort  permanent
 Febră de valori mari
 FR , dar max 50/1 min (în bronşiolite  80-
90/1 min)
 TABLOU CLINIC –
continuare

 insuficienţă respiratorie de tip

obstructiv sup (tiraj suprasternal)
 cianoză, transpiraţii
 encefalopatie hipoxică
 sdr de epuizare a m resp cu
bradipnee, respiraţie neregulată, 
intensităţii stridorului şi a mişcărilor
respiratorii
 INVESTIGAŢII

 În formele uşoare: nu sunt necesare

 În formele moderate şi grave: gaze
sanguine

• paO2 < 60 mm Hg
• paCO2 > 60 mm Hg
 ventilaţie asistată
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

1 Difteria (imunizare antidifterică absentă,

membrane cenuşii)
2 Corpi străini resp.
3 Edem angioneurotic
4 Laringita striduloasă (recurentă)
 TRATAMENT

 Severitatea stridorului şi tirajului se

corelează mai bine cu gradul
obstrucţiei subglotice decât
hipoxemia
 Aspect toxic, deshidratare,
fatigabilitate  internare
 TERAPIE
PATOGENETICĂ
 Microclimat cu umiditate crescută (pt
fluidificarea secreţiilor şi ameliorarea
edemului)

 În spital: nebulizatoare cu US cuplate la

mască sau cort de O2 particule de apă mici
ce pătrund până în bronşiole
 TERAPIE
PATOGENETICĂ
 Aerosoloterapia cu adrenalină
(vasoconstricţie locală şi diminuarea edemului
subglotic prin efect alfa-adrenergic)

 L epinefrina (conţine doar izomerul activ) are aceleaşi

efecte benefice, dar mai puţine efecte secundare

 Doza de adrenalină 1‰: 0,01 ml/kg/doză în aerosoli

 TERAPIE
PATOGENETICĂ

Corticoterapia: controverse
 Eficientă dacă se utilizează doze mari
dexametazonă 0,3 mg/kg – 0,6 mg/kg/doză, în 4
administrări la 6 ore

 Indicaţie în formele medii şi severe

 Căi de administrare: im, iv, po, inhalator
 Se poate continua cu prednison po

Antibioticele nu sunt indicate

Oxigenoterapie (masca, izoleta etc.)

Intubaţie + ventilaţie asistată

 Retenţie progresivă de CO2
 Hipoxemie neresponsivă la O2
 Secreţii abundente ce nu pot fi mobilizate prin tuse
EPIGLOTITA
 DEFINIŢIE

 Urgenţa medicală caracterizată prin

obstrucţia rapidă şi severă a căilor
aeriene cauzată de inflamaţia şi edemul
epiglotei si a regiunilor infraglotice

 Este mai puţin frecventă decât laringita

subglotică
 ETIOLOGIE

 Haemophilus Influenzae tip b (aproape

exclusiv până la introducerea vaccinării
specifice )

 Descris de Pfeiffer in 1890 (pandemie de

Influenza) bacilul influenza
 Gram negativ, aerobic
 Pleiomorfic; adesea cocobacil
ALTE ETIOLOGII

 Streptococ beta-hemolitic grup A

(GABHS)

 Pneumococ

 Streptococ grup B şi C

 Haemophilus Parainfluenzae
PATOGENEZĂ

 Edem epiglotic şi al zonelor învecinate

obstrucţie mecanică aeriană

 Presiunea negativă intratoracică

accentuează colapsul laringelui

 Epiglota tumefiată cade în laringe în

timpul inspiraţiei şi poate obstrua
complet căile respiratorii.
PATOGENEZĂ - continuare

 Secreţii + exudatobstrucţie adiţională

 Hipoxemie şi hipercarbie - accentuate de

efortul respirator

 Bacteriemiedeterminări septice
secundare: pneumonie, otită medie,
limfadenită cervicală.
 TABLOU CLINIC

 Debut nocturn (mai frecvent)

 Brusc
 În 3-4 ore :IR obstructivă severă
 Febră înaltă (>390C)
 Aspect toxic, stare generală alterată
 Disfagie intensă
 Poziţie şezândă cu trunchiul aplecat
înainte şi capul în hiperextensie
TABLOU CLINIC –
continuare

 Salivează abundent (disfagie la

înghiţirea salivei)
 Voce voalată
 Vorbire, plâns stinse, dureroase
 Stridor moderat

SIALOREE ABUNDENTĂ + STRIDOR

MODERATEPIGLOTITĂ
 Evoluţie rapidă spre insuficienţă
respiratorie acută cu:

 Dispnee, tiraj marcate

 Cianoză
 Bătaia aripioarelor nazale
 Encefalopatie hipoxică
 Epuizare musculară respiratorie
Laringoscopie directă
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
– continuare
Anamneză Crup Epiglotită Traheită
viral bact.
Vârsta 6 luni-3 ani 3-6ani 2-4ani
afectată
Prodrom IACRS Nu IACRS

Debut Gradual Fulminant Variabil

Disfagia ± +++ ±
Semne Crup viral Epiglotită Traheită
bact.
Febra De grad mic Înaltă, toxic Înaltă, toxic

Stridor +++ + ++

Sialoree - +++ ±

Postură culcat şezând Variabil

 Crup viral Epiglotită Traheită
bacteria-
Nă
Etiologie Parainflu- Haemophi- Staphylo-
enza, lus influen- coccus
Virus zae aureus
sinciţial Streptococ
respirator
 TRATAMENT

 Suspiciunea de epiglotităinternare!

 Crearea unei căi aeriene artificiale

 Intubaţie nazotraheală (detubaţia e posibilă
după 1-3 zile)
 Traheostomie
TRATAMENT - continuare

 Antibioterapie iv
 Cefalosporină generaţia III (stabilă la beta
lactamaze), iniţial

 Ulterior după antibiograma culturilor din secreţii

 Vancomicinpneumococi rezistenţi la
Penicilină şi Cefalosporine.
TRATAMENT - continuare

 O2
 Umidificarea şi mobilizarea secreţiilor
 Corticoizi în cură scurtă (numai pentru
reducerea edemului postintubaţie)
 Antipiretice
 Lichide iv=necesarul! (debutul acut al bolii
face ca cei mai mulţi copii să nu fie deshidrataţi)
 PROGNOSTIC

 Dependent de rapiditatea iniţierii terapiei

 Cu terapie corectă progresia infecţiei

este controlată în 24 ore.
 PROFILAXIE

 Imunizarea copiilor începând de

la 2 luni, cu Hib conjugat
(profilaxia epiglotitei cu HI tip b)

 Epiglotitele cu alţi germeni nu

dispun de vaccinare specifică
LARINGOTRAHEITA
BACTERIANĂ
“ maligna”
 Denumiri:Laringotraheobronşita
membranoasă, bacteriană, ,
laringotraheita maligna
laringita Chevallier Jackson

 Definitie: Cauză rară de obstrucţie severă

a laringelui şi bronşiilor cu interesarea
mucoasei şi a submucoasei.
 ETIOLOGIE

 Iniţial virală, cu suprainfecţie

bacteriană
 Stafilococ aureu
 Moraxella cataralis
 Streptococ beta hemolitic grup A
 Haemophilus Influenzae
 TABLOU CLINIC

 Debut la copilul de orice vârstă (2-4

ani)
 Stridor
 Febră înaltă
 Secreţii abundente pe căile respiratorii
 Aspect toxic
 Stare generală alterată

 Evoluţie rapidă spre IR

 INVESTIGAŢII
 Laringoscopia directă (laringe, trahee)
 Secreţii purulente
 Inflamaţie, false membrane

 Rgr. Cervicală LL:

 Zona subglotică îngustă (prin secretii aderente
şi membrane purulente)

 Culturi din secreţii

 TRATAMENT
 O2
 Intubaţie traheală
 Aspirare regulată
 Antibioterapie
 Umidificare

Traheostomia ineficienta

Evoluţie-severă!
LARINLGITA ACUTĂ
SPASMODICĂ
*laringita striduloasă
*crup spasmodic
 ETIOPATOGENIE

 Virală
 Teren atopic, spasmofilic
 Copii anxioşi

 Elementul patogenetic esenţial =

laringospasm supraadăugat unei
congestii uşoare/moderate laringiene
 TABLOU CLINIC
 Debut brusc, nocturn.
 Tuse spasmodică, stridor inspirator
 ± disfonie
 Durata accesului 1-2 ore
 Recurenţă

Elemente esenţiale de diagnostic:

 Debut nocturn, brusc
 Absenţa febrei
 TRATAMENT

 Vapori de apă calzi (umiditate 60%)

 Sedare cu cloralhidrat 10-15mg/kg/doză

 ± aerosoli Adrenalină 1‰ 0,01 ml/kg/doză

 Adenoidectomie